Profit: Sectorul vitivinicol a avut parte în ultimii ani de numeroase probleme şi provocări. Totuşi, unele reforme iniţiate în industria vitivinicolă par a fi pus bazele unei revigorări. Cum se face aceasta resimţită şi care sunt oportunităţile de dezvoltare a acestui sector, pe care proiectul nou USAID le va susţine?

D.L.: Industria vitivinicolă a Republicii Moldova continuă procesul de restructurare şi tranziţie spre un nou model de organizare la nivel sectorial şi  spre un nou model de business, la nivel de vinării. Acest proces este unul plenar şi complex, care necesită o coordonare eficientă prin politici sectoriale, prin suport tehnic, şi, mai ales, financiar. În acest sens, prin intermediul proiectelor USAID CEED şi CEED II au fost realizate un şir de activităţi importante. Astfel, în perioada proiectului CEED, între 2005-2010, s-a pus accentul pe creşterea calităţii produselor vitivinicole prin transfer de expertiză şi know-how către un grup de producători lideri, care au reuşit să pătrundă cu noi produse vitivinicole pe pieţele occidentale.

Ulterior, pe parcursul implementării CEED II, în perioada 2010-2015, s-au sprijinit mai multe reforme sectoriale importante, care au vizat modernizarea modului de reglementare, administrare şi organizare a industriei.

Sub aspect regulator, s-a reformat integral cadrul normativ specific industriei vinului, fiind republicată Legea viei şi vinului în 2012, s-au eliminat bariere şi constrângeri regulatorii, reminiscenţe ale modelului sovietic şi autocratic de organizare a filierei, s-a instituit un nou model de administrare a ramurii vitivinicole, bazate pe un parteneriat public-privat, prin intermediul Oficiului Naţional al Viei şi Vinului, s-au elaborat noi reglementări tehnice pentru a transpune nişte reguli de producere clare, transparente şi previzibile, menite să stimuleze producerea vinurilor de calitate, în special fiind prevăzute mecanismele de gestionare a producerii vinurilor cu indicaţie geografică protejată, şi cu denumire de origine protejată, au fost clarificate unele proceduri de evaluare a conformităţii şi s-au pus bazele instituirii unui sistem centralizat de trasabilitate, prin intermediul Registrului de stat vitivinicol.

Pe platforma de promovare şi re-poziţionare a produselor pe noi pieţe, am elaborat, împreună cu sectorul vitivinicol, studii şi strategii de marke-ting, care au compus un program complex de promovare, organizat sub umbrela unui brand vinicol naţional, „Wine of Moldova. A Legend Alive”, în jurul căruia s-a raliat întreaga industrie, conştientă de imperativul de a-şi diversifica pieţele de export şi de a ţinti pieţe calitative şi stabile, precum cele din Uniunea Europeană. Totodată, sectorul s-a angajat să se poziţioneze ca producător de vinuri de calitate şi să dezvolte exportul de vinuri seci, vinuri cu IGP şi DOP, toate fiind garantate de însemnul „Wine of Moldova”.

Am acordat o atenţie aparte dezvoltării şi propagării culturii vinului pe piaţa locală, prin campanii de comunicare, evenimente şi degustări, precum Vernisajul Vinului, Şcoala Vinului, prin ameliorarea serviciului de vinuri în HoReCa, fiind instruiţi zeci de somelieri, profesia cărora a fost oficial recunoscută în Republica Moldova începând cu 2012. Ziua Naţională a Vinului a fost re-conceptualizată pentru a exprima atât schimbările din industria vinului, cât şi valorile şi imaginea pe care Republica Moldova doreşte să o transmită ca destinaţie turistică.

Însă, toate aceste acţiuni nu pot produce efecte dacă producătorii nu efectuează investiţii în infrastructura de producere şi anume în plantaţii viticole productive, cu soiuri solicitate pe noile pieţe, în echipamente şi tehnologii pentru a fi apţi să elaboreze un vin de calitate la preţuri competitive. Din păcate, resursele şi instrumentele financiare disponibile pentru industria vitivinicolă sunt prea costisitoare: pe de o parte, dobânzile sunt mari, pe de altă parte, situaţia financiară a vinăriilor a fost grav afectată de embargo-urile din 2005-2008, iar vinificatorii nu şi-au revenit nici până în prezent. Rata creditelor neperformante în industria vitivinicolă rămâne a fi mai mare decât media pe economie, fiind de aproximativ 17%.

