Profit: Dle Castillo, două dintre cele mai importante proiecte realizate de BEI în RM sunt Filiera Vinului, în valoare de 75 mil. euro, şi Livada Moldovei, în valoare de 120 mil. euro. De ce a ales BEI să investească anume în aceste sectoare?

Antonio Castillo: Dat fiind importanţa sectorului agroalimentar pentru RM, BEI, în cooperare cu Guvernul, sprijină dezvoltarea domeniului agricol, în special sub-sectorul viti-vinicol şi cel pomicol. BEI s-a axat anume pe aceste sectoare deoarece anume ele au o contribuţie esenţială la fabricarea produselor cu valoare adăugată înaltă, crearea de noi locuri de muncă, îmbunătăţirea calităţii şi cantităţii produselor alimentare comercializate pe piaţa locală sau exportate.

Profit: Implementarea proiectului Livada Moldovei a început vara trecută. Care sunt primele rezultate? Câte companii au beneficiat deja de credite în cadrul acestui proiect? Pe cât de interesaţi sunt fermierii moldoveni de noua oportunitate de finanţare?

A.C.: Până în luna octombrie 2016, patru proiecte au beneficiat de credite în cadrul proiectului Livada Moldovei, fiind finanţat 50% din costul total de circa 2 mil. euro. Cea mai mare parte a mijloacelor financiare sunt utilizate pentru dezvoltarea infrastructurii post-recoltare, în special pentru amenajarea spaţiilor de refrigerare, depozitare şi a capacitatilor de sortare. Se oferă, de asemenea, finanţare pentru dezvoltarea plantaţiilor pomicole şi a capacităţilor de procesare.

În prima jumătate a anului 2016, Unitatea pentru Implementarea Proiectului (UIP), responsabilă şi de Filiera Vinului, a lucrat la lansarea proiectului. Au fost distribuite materiale promoţionale şi oferite servicii de consultanţă potenţialilor beneficiari finali din sectorul pomicol. În prezent, 15 proiecte noi sunt examinate şi trimise spre aprobare. Pentru implementarea lor a fost solicitată suma totală de 4,5 mil. euro. Există un interes sporit faţă de proiectul Livada Moldovei şi suntem convinşi că suma totală a creditului va fi debursată cu succes pe parcursul perioadei stabilite.

Profit: Cum a fost acest proiect conceput şi care sunt rezultatele scontate?

A.C.: După succesul înregistrat de Filiera Vinului, Guvernul s-a arătat interesat de implementarea unui proiect similar în sectorul pomicol care să sprijine modernizarea livezilor de fructe şi nuci, precum şi a industriilor prelucrătoare adiacente. Proiectul a fost elaborat drept răspuns la „Strategia de dezvoltare a agriculturii şi a mediului rural 2014-2020”. Beneficiarii finali pot fi atât din sectorul pomicol privat, cât şi de stat, începând de la cei care se ocupă de procesul de producere, până la cei implicaţi în procesare, stocare, transport, control al calităţii, educaţie, training şi infrastructură.

Proiectul va fi suplimentat cu un pachet de Asistenţă Tehnică (TA) prin intermediul unor granturi acordate de Facilitatea Uniunii Europene de Investiţii pentru Vecinătate (NIF) şi de Fondul fiduciar de asistenţă tehnică pentru ţările Parteneriatului Estic (EPTATF). Astfel, beneficiarii finali eligibili vor fi consultaţi cum să scrie business planuri, să efectueze studii de fezabilitate sau să aplice pentru credite şi granturi. De asemenea, reprezentanţii băncilor vor fi instruiţi în ceea ce priveşte riscurile legate de creditare în sectorul agricol.

Profit: Care sunt băncile cu care BEI cooperează în procesul de implementare a proiectului?

A.C.: La moment lucrăm cu patru bănci: Mobiasbancă-Groupe Société Générale, ProCreditBank, Energbank şi Comertbank. În plus, servicii de leasing sunt oferite de Mobiasbancă şi Raiffeisen Leasing.

