Acesta a fost într-adevăr cazul bitcoin-ului, dar şi alte criptomonede au urmat căi similare şi la fel de convulsionate. Miliarde de dolari americani (USD) şi alte valute au fost pierdute pur şi simplu faţă de cotaţia de vârf din decembrie 2017. Toate criptomonedele au fost într-o stare efervescentă în perioada 2017-2018, dar cazul bitcoin-ului este extrem de ilustrativ.

“Preţul” său a crescut de la USD 700 la începutul anului 2017 până la USD 19.666 pe 17 decembrie 2017. După aceea, preţul a scăzut la aproximativ USD 11.000 şi apoi a crescut din nou la aproape USD 15.000 ca urmare a atenţionărilor severe ale autorităţilor de reglementare (cum ar fi cele din China şi Coreea de Sud) că este posibil ca asemenea nivele să nu fie sustenabile şi că măsuri vor fi introduse în curând. În prezent acesta este într-un interval  USD 4.000 - 5.000 (vezi grafic), după un preţ minim de USD 3.251,3 înregistrat pe 14 decembrie 2018 după vârful menţionat mai sus.
 
Bitcoin-ul şi alte instrumente care utilizează tehnologia „blockchain” nu sunt reglementate de băncile centrale sau de oricare alte autorităţi financiare. Un rezultat colateral al distorsiunilor de pe pieţe (dobânzi foarte joase şi/sau negative, lichidităţi mari neutilizate, etc.), inclusiv ale celor din Europa de Est aşa cum se va prezenta în continuare, este că foarte mulţi oameni au început să apeleze la scheme/platforme „inovative” pentru a-şi plasa banii/economiile. Cererile de reglementare din partea multor bănci centrale menţionate mai sus sunt corecte, deşi sunt cu mult întârziate.

În multe cazuri, aceste instrumente care utilizează tehnologia blockchain sunt unele „fără de ţară”, deşi voci puternice sunt auzite din partea băncilor centrale că acestea ar trebui să fie reglementate. Implicaţiile şi consecinţele unor asemenea instrumente noi nu sunt suficient de clare nici măcar în ţările dezvoltate, şi anume dacă şi cum ar trebui reglementate aceste noi aşa-zise monede. Până şi conceptul de „monede” este dezbătut. Multe ţări au declarat public că aceste criptomonede nu sunt mijloace legale de plată în jurisdicţiile lor. Ca atare, acestea sunt tratate mai mult ca active sau platforme decât orice altceva, dar volumele imense de tranzacţii au ridicat mai multe întrebări în legătură cu riscurile implicate, aspectele de taxare a veniturilor obţinute şi a mijloacelor prin care să fie aduse din economiile-umbra în zone transparente. Aceasta ar trebui să fie similar cu modul de existenţă şi operare a monedelor normale, („bani clasici”) emise de băncile centrale. Toate ţările încă se luptă să înţeleagă esenţa acestor instrumente la un deceniu de la introducerea lor de către eluzivul Satoshi Nakamoto. Din acest grup mare de criptomonede, cele mai cunoscute sunt „bitcoin”, „ethereum”, „ripple”, „bitcoin cash” şi „litecoin”.

În noile scheme ale aşa-ziselor “criptomonede”, sume impresionante de active de ordinul miliardelor de USD au fost acumulate până în prezent. Sunt estimări că peste 2.146 asemenea criptomonede existau/ erau în circulaţie la 3 aprilie 2019, cu o capitalizare de piaţă de USD 180 miliarde.

Evoluţii recente îngrijorătoare

Mass-media din ţările vestice este foarte atentă la evenimente, tendinţe şi dinamici de pe pieţele criptomonedelor. O creştere recentă a preţului bitcoin-ului la peste USD 5.000 la începutul lunii aprilie 2019, ca urmare a unei cereri netransparente de circa USD 100 mln din China, i-a îngrijorat pe cei care cred într-un viitor strălucit al criptomonedelor. Celebrităţi foarte cunoscute (cazul lui Elon Musk care deţine un număr mic de bitcoin-uri şi echipa sa) au început chiar să prezică un termen de mai bine de 10 ani în care lumea va renunţa la monedele emise de băncile centrale. Personal, nu împărtăşim asemenea opinii.

Dimpotrivă, recomandarea făcută în decembrie 2018 în articolul menţionat mai sus de a se emite reglementări rapide şi clare este mai valabilă ca oricând. Mai mult chiar, de-a lungul ultimilor ani au avut loc evoluţii îngrijorătoare care au pus un mare semn de întrebare pe viitorul criptomonedelor propriu-zise.

