Profitразделитель ссылочного текста №_12_2023, decembrie 2023

Rezultatele anului 2015 spun multe

Margareta MOCREAC | Bănci & Opinie

Rezultatele financiare ale anului 2015, care a fost unul destul de stresant pentru economia RM în general şi pentru sectorul bancar în particular, au scos la iveală o situaţie destul de stranie. Astfel, deşi băncile care deţin cea mai mare cotă de piaţă au obţinut profituri mari, acest lucru s-a datorat nu activităţii lor de bază, adică creditării economiei, ci tranzacţiilor de pe piaţa valutară, unde situaţia a fost extrem de volatilă anul trecut. Pe de altă parte, cifrele arată că băncile mai mici, care, de asemenea, au beneficiat de pe urma fluctuaţiilor valutare, au câştigat din activităţile de creditare profituri mai mari în comparaţie cu băncile din top. Într-un interviu acordat revistei Profit, preşedintele Mobiasbancă - Groupe Société Générale, Ridha Tekaia, a vorbit despre concluziile care ar trebui trase din această situaţie, impactul crizei politice, a creşterii ratei de bază şi a dobânzii la hârtiile de valoare de stat asupra sectorului bancar, precum şi a făcut prognoze pentru anul 2016.

Profit: Dle Tekaia, care este impactul actualei crize politice asupra sectorului bancar?

R.T.:
Am început să ne obişnuim cu această instabilitate şi consider că dacă vom supravieţui în Moldova, atunci vom supravieţui oriunde în lume. (zâmbeşte). Dar, vorbind serios, într-adevăr, criza politică are un impact enorm asupra economiei. Ca urmare a acestei crize, nici un investitor străin de talie mare sau medie nu a intrat pe piaţa moldovenească pe parcursul ultimilor doi ani. Unii dintre ei vizitează RM, fac anumite analize şi poartă discuţii, dar nu iau decizii şi nu investesc bani.

Vorbind despre Mobiasbancă, pot spune că este pentru prima dată când banca are un număr atât de mare de credite aprobate, dar încă nu sunt debursate. Acest lucru înseamnă că majoritatea clienţilor, atât străini cât şi locali, