„Volumul de bani care se află în bănci este cu mult mai mare decât creditele acordate. Din acest motiv, cele 6,2 mlrd. lei sunt doar 20% din surplusul de lichidităţi din bănci. Noi, spre deosebire de alte ţări, care se confruntă cu lipsa de lichidităţi, avem o altă problemă, surplus de lichidităţi în sistemul bancar”, a declarat Veaceslav Ioniţă.

Potrivit expertului, nici după jaful bancar din 2014, depozitele bancare nu au scăzut atât de mult. Atunci s-a înregistrat o scădere de la 51,7 mlrd. lei la sfârşitul anului 2014 la 50,2 mlrd. lei în 2015. Ulterior şi-au revenit rapid. Acum, din cauza războiului din Ucraina, depozitele de 6,2 mlrd. lei care au scăzut, majoritatea au fost din contul persoanelor fizice, circa 75% sau 4,6 mlrd. lei. Însă, această reducere reprezintă 9% din totalul depozitelor de 51,3 mlrd. lei pe care le au în bănci cetăţenii simpli. La sfârşitul anului trecut, din cele 90 mlrd. lei, depozite ale persoanelor fizice şi juridice, cu dobândă la termen, erau doar 36,5 mlrd. lei. Restul 53,5 mlrd. lei erau fără dobândă sau cu dobândă mică.

„Atât persoanele fizice, cât agenţii economici, 2/3 din banii pe care îi ţin în bănci stau fără dobândă. Astfel, se ratează anual circa un miliard de lei pentru dobânda pe care nu o obţinem”, a spus expertul.

Economistul susţine că de la începutul crizei provocate de războiul din Ucraina, depozitele retrase au fost în mare parte cele cu dobândă, depuse pentru un anumit termen – circa 5,2 mlrd. lei. Doar un miliard, fără dobândă. Astfel, deponenţii au pierdut zeci de milioane de lei din cauza că au retras banii înainte de termen. Totodată, au plătit altele zeci de milioane de lei pentru marja comercială la schimbul valutar.

Analistul economic a mai spus că persoanele fizice în bănci au trei tipuri de depozite: fără dobândă – 13,4 mlrd. lei; cu dobândă redusă - 8 mlrd. lei, iar cele cu dobândă, la termen, care a înregistrat cea mai mare scădere sunt de 29,8 mlrd. lei.

„Avem cetăţeni care nu se îngrijorează ce se întâmplă cu banii lor, care stau la bancă fără dobândă, s-au la vedere cu dobândă redusă. Aceşti oameni nu şi-au retras banii din bancă. Cei care sunt foarte responsabili, care se uită atent care este dobânda şi ce se întâmplă cu banii lui, au fost primii care s-au panicat din cauza războiului şi au retras banii. Conform contractului aceşti oameni nu şi-au putut ridica dobânzile, au pierdut sume impunătoare, dar au considerat că acesta este preţul pe care îl plătesc pentru liniştea lor”, a declarat analistul economic.

Veaceslav Ioniţă afirmă că moldovenii nu au unde investi banii proprii, dacă îi ţin în bănci fără dobândă. În afară de depozite bancare, în Republica Moldova nu mai există şi altceva.

„Piaţa de capital nu lucrează, acţiuni sau obligaţiuni nimeni nu procură. Iar unicul instrument financiar disponibil, hârtiile de valoare de stat, nu au un mecanism prin care cetăţenii pot să le procure. Există posibilitate prin băncile licenţiate, dar nu se întâmplă acest lucru. Moldovenii depun banii în bancă, de regulă fără dobândă, iar banca pe aceşti bani procură hârtie de valoare de stat şi câştigă bani”, a menţionat Ioniţă.

Potrivit expertului, când este stabilitate în ţară lucrul acesta nu se prea observă. De exemplu, în luna septembrie, anul trecut, băncile au luat bani de la cetăţeni cu 4,17% lunar şi ofereau credite Guvernului cu 5,8%. Însă, în perioada de criză, cauzată de război, băncile au depozitat banii oamenilor cu 4,16%, dar au oferit credite Guvernului cu 13,66% lunar. În aprilie, dobânda pentru creditele oferite Guvernului a ajuns la 17%.

„Întrebarea mea este de ce statul nu se împrumută de la populaţie. De ce nu se creează, cum a fost creat în România, hârtie de valoare de stat pentru circulaţie în rândul populaţiei. Atunci când cetăţeanul se duce la bancă şi depune banii cu 4,16%, dar statul i-ar oferi 7%, statul mai uşor ar cumpăra bani de la cetăţeni mult mai ieftin, dar şi oamenii vor primi mai mult faţă de ceea ce le oferă băncile”, a menţionat expertul.

Economistul susţine că moldovenii au nevoie de alternative în depunerea banilor, iar Guvernul - în procurarea banilor, deoarece până acum Guvernul şi cetăţenii au fost victime ale băncilor.

De asemenea, analistul economic a mai spus că în 2022 trebuie să se întâmple un alt fenomen, vor fi pentru prima dată emisii de obligaţiuni de la câteva municipalităţi, la o dobândă destul de atractivă, mult mai mică decât este în sistemul bancar.

„Sper că în felul acesta, pe de o parte, va fi asigurat faptul că Guvernul, primăriile vor putea procura bani la un preţ rezonabil, iar cetăţenii vor putea depune bani la o dobândă tot rezonabilă”, a conchis analistul economic.■