Cazul celei mai mari agenţii de schimb canadiene Quadriga CX este concludent. În esenţă, acesta a fost prezentat ca un eveniment nefericit declanşat de moartea suspectă şi pe neaşteptate a principalului acţionar al companiei în India în timp ce făcea munca de caritate. Circa 115.000 investitori au pierdut o sumă impresionantă de GBP 145 mln, conform datelor publicate de The Times (9 februarie 2019). Aşa numitul „portmoneul rece” (în care se ţineau cheile publice şi cele private sau codurile) al acestei companii era păstrat pe un computer laptop dar nimeni altcineva nu ştia parolele cu care să se acceseze banii. Este un caz incredibil şi, bineînţeles, teoriile conspirative au început să circule împrejurul lui, în special în contextul în care soţia proprietarului a cumpărat 16 case în ultimii doi ani.

Acesta nu a fost primul şi, cel mai probabil, nici ultimul caz. Anterior, Mt. Gox, o agenţie de schimb japoneză pentru criptomonede, care a avut un deficit de USD 61,6 mil. şi 234.000 bitcoin-uri, a dat faliment într-un mod suspicios. Circa 80.000 de bitcoin-uri au “dispărut” pur şi simplu. Valoarea lor estimată a fost de circa GBP 240 mil. (în funcţie de data cotaţiei). Acest caz este similar cu multe alte cazuri de fraudă. Proprietarul a schimbat codurile de la portmoneul lui Mt. Gox. El era foarte cunoscut pentru cheltuieli enorme pentru case şi maşini scumpe. Bătăliile legale şi forensice pentru recuperarea banilor investiţi vor continua pentru ceva vreme (cel mai probabil cu şanse foarte mici de succes), dar petele lăsate pe credibilitatea criptomonedelor nu se vor spăla în curând.

Există speculaţii şi/sau bănuieli bazate pe motive solide că aceste criptomonede sunt folosite pentru spălări de bani şi alte activităţi criminale deoarece atât emitenţii cât şi utilizatorii sunt anonimi (partea întunecată a internetului). Criptomonedele ar putea fi uşor etichetate ca fiind similare schemelor Ponzi care vor dispare când încrederea în ele va fi pierdută. Aceste legături cu spălările de bani şi finanţarea terorismului (unele estimări pun la 44% tranzacţiile cu bitcoin asociate cu activităţi ilegale) sunt posibile întrucât aceste noi „monede” sunt „instrumente fără de ţară” cărora le lipseşte transparenţa de bază cerută de tranzacţiile interne sau internaţionale. Toate băncile comerciale trebuie să aplice principiile Cunoaşteţi Clientul Tău (Know-Your-Customer (KYC), combaterii spălării banilor (Anti-Money Laundering (AML) şi luptei împotriva finanţării terorismului în activităţile lor, iar aceasta nu este posibil cu asemenea active/tranzacţii/parteneri opaci.

Criptomonedele în unele ţări din Europa de Est

Ţările din Europa Centrală şi de Est s-au confruntat cu multe probleme în cele trei decenii de tranziţie de la economii planificate central la unele de piaţă. Între timp o nouă chestiune de politici economice şi monetare, între multe alte provocări serioase, a devenit din ce în ce mai dezbătută de acest grup de ţări, şi anume cum să fie tratate criptomonedele. În ceea ce priveşte legalitatea tranzacţiilor cu criptomonede, există în momentul de faţă o mare diversitate de cazuri ale ţărilor Est-Europene, poziţionate între două extreme, începând cu unele foarte prohibitive şi mergând până la unele foarte permisive. Republica Macedonia de Nord şi Republica Serbia sunt parte din primul grup. Belarus (unde un regim „super liberal” a fost introdus în decembrie 2017 prin care se prevede un suport oficial pentru criptomonede) şi Ucraina (care a abandonat procesul de autorizare a companiilor de criptomonede în iunie 2018) şi într-un fel şi Federaţia Rusă sunt exemple bune de abordări permisive. Cu toate acestea, cele mai multe din ţările în tranziţie (România, Republica Moldova, Republica Cehă, Croaţia, Estonia, etc.) sunt undeva între cele două abordări foarte diferite.