Proiectul de Competitivitate al USAID se iniţiază în acest context de reformă şi de schimbare, pe care dorim să îl amplificăm şi să îl realizăm până la sfârşit. De aceea, continuarea reformelor demarate, în acelaşi spirit de inovaţie şi modernizare este imperativ pentru acest sector, iniţiative pe care le vom susţine prin Proiectul de Competitivitate al USAID în următorii 5 ani.

Profit: Care este tendinţa  în exporturile de vinuri moldoveneşti? Cum a evoluat aceasta în ultimii ani, nu în ultimul rând graţie sprijinului acordat de CEED I şi CEED II, şi cum apreciaţi tendinţele anilor viitori?

D.L.: Între anii 2008 şi 2014, dependenţa exportului de vinuri de piaţa CSI s-a diminuat de la 85% la 66%, ceea ce demonstrează o re-orientare progresivă şi calitativă a exporturilor. Exporturile spre UE au crescut cu aproximativ 10% în mediu pe an, până la aproximativ 30% în 2014-2015. Unele pieţe, precum România, au un ritm mai alert de creştere, în timp ce pieţe precum Polonia stagnează, dat fiind că oferta de vinuri dulci şi demidulci din Moldova nu mai este atractivă şi a ajuns la nivelul maxim de saturaţie.

Strategic, piaţa Uniunii Europene este piaţa ţintă numărul 1 a industriei vitivinicole a Republicii Moldova, aceasta fiind şi cea mai mare piaţă de consum de vinuri din lume, dar şi cea mai complicată. Vinurile din Moldova ţintesc în special piaţa Poloniei, a Cehiei, a României şi Ţărilor Baltice, pe care există oportunităţi importante de creştere a exportului.

Obiectivul este de a creşte segmentul vinurilor de calitate în structura exportului, în special vinurile seci, vinuri cu IGP/DOP, adică de a migra dinspre volume, spre valoare adăugată. Aceste scopuri nu pot fi atinse decât prin planuri de marketing ambiţioase, coerente şi permanente.

Investiţiile în imagine şi în calitate sunt cele care vor alimenta creşterea exporturilor pe noile pieţe. Totuşi, este crucial de a rămâne vigilenţi privind consistenţa calităţii, să ne conducem de regulile unei concurenţe loiale şi să punem bazele unor parteneriate de business durabile şi credibile cu partenerii noştri de afaceri.

Credem că este posibil să creştem valoarea exporturilor de vinuri cu 10-15% în următorii 5 ani, dar nu din contul volumelor, care probabil vor stagna, ci din contul calităţii produselor noastre.

Pe lângă aceasta, piaţa locală rămâne a fi o prioritate pentru producătorii de vinuri şi contăm pe o dublare a vânzărilor de vinuri îmbuteliate în următorii 5 ani.

Profit: Calitatea vinurilor este, deci, gajul succesului industriei vitivinicole. Ce acţiuni concrete vor fi întreprinse în acest sens? Cum intenţionează Proiectul de Competitivitate al USAID să susţină această strategie de calitate în sectorul vitivinicol?

D.L.: Atingerea acestui deziderat este complicat în contextul în care industria vitivinicolă are deficienţe de competitivitate marcate de probleme complexe cum ar fi: plantaţiile viticole neproductive, cu soiuri neadaptate; parcelarea suprafeţelor viticole şi producerea strugurilor de calitate mediocră; insuficienţa de inovaţii tehnologice şi  practici de viticultură şi vinificaţie învechite; forţa de muncă calificată insuficient şi sistem de educaţie neadaptat cerinţelor sectorului privat.