Profit: Este adevărat că pentru unele dintre aceste bănci, care sunt destul de mici şi nu dispun de o reţea extinsă de filiale, este destul de dificil să găsească beneficiari pentru respectivul proiect?

A.C.: Din păcate, dată fiind situaţia actuală din sectorul bancar moldovenesc, numărul de bănci intermediare cu care BEI poate coopera este destul de limitat.

Profit: Unele dintre cele mai mari bănci din ţară nu au fost incluse în acest proiect din cauza lipsei de transparenţă în structura acţionarilor. Recent, două dintre ele au înregistrat progrese. Care sunt şansele ca aceste bănci să fie incluse în proiectul Livada Moldovei? În general, se permite majorarea numărului de bănci implicate în proiect?

A.C.: BEI salută toate măsurile îndreptate spre sporirea transparenţei acţionarilor şi îmbunătăţirea guvernanţei în sectorul bancar.
Periodic, BEI ia legătura cu alte instituţii financiare internaţionale pentru a fi la curent cu procesul de monitorizare a sectorului bancar din RM. Suntem în aşteptarea momentului când vom putea deschide uşa şi altor bănci pentru a acorda noi credite sectorului agroalimentar prin intermediul lor.

Profit: Care sunt sumele minime şi maxime, precum şi rata dobânzii la creditele care pot fi solicitate în cadrul acestui proiect? Cât durează întregul proces? Pachetul de documente este examinat doar de banca comercială sau şi de BEI?

A.C.: După cum am menţionat, linia de credit a BEI este adresată companiilor de procesare (împachetare, sortare, congelare, uscare etc.), celor din sectorul pomicol (pentru livezile de fructe, nuci, precum şi pentru creşterea strugurilor de masă) şi din sectoarele adiacente (împachetare, marcare etc.)

Suma minimă a creditelor acordate în cadrul acestui proiect este de 5 mii euro, iar suma maximă se ridică la 12,5 mil. euro.

Mijloacele financiare pot fi utilizate pentru procurarea:

• Tractoarelor, remorcilor, combinelor, altor echipamente necesare pentru activitate în sectorul pomicol;

• Vehiculelor comerciale şi speciale (camioane, stivuitoare etc.)

• Echipament pentru pomicultură (grape, pulverizatoare, cositoare etc.)

• Echipament şi unelte specifice pomiculturii.

• Clădiri cu numere cadastrale separate.

Eligibilitatea sub-proiectelor este examinată de UIP, care activează în cadrul Ministerului Agriculturii şi Industriei Alimentare. După examinarea iniţială, UIP expediază Băcii Europene pentru Investiţii pachetul de documente pentru sub-proiectele eligibile.
În paralel, beneficiarii finali trebuie să identifice un partener financiar, o bancă disponibilă să finanţeze proiectul, utilizând fondurile acordate de BEI. Partenerul financiar este cel care decide dacă proiectul este acceptat şi care sunt ratele dobânzilor pe care beneficiarul le va achita, dat fiind riscurile pe care şi le asumă. Având în vedere că rata stabilită de BEI este mică, ratele finale ar trebui să fie mai reduse decât media pe piaţă.

Condiţiile de creditare pot fi flexibile la capitolul sumă, durată, structură, etc. Deciziile de recreditare sunt luate de către instituţiile intermediare, adică băncile, care îşi asumă riscul de recreditare. În cazul creditelor acordate prin intermediari, de obicei BEI nu are relaţii contractuale cu beneficiarii finali, deşi aceştia trebuie să fie informaţi despre implicarea BEI.

Întregul proces poate dura de la câteva săptămâni până la câteva luni în dependenţă de complexitatea sub-proiectului. UIP şi BEI cooperează strâns pentru a reduce durata de examinare a documentelor, dar fiecare sub-proiect are condiţiile sale care pot necesita mai mult timp pentru a fi îndeplinite.