Aspectul tehnic al criptomonedelor trebuie explorat în continuare. Acesta are merite evidente, dar nu fac obiectul prezentului articol. Un aspect care are nevoie de o atenţie mai detaliată este „mineritul” (procesul computerizat de generare a criptomonedelor). Acesta este încurajat şi dezvoltat în unele ţări din Europa de Est. Ucraina, Rusia, Belarus şi Moldova sunt cele mai avansate în această regiune. Mineritul necesită multă electricitate (este energo-intensiv), iar electricitatea este mai ieftină în ţările din Europa de Est decât în Vest. După unele studii, costul pentru mineritul unei bitcoin, de exemplu, a fost în jur de USD 3.500 la tarifele de energie valabile în 2018. Chiar şi dacă acesta este comparat cu cotaţia curentă a acesteia (USD 5.107,55 pe 3 aprilie 2019 - NYSE Bitcoin Index) este clar că producerea de bitcoin-uri este încă o industrie eficientă.

Astfel, în aceste ţări, au fost înfiinţate „cripto-ferme” de computere şi echipamente auxiliare (containere, maşini pentru ventilaţie, etc.). Acestea lucrează permanent să obţină bitcoin-uri în cadrul numărului maxim prognozat tehnic ca fiind posibil de 21 milioane (în prezent sunt circa 17 milioane în circulaţie, iar generarea este un proces asimptotic al costurilor (în creştere) faţă de venituri (care fluctuează)). Cazul „babuşcăi” din Irkutsk (Siberia) care face minerit asiduu pentru noi bitcoin-uri a fost făcut faimos de către BBC în decembrie 2018 deoarece temperaturile extrem de joase sunt foarte prielnice pentru minerit. Bineînţeles, altcineva este în spatele babuşcăi care visează la o cotaţie de USD 1 mil./unitate. Este probabil ca visul ei legat de “aurul digital” să nu devină realitate niciodată.

În al doilea rând, încă nu s-a introdus în legislaţie sau aceasta nu a fost suficient de clară (neclaritate legislativă) cu privire la ce este permis şi ce nu. În al treilea rând, specific pentru aceste cazuri, în această parte a regiunii, există aşa-zisa Republica Transnistria, nerecunoscută şi separatistă (situată între Moldova şi Ucraina), unde aplicarea legii internaţionale nu este o prioritate şi unde energia este produsă cu gaz natural importat din Rusia. Transnistria a adoptat o lege specială în 2018 prin care mineritul de criptomonede, în principal bitcoin, a fost declarat legal. O instituţie a fost înfiinţată (TechnoPark OJSC) pentru a coordona această activitate care în prezent este legală în orice parte din aceasta regiune separatistă, dar în prezent mineritul de criptomonede este mai dezvoltat în Bender (Tighina), Râbniţa şi Tiraspol. Sunt deja cripto-ferme cu computere şi alte echipamente auxiliare care au fost importate din China şi de la alţi furnizori fără plata taxelor vamale. Mineritul criptomonedelor este foarte mult încurajat cu participarea investitorilor, în principal din Rusia, dar şi din Austria şi Germania, un fapt care este evident şi declarat public. Mai mult, gazul folosit de Termocentrala Cuciurgan (GRES), controlată de Inter RAO din Rusia, nu este plătit de Transnistria. Astfel, o datorie mare a fost acumulată deja şi nu este suficient de clar cine o va plăti.

Un alt caz este cel al unui parc foto-voltaic în Republica Moldova, care în conformitate cu presa moldovenească ar fi fost aparent dezvoltat să genereze electricitate ieftină pentru mineritul criptomonedelor. Cu toate acestea, este necesar de menţionat că Banca Naţională a Moldovei (BNM) a atenţionat în mod repetat investitorii că nicio criptomonedă nu reprezintă un mijloc legal de plăţi pe teritoriul Moldovei (vezi declaraţiile de presă ale BNM din 10 iulie 2017 şi 15 februarie 2018 şi multe interviuri acordate de către precedentul Guvernator al BNM). De asemenea, trebuie notat că Moldova este membră a Clubului Guvernatorilor Băncilor Centrale, împreună cu alte 25 de ţări din fosta Uniune Sovietică (inclusiv Rusia), Europa de Est, Balcani, Turcia şi altele. Clubul a declarat foarte clar pe 13-15 mai 2018 la Istanbul că criptomonedele nu sunt instrumente legale şi că riscurile implicate sunt majore (pierderea capitalului, pierderea reputaţiei, asocierea cu spălarea de bani şi finanţarea terorismului etc.).

Viitorul banilor? - nici vorbă.

