Profit: Dle Bulgari, proiectul 2KR este unul dintre primele proiecte de asistenţă pentru fermierii moldoveni lansat în anul 2001. Ce a determinat lansarea acestui proiect şi ce reprezintă el astăzi?

V.B.:  La sfârşitul anilor 1990 - începutul anilor 2000, după privatizarea în masă a pământului, agricultura RM ducea o lipsă acută de tehnică. Atunci, sectorul s-a confruntat cu o primă criză, sute de hectare de pământ arabil fiind lăsate în paragină.

Împinşi de dorinţa de a soluţiona această problemă şi a ajuta fermierii, un grup de entuziaşti, printre care şi subsemnatul, a elaborat un business plan, pe care l-a prezentat potenţialilor donatori cu rugămintea de a ajuta să soluţionăm problema lipsei tehnicii agricole. Cei mai generoşi au fost japonezii, care în anul 2000 ne-au oferit prima tranşă de ajutor.
Asistenţa tehnică a constat în 42 de tractoare Massey Ferguson, 110 cai putere, cu pluguri ....., mai moderne decât cele de care dispuneau agricultorii noştri în acea perioadă.

Potrivit proiectului, Guvernul Japoniei a donat tehnica Republicii Moldova, cu condiţia ca aceasta să fie vândută în rate agricultorilor, iar banii acumulaţi să fie reinvestiţi în acelaşi scop.

Având în vedere că Unitatea a respectat cu stricteţe toate condiţiile impuse, Guvernul Japoniei ne-a acordat o nouă tranşă. A continuat a treia şi a patra tranşă, urmate de alte opt. În prezent, este în proces de implementare a 12 tranşă.

Nicio ţară din grupul ţărilor în curs de dezvoltare unde a fost sau este implementat proiectul 2KR nu a beneficiat de atât de multe tranşe precum Moldova. Apropo, 2KR se descifrează Second Kennedy Round. După Planul Marshall, acesta a fost al doilea proiect major din perioada postbelică implementat de ţările înalt dezvoltate.    

Profit: Procesul de mecanizare şi automatizare a agriculturii moldoveneşti este unul dificil şi de durată. Am citit într-un articol publicat cu câţiva ani în urmă că tehnica agricolă modernă procurată prin intermediul proiectului 2KR reprezentă circa 35-40% din totalul tehnicii moderne din ţară. Astăzi, acest procent este mai mare sau mai mic?

V.B.: Procentul este aproximativ acelaşi. În cei 18 ani de activitate, Unitatea a cooperat cu mai mulţi donatori şi a implementat în total cinci proiecte mari, inclusiv Programul 2KR şi Centrul Moldo-Nipon de perfecţionare în domeniul Mecanizării Agriculturii, ambele finanţate de Guvernul Japoniei.

De asemenea, am implementat Programul Dezvoltării Sistemelor de Irigare la Scară Mică, finanţat de Comisia Europeană, Programul de Vânzări în Rate 2KR în Agricultura Performantă Irigată al Fondului Provocările Mileniului Moldova, finanţat de Guvernul SUA, precum şi Proiectul Energie şi Biomasă în Moldova. În total, prin intermediul acestor proiecte, agricultorii din Moldova au achiziţionat 9,573 unităţi de tehnică agricolă modernă, care acum constituie circa 35-40% din numărul total de asemenea unităţi.

Este de remarcat faptul că pe parcursul anilor s-a extins capacitatea de procurare a echipamentului agricol prin intermediul creditelor bancare, a leasingului şi a cooperării directe cu dealerii.

Cu toate acestea, contribuţia Unităţii la modernizarea agriculturii rămâne stabilă, de circa 35-40%. Nu cred că un alt proiect implementat în RM şi-a adus un aport mai mare la modernizarea agriculturii.

Timp de 18 ani, Unitatea s-a ocupat de acceaşi problemă, doar că în ascensiune. Am început cu desţelenirea, iar astăzi finanţăm achiziţionarea de tehnică agricolă pentru tehnologii precise, în baza unui business plan şi a unui produs orientat spre piaţă.