Profit: Cu ce provocări s-ar putea confrunta BEI în implementarea acestui proiect?

A.C.: Prin intermediul creditelor acordate, BEI doreşte să îmbunătăţească condiţiile financiare şi să asigure acces stabil la finanţare pentru companiile mici şi mijlocii care sunt cei mai importanţi catalizatori ai economiei. La moment, cea mai mare provocare este probabil slăbiciunea sectorului financiar. Astfel, orice ameliorare la acest capitol va face proiectele implementate de BEI mult mai accesibile pentru beneficiarii finali.

Profit: BEI a implementat proiecte similare în alte ţări? Ce lecţii au fost învăţate şi ce greşeli ar putea fi evitate?

A.C.: Imprumuturile intermediate către multi-beneficiari sunt utilizate pe scară largă de către BEI pentru canalizarea creditării spre cei mai importanţi factori de creştere a potenţialului de angajare în economiile locale. În 2015 Grupul BEI a acordat 28,4 mlrd. euro întreprinderilor mici şi mijlocii şi celor cu capitalizare medie, dintre care 10% sunt din afara UE, contribuind astfel la crearea şi menţinerea a 4,1 mil. de locuri de muncă.

Creditele pentru susţinerea sectorului agroalimentar au început să fie acordate abia recent. Filiera Vinului a fost primul proiect din sectorul agroalimentar sprijinit de BEI în ţările Parteneriatului Estic, contribuind la dezvoltarea unor proiecte similare în alte ţări din regiune. În ultimele luni, a avut loc un schimb de experienţă cu ţările vecine la capitolul elaborării şi implementării unor asemenea proiecte.

Cheia succesului în implementarea proiectelor de acest gen constă în cooperarea cu ministerele responsabile de domeniu (Ministerul Finanţelor şi cel al Agriculturii), existenţa unor pachete de Asistenţă Tehnică adecvate şi a unui sector financiar puternic.

Profit: Un alt proiect important implementat de BEI împreună cu BERD ţine de modernizarea companiei Calea Ferată a Moldovei (CFM), pentru care BEI a promis un credit în valoare de 52 mil. euro. În ce condiţii vor fi oferiţi aceşti bani?

A.C.: BEI şi BERD vor acorda doar asistenţă financiară, implementarea proiectului fiind responsabilitatea CFM. Resursele financiare vor fi oferite în condiţii avantajoase. În particular, perioada lungă de rambursare, precum şi rata dobânzii atractivă vor contribui la sustenabilitatea acestor investiţii. Există şi anumite condiţionalităţi pentru acest proiect legate în special de procurare, standarde de mediu şi sociale. BEI, împreună cu BERD, solicită ca tenderele să fie organizate în conformitate cu procedurile de achiziţii publice internaţionale şi standardele UE. De asemenea, pentru noi este de o importanţă crucială ca UIP să dispună de un număr suficient de angajaţi şi consultanţi cu experienţă internaţională.

Proiectul are două componente. Prima componentă, care reprezintă circa jumătate din costul proiectului, ţine de achiziţionarea de noi locomotive şi vagoane. Procesul de organizare a tenderelor pentru procurarea acestora trebuie să înceapă în viitorul apropiat. A doua componentă vizează infrastructura căilor ferate şi va depinde de rezultatele unui studiu de fezabilitate elaborat de consultanţi străini. Cât priveşte situaţia financiară a CFM, BEI salută planul de reorganizare corporativă a companiei şi susţine eforturile de reformare a CFM. De asemenea, BEI va sprijini crearea unui mecanism de obligaţii privind deservirea populaţiei.  

Profit: La ce provocări vă aşteptaţi în procesul de implementare a acestui proiect?