În ciuda faptului că există de mai bine de un deceniu, criptomonedele sunt văzute ca nişte „curiozităţi cu viaţă scurtă” de bancheri europeni bine cunoscuţi. Evoluţia lor a fost înalt speculativă şi este probabil ca aceste active să îşi piardă valoarea până la urmă. Mai mult, riscurile acestui segment nereglementat al pieţelor Est Europene sunt mult mai mari şi au o probabilitate mai mare de a se întâmpla faţă de restul lumii, cu mari consecinţe negative. Cererile multor bănci centrale din pieţele emergente şi din Uniunea Europeană de a reglementa aceste activităţi sunt binevenite. În septembrie 2018, Guvernatorul Băncii Naţionale a României, pentru a cita doar un exemplu, a cerut în mod clar ca aceste criptomonede să fie reglementate înainte de a deveni scheme piramidale ca acelea care au devastat România la începutul anilor ‘90 (exemplul Fondul Naţional de Investiţii (FNI).

Toate aceste tranzacţii netransparente şi opace cu criptomonede nu trebuie încurajate şi/sau tolerate. Fără îndoială, ţările din Europa de Est s-au confruntat şi vor continua să se confrunte cu mai multe provocări, dar tratarea chestiunilor legate de criptomonede într-un mod adecvat ar trebui să fie o prioritate absolută în interesul atât de mult doritei transparenţe totale în această regiune. Pe un plan mai general, problema criptomonedelor trebuie să fie reglementată de toate ţările implicate, nu numai de unele.

Este puţin probabil ca aceste instrumente să înlocuiască vreodată banii uzuali emişi de către state de secole întregi. Banii emişi de băncile centrale au în spatele lor garanţia statelor. Deponenţii care îşi păstrează banii la bănci autorizate în jurisdicţii sănătoase sunt chiar garantate de statele respective până la anumite sume/plafoane rezonabil specificate, în timp ce mulţi investitori încă se mai luptă să îşi recupereze investiţiile lor prost gândite şi făcute în asemenea scheme opace cum sunt criptomonedele. Sfatul simplu pentru oricine de a îşi păstra banii în locuri sigure este unul evident, dacă mai era nevoie de aşa ceva. Întrucât lumea criptomonedelor este plină de riscuri majore, o asemenea decizie nu ar trebui sa fie dificil de luat.■

 _____________________________________________________________________

* Acest articol poate fi accesat în întregime la https://emerging-europe.com/voices/cryptocurrencies-and-transition/. Unele extrase au fost folosite de asemenea în acest articol.

_____________________________________________________________________

Alexandru M. Tănase este Consultant Independent ºi fost Associate Director, Senior Banker la BERD ºi fost Advisor la FMI. În articol sunt exprimate opiniile personale ale autorului şi nu cele ale BERD şi/sau FMI şi/sau ale oricărei alte instituţii citate. Analiza şi datele se bazează pe informaţiile existente la mijlocul lunii aprilie 2019.

______________________________________________________________________

Criptomonedele în cuvinte simple - Selecţie de termeni

Pentru publicul general există o nevoie evidentă de a se familiariza cu jargonul industriei criptomonedelor. Programele de educaţie financiară organizate de unele bănci centrale (a se vedea cazul excelent al unui astfel de program al BNM care este în implementare) sunt unelte bune în aceasta privinţă. Câţiva termeni aleşi sunt prezentaţi mai jos:

Criptomoneda: un instrument virtual generat de computer/computere. Este practic un şir de coduri, utilizând tehnologia blockchain;

Blockchain: înseamnă un registru securizat criptografic, actualizat din când in când pentru a lua in calcul noile tranzacţii;

Bitcoin: prima criptomonedă introdusă acum circa 10 ani de Satoshi Nakamoto. Este utilizată de participanţii direcţi în tranzacţii specifice, fără intervenţia vreunei terţe părţi (guverne, bănci centrale, bănci comerciale, etc.);

Chei: coduri unice atribuite fiecărei criptomonede. Acestea sunt unelte fundamentale pentru accesarea portmoneelor, executarea tranzacţiilor şi în final recuperarea banilor investiţi. Acestea sunt utilizate şi pentru schimbul de mesaje cifrate fără accesarea cărţilor de coduri;

Minerit: un proces în cadrul căruia computerele rezolvă în final opţiuni complexe şi generează unele criptomonede;

Portmoneu: un loc unde sunt păstrate cheile publice şi cele private. Un portmoneu rece va desemna un loc în afara legăturilor cu internetul;

Există o vastă literatură şi multe website-uri (cum ar fi Investopedia.com) în acest domeniu. Pentru a cita doar câteva cărţi semnalăm: A. Rothstein - The End of Money - New Scientist, 2017 şi D. Frisby- The Future of Money - Unbound, 2014. Mass- media vestică acordă spaţii largi unor astfel de subiecte cum ar fi criptomonedele şi riscurile lor majore.