Acum 15-20 ani, agricultorii procurau ceea ce se vindea pe piaţă, în prezent, însă, ei procură tehnica de care au nevoie, iar acest lucru confirmă faptul că a avut loc tehnologizarea şi tranziţia agriculturii la o nouă etapă. Terenuri neprelucrate vor exista întotdeauna. Acest lucru este caracteristic nu doar RM, deşi trebuie să recunoaştem că suprafeţele neprelucrate sunt cu mult mai mici comparativ cu 20 de ani în urmă. În schimb, astăzi, în Moldova sunt implementate proiecte care pot concura cu proiecte din Italia, Germania sau România.

Profit: De ce depinde viitorul acestui proiect? Ce spun japonezii?

V.B.: În primul rând, acest lucru depinde de necesităţile agriculturii moldoveneşti. Proiectul va continua atât timp cât părţile - Guvernul Japoniei şi Guvernul Republicii Moldova - nu iau o altă decizie. La moment, nu sunt semnale că una dintre părţi intenţionează să-şi schimbe planurile. Dimpotrivă, partea japoneză apreciază înalt activitatea noastră şi este dispusă să continue să ne acorde sprijin. Acum, mingea este pe terenul autorităţilor de la Chişinău.

Cu regret, practica arată că noi cu mai mare dificultate ne formulăm necesităţile şi le explicăm partenerilor străini de ce avem nevoie.

Profit: Vasile Bumacov, care împreună cu Dvs. a fost printre fondatorii Unităţii de implementare, este ambasador al Republicii Moldova în Japonia de trei ani. Putem spune că în această perioadă procesul de formulare a necesităţilor RM şi prezentare a planurilor către Guvernul Japoniei s-a accelerat?

V.B.: Oricât de straniu ar părea, în ultimii trei ani de zile am lansat, cu suportul Dlui Bumacov, un singur proiect. Până ca acesta să devină ambasador am iniţiat 11 proiecte, iar după ce a ocupat această funcţie doar unul. Ceva şchiopătează în determinarea necesităţilor ţării noastre.

În opinia mea, proiectul trebuie să continue, indiferent cine îl va administra. Utilitatea acestui proiect este determinată de necesităţile fermierilor, iar acest lucru înseamnă că trebuie identificate soluţii.
Pentru orice problemă trebuie găsită şi o soluţie, pentru că doar în aceste condiţii putem vorbi de dezvoltare evolutivă. Atunci însă, când problema presistă şi nu se întreprind măsuri, ea devine o boală social-economică, care poate genera revoluţie.

Pe parcursul istoriei, procesul evolutiv, inclusiv în agricultură, a adus beneficii mult mai mari decât revoluţiile.

Anume din acest considerent, noi încercăm să soluţionăm problemele evolutiv, dar cu soluţii progresive. Cu atât mai mult că avem alte posibilităţi decât acum 15-20 ani - transferul tehnologic şi de management, prezenţa a peste 100 de dealeri a producătorilor din ţările industrial dezvoltate etc.

Profit: Care este în prezent mecanismul de accesare a fondurilor prin intermediul proiectelor implementate de Unitate? De ce este nevoie pentru ca un fermier să devină beneficiar al proiectului?

V.B.: Beneficiarii eligibili sunt întreprinderile agricole de orice tip, prioritar ÎMM. Potrivit condiţiilor stabilite în comun cu finanţatorii, tehnica este comercializată în baza cererilor depuse de fermieri, cu achitarea costurilor în rate.