A.C.: Acesta va fi cel mai mare proiect implementat în Moldova în domeniul căilor ferate. Dat fiind amploarea sa, proiectul va fi mult mai complex decât orice altă investiţie făcută de CFM pe parcursul ultimilor ani. Scopul Ministerului Transporturilor, precum şi al donatorilor şi instituţiilor financiare internaţionale, este crearea unei infrastructuri competitive în acest sector. Ne aşteptăm la provocări pe întreaga perioadă de implementare a proiectului, începând de la pregătirea documentelor tehnice până la testarea şi punerea în funcţiune a noilor locomotive şi infrastructurii. Iată de ce BEI acordă o atenţie deosebită UIP în cadrul căreia trebuie să activeze consultanţi cu experienţă internaţională.

Profit: Moldova are o experienţă destul de tristă legată de modernizarea mai multor locomotive şi garnituri de trenuri în România pentru care s-au achitat sume mari de bani. După modernizare, trenurile s-au defectat de mai multe ori şi nu au fost folosite perioade lungi de timp. Totodată, în presă au existat informaţii cu privire la utilizarea contrar destinaţiei a unor sume mari de bani în sectorul feroviar. Ce măsuri întreprinde BEI pentru a evita asemenea probleme şi pentru a fi sigură că banii vor fi utilizaţi conform destinaţiei?

A.C.: BEI se conduce de reguli stricte în procesul de monitorizare a achiziţiilor pentru proiectele pe care le finanţează. Acestea au loc în conformitate cu principiile UE pentru achiziţii publice, fiind organizate tendere internaţionale deschise pentru toţi participanţii. BEI cooperează cu BERD în procesul de monitorizare a achiziţiilor.

Profit: BEI şi BERD au studiat probabil în detaliu situaţia de la CFM înainte de a decide să ofere companiei un credit atât de mare. Când şi în ce condiţii va deveni CFM profitabilă şi va înregistra o creştere a numărului de pasageri şi încărcături transportate?

A.C.: Este important ca noua structură a CFM să fie aliniată la standardele moderne de management al afacerilor. În special, este necesar ca toate costurile şi veniturile să fie atribuite corect în dependenţă de activităţi: infrastructura căilor ferate, transportarea mărfurilor şi pasagerilor etc. Acest lucru va permite companiei să identifice priorităţile şi să se axeze pe segmentele generatoare de venituri.

Este de menţionat faptul că, în comparaţie cu alte mijloace de transport, calea ferată nu poluează mediul înconjurător şi este un mijloc de transport mai sigur. În UE este o practică obişnuită ca companiile de cale ferată să primească subvenţii de la bugetul de stat pentru dezvoltarea infrastructurii şi a serviciilor pentru pasageri în baza contractelor de asumare a obligaţiilor privind deservirea populaţiei.

Potrivit înţelegerii cu CFM, mijloacele financiare vor fi utilizate pentru înlocuirea locomotivelor vechi şi reînnoirea infrastructurii pe cele mai aglomerate linii de cale ferată Bender-Chişinău-Ungheni-Bălţi-Ocniţa şi Bender-Basarabeasca-Etulia-Giurgiuleşti.

În ceea ce priveşte majorarea numărului de pasageri şi a volumului de mărfuri transportate, trebuie să fim realişti: nu se aşteaptă mari creşteri la acest capitol. Infrastructura şi echipamentul modern vor permite reducerea timpului de călătorie cu trenul, vor face acest sector mai atractiv şi respectiv, vor duce la majorarea profitului cu câteva puncte procentuale pe an. Totuşi, trebuie să menţionăm faptul că în cazul în care acest proiect nu ar fi implementat, atunci transportul feroviar din RM va continua să degradeze, ceea ce va conduce la reducerea numărului de pasageri şi a volumului de mărfuri transportate. Astfel, veniturile vor scădea considerabil, în timp ce costurile de întreţinere vor creşte. Proiectul este important pentru a preveni continuarea deteriorării situaţiei la CFM şi pentru a pune compania pe calea unei dezvoltări solide.