Prin urmare, Proiectul de Competitivitate al USAID, lansat la finele anului trecut, îşi propune, în primul rând, să ofere suport în ameliorarea calităţii vinurilor. Aceasta este o prioritate pentru că penetrarea de noi pieţe poate fi realizată doar dacă vom putea livra vinuri de calitate, la un preţ competitiv şi în volume suficiente.

În acest sens, proiectul îşi propune să orienteze suportul său spre redresarea acestor probleme acordând asistenţă tehnică şi consultanţă producătorilor de struguri şi vin; suport în reformarea programelor de educaţie în sector şi corelarea lor cu necesităţile industriei; instruire şi formare continuă a cadrelor din sector; suport pentru apariţia unei noi generaţii de producători de vinuri.

De asemenea, proiectul va acorda suport în activităţile de marketing, promovare şi creştere a vânzărilor de vinuri de calitate pentru a stabiliza exporturile de vinuri pe pieţele occidentale şi a creşte segmentul de vinuri de calitate în structura exporturilor. În acest sens, întâmpinăm provocări multiple, or, piaţa vinului este una foarte competitivă, ne referim în special la cele din UE, China, SUA, Japonia. Imaginea vinului din Republica Moldova este fie necunoscută, fie supusă unor prejudecăţi legate de calitatea mediocră. În plus, exportatorii nu au suficientă experienţă şi cunoştinţe despre aceste pieţe ceea ce îi face vulnerabili şi ineficienţi în penetrarea noilor pieţe.

Pentru a îmbunătăţi situaţia la acest capitol, Proiectul de Competitivitate al USAID va acorda asistenţă pentru a creşte notorietatea brandului de ţară Wine of Moldova pe pieţele ţintă, va susţine activităţi de comunicare şi PR internaţionale, va acorda suport în organizarea evenimentelor B2B şi pentru participarea la expoziţiile internaţionale, organizate sub egida brandului naţional. De asemenea, vom oferi suport companiilor exportatoare care vor să extindă portofoliul de export cu vinuri din segmentul premiu, vinuri cu IGP, brand de ţară şi din soiuri autohtone. Toate aceste acţiuni ne vor ajuta să schimbăm situaţia actuală pe mai multe rafturi din magazinele din Polonia, Cehia, România, unde în mare parte sunt prezente vinuri de calitate mediocră, vinuri demidulci, dulci, care afectează imaginea la nivel de ţară.

Nu în ultimul rând, va fi acordată asistenţă în elaborarea politicilor strategice pentru dezvoltarea industriei şi continuarea reformelor regulatorii şi  instituţionale. Această activitate este de o importanţă majoră, or, cursul demarat în 2012 necesită a fi continuat în acelaşi spirit.

În acest sens, ne vom orienta spre activităţi care vizează implementarea reformei regulatorii vitivinicole până la nivelul actelor subordonate legii. În special, constatăm că unele acte normative subordonate legii sunt inadaptate noilor reglementări, fiind de sorginte sovietică. Din păcate, ordinele aprobate la nivel de Minister sunt ambigue şi fac trimitere la GOST-uri, standarde etc., ceea ce contravine principiului de previzibilitate a reglementărilor şi fac dificilă viaţa vinificatorilor, care îşi doresc reguli clare, transparente şi exhaustive.

De asemenea, vom depune eforturi pentru eficientizarea şi reformarea mecanismelor de control a calităţii vinurilor. Filtrele de control şi supraveghere a produsului reprezintă un alt domeniu ineficient. Ultimele probleme de calitate de pe pieţele de export demonstrează că aceste mecanisme de control sunt dezechilibrate şi fără rezultat. Pe de o parte, vinăriile acuză controale excesive, intrusive, dese şi costisitoare, iar pe de altă parte, la export continuă să se livreze vinuri necalitative. Constatăm că cele două mecanisme ce operează în sector - certificarea obligatorie, ca filtru de control ex-ante plasării pe piaţă şi activitatea Inspectoratului de Stat pentru Controlul şi Supravegherea Produselor Alcoolice, ca şi control permanent în industrie, au lacune şi deficienţe. Pentru aceasta, proiectul va susţine reformarea proceselor şi mecanismelor de control, pentru a avea un echilibru între intervenţionism în sectorul privat şi rezultatele de contracarare a falsificărilor şi producţiei necalitative.