Astfel, agricultorii pot obţine finanţare pentru procurarea în rate a tractoarelor, combinelor, sistemelor de irigare şi a altor maşini, utilaje şi echipamente agricole. Beneficiarii nu achită dobândă, cheltuielile pentru deservirea vânzărilor în rate sunt de maximum 5-6%, iar termenul de rambursare este de 2-3 ani în funcţie de tehnica solicitată. Nu există perioadă de graţie, iar achitarea tehnicii se face în rate care variază între 25% şi 50% în dependenţă de proiect. Beneficiarii, de asemenea, achită un avans iniţial din costul tehnicii în mod ogligatoriu până la livrare şi ulterior câte 25% sau 30% anual în termen de 2-3 ani până la răscumpărare.
Până la răscumpărare deplină, tehnica aparţine cu drept de proprietate Unităţii.

De asemenea, aş vrea să menţionez că examinarea dosarului de face în termen 2-3 zile, iar beneficiarul nu trebuie să facă dovada gajului sau să prezinte istoria creditară.

Profit: Cât de des agricultorii care au cooperat deja cu Unitatea apelează din nou la serviciile acesteia?

V.B.: Foarte des! Avem beneficiari care au procurat tehnică agricolă prin intermediul proiectului nostru de 5 sau 6 ori. Există agricultori care cooperează cu noi din 2002. Am evoluat împreună în această perioadă. Dacă iniţial, fermierii procurau doar un tractor şi un plug pentru arat, acum unii dintre ei intenţionează să achiziţioneze combinatoare cu microprocesor GPS, iar noi le putem satisface aceste solicitări.

Aici aş vrea să menţionez faptul că deşi 2KR este finanţat de Guvernul Japoniei, acesta nu insistă ca toată tehnica să fie procurată doar de la producătorii japonezi. Potrivit condiţiilor, la tenderele organizate de japonezi la Tokyo pot participa companii producătoare de tehnică agricolă din ţările membre ale G20, precum şi din Belarus. Această ţară a fost inclusă în listă la rugămintea noastră. Tractoarele din Belarus au câştigat mai multe licitaţii, în timp ce tractorul japonez Kubota a înregistrat o asemenea performanţă doar o singură dată, în 2005.

Profit: Care este rolul băncilor comerciale în implementarea acestui proiect? Cum caracterizaţi cooperarea cu băncile comerciale?

V.B.: Iniţial, băncile erau foarte atente, deoarece vedeau în Unitatea de Implementare un concurent. În ultimii 5-10 ani, însă, băncile şi-au schimbat viziunea. Ele creditează fermierii pentru ca aceştia să poată procura tehnică agricolă de la noi în rate. Uneori, avem înţelegeri trilaterale între bancă, agricultor şi Unitatea de Implementare. Sunt cazuri când băncile creditează dealerii pentru ca aceştia să importe tehnică. Ne-am dori ca cooperarea cu băncile să fie şi mai eficientă şi mai rapidă pentru a căuta cele mai bune soluţii pentru agricultori. Identificarea soluţiilor în tandem cu băncile este un proces mult mai eficient.

Profit: Care ar fi doleanţele faţă de autorităţi? Cu ce vă pot acestea ajuta sau, cum se spune, cel puţin să nu vă încurce?

V.B.: În majoritatea cazurilor, colaborarea cu autorităţile - cu Ministerul Agriculturii, Ministerul Economiei şi Guvernul în ansamblu - a fost una bună de-a lungul anilor. Altfel, proiectul nu ar fi fost unul de succes.
Evident, au existat şi perioade când cooperarea cu autorităţile a şchiopătat, dar în ultimii ani se pare că situaţia a revenit la normal. Într-o anumită perioadă Ministerul Agriculturii nu înţelegea foarte bine ce facem noi. Le-am spus că suntem deschişi pentru colaborare. Probabil,  nu era vorba de autorităţi, ci, mai degrabă, de anumite persoane cu ambiţii personale pe care nu le declară.

Profit: Cum vedeţi viitorul acestui proiect şi de ce depinde el?

V.B.: În mare măsură el depinde de cerinţele fermierilor. Solicitările sunt în ascendenţă şi, bineînţeles, vom face tot posibilul pentru a le satisface. Cu siguranţă, agricultorii vor avea nevoie de acest proiect în următoarele decenii.■