Profit: BEI şi BERD, de asemenea, şi-au anunţat disponibilitatea de a finanţa construcţia gazoductului Ungheni-Chişinău. Proiectul este estimat la 93 mil. euro, dintre care 41 mil. euro urmează a fi acordate de BEI. La ce etapă se află proiectul?

A.C.: Acest proiect este cofinanţat de BERD şi va beneficia de 10 mil. euro din partea UE. BEI va contribui cu 41 mil. euro. BEI şi BERD au semnat acordurile respective cu autorităţile RM la 19 decembrie 2016. Studiul de fezabilitate a fost deja finalizat, iar autorizaţia din partea structurilor responsabile de mediul înconjurător a fost obţinută. În viitorul apropiat urmează să înceapă elaborarea planului de construcţie a conductei, care va include şi detaliile tehnice necesare pentru implementarea proiectului.

Profit: Care sunt principalele clauze ale acordului semnat cu autorităţile RM? În ce condiţii vor fi acordate mijloacele financiare, care este data limită pentru implementarea proiectului, care sunt etapele şi câte companii vor fi implicate?

A.C.: Finanţarea va fi acordată la o rată a dobânzii şi cu o perioadă de rambursare avantajoase, astfel încât să se ţină cont de termenul de exploatare al activelor ce urmează a fi finanţate.  

Majoritatea condiţiilor noastre se referă la standardele de procurare, cele ale mediului înconjurător, precum şi cele sociale. Licitaţiile urmează a fi organizate în conformitate cu normele internaţionale. UIP are o importanţă crucială pentru implementarea cu succes a acestui proiect. Astfel, mai mulţi consultanţi externi urmează să fie implicaţi în activitatea acestei structuri. Pentru implementarea cu succes a proiectului, scopul căruia este diversificarea resurselor de aprovizionare cu gaze naturale şi consolidarea securităţii energetice a ţării, sunt necesare mai multe modificări regulatorii şi reforme sectoriale. Unul dintre beneficiile proiectului va fi creşterea concurenţei pe piaţa de gaze naturale. Reformele care urmează a fi implementate fac parte din angajamentele asumate de RM în conformitate cu Acordul de Asociere cu UE, iar implementarea lor va fi strict monitorizată.

Profit: Pe cât de reală este realizarea proiectului până în 2019-2020, după cum au declarat anterior autorităţile RM?

A.C.: Considerăm că 2020 este un termen real dacă nu vor exista întârzieri la etapa de elaborare a designului, de efectuare a achiziţiilor şi de implementare a reformelor sectoriale.

Profit: Scopul acestui proiect este de a reduce dependenţa RM de gazul rusesc. Dar ce se va întâmpla dacă Moldovagaz, 51% din acţiunile căreia sunt deţinute de concernul rus Gazprom, nu va permite transportarea către beneficiarii finali a gazului importat din România prin conductele care îi aparţin pe teritoriul RM?

A.C.: Scopul acestui proiect este de a creştere securitatea energetică a ţării. Un alt scop este sporirea concurenţei pe piaţa locală de gaze naturale, lucru care ar trebui să aducă ţării beneficii economice. Potrivit prevederilor Acordului de Asociere cu UE, legislaţia urmează a fi modificată astfel încât să fie create condiţii pentru acces nediscriminatoriu la reţelele de transmisie a energiei electrice şi distribuire a gazelor naturale. Anume din acest considerent, o atenţie deosebită va fi acordată implementării reformelor sectoriale.

Profit: Şi ultima întrebare pe care o adresăm oficialilor străini la sfârşitul interviului. Ce v-a impresionat şi ce v-a dezamăgit de când vă aflaţi la Chişinău?

A.C.: Sunt impresionat de oamenii de aici şi de dorinţa lor de a contribui la construirea unui viitor în RM. În acelaşi timp, sunt dezamăgit de faptul că procesul de luare a deciziilor durează foarte mult.■