Totodată, vom contribui la elaborarea strategiilor şi politicilor sectoriale. Industria vitivinicolă necesită documente de politici sectoriale elaborate conform bunelor practici şi tendinţelor internaţionale. Practica aprobării unor planuri naţionale exagerate şi a unor strategii rupte de realitate trebuie exclusă. Pentru aceasta, este important de a atrage cei mai buni experţi locali şi internaţionali, dar şi sectorul privat pentru a trasa nişte direcţii strategice de dezvoltare a industriei pentru următorii 15-20 ani.
Având în vedere că Oficiul Naţional al Viei şi Vinului este instituţia cheie în realizarea tuturor activităţilor de dezvoltare a industriei, acesta va avea întreaga susţinere a proiectului pentru a răspunde aşteptărilor sectorului, a impulsiona restructurarea industriei şi a deveni organul profesionist de referinţă în domeniu.

Profit: Potenţialul turistic al Republicii Moldova este unul de valoare, însă valorificat la cote extrem de reduse. Ce şanse are ţara noastră să-şi deschidă porţile în faţa turiştilor străini?

D.L.: Proiectul de Competitivitate al USAID are drept scop să promoveze şi să dezvolte turismul vitivinicol al Republicii Moldova, care poate servi drept locomotivă de creştere atât pentru industria turismului, cât şi pentru industria vitivinicolă, fiind totodată un puternic factor de dezvoltare regională.

Intenţia noastră este de a spori calitatea produselor turistice ale Republicii Moldova pentru a oferi experienţe inedite vizitatorilor noştri. Chiar dacă numărul de turişti oficial înregistraţi este destul de modest, numărul de vizitatori străini este destul de mare, cu o tendinţă de creştere. Ne propunem să ţintim şi aceşti vizitatori. Ajunşi în Moldova în scopuri de afaceri, sau altele, aceste persoane trebuie convinse să viziteze vinăriile şi atracţiile turistice locale, să procure suvenire şi produse turistice şi să devină, la rândul lor, ambasadori ai Republicii Moldova. În acest scop, proiectul va acorda susţinere şi asistenţă vinăriilor care oferă sau îşi propun să dezvolte tururi vinicole şi servicii turistice. De asemenea, va fi oferit suport şi pensiunilor rurale, meşterilor populari şi atracţiilor turistice majore, precum rezervaţia Orheiul Vechi.

Industria turismului s-a aliniat în jurul unor valori şi obiective comune, susţinute prin imaginea brandului turistic naţional ”Pomul Vieţii”, un simbol profund şi puternic care ne poate ajuta să comunicăm mai eficient despre Republica Moldova ca destinaţie turistică.

Profit: Lonely Planet, în 2014, a declarat Moldova ca fiind cea mai neexplorată destinaţie turistică din Europa. Prin ce metode intenţionaţi să promovaţi Moldova ca o destinaţie turistică?

D.L.: Proiectul va acorda întreg suportul pentru promovarea generică a ţării ca destinaţie turistică, utilizând în acest scop brandul turistic naţional ca platformă de promovare. Participarea la târgurile şi expoziţiile internaţionale şi cele din pieţele noastre ţintă este imperativă pentru a aduce mesajele noastre mai aproape de operatorii de servicii turistice şi potenţialii turişti. De asemenea, este esenţială colaborarea noastră cu presa specializată în domeniul turistic, inclusiv media internaţională, dar şi resursele on-line şi mediile sociale. Astfel, ne propunem să organizăm vizite ale jurnaliştilor străini pentru a-i familiariza cu potenţialul turistic al Republicii Moldova, să dezvoltăm campanii de PR şi comunicare internaţionale şi ţintite pe pieţele principale, să dezvoltăm mai mult conţinut despre oferta turistică a Moldovei, să utilizăm cât mai eficient această imagine de tărâm necunoscut şi nedescoperit, aşa cum ne-a clasat Lonely Planet în 2014, pentru a crea acel mister care ar provoca interesul turiştilor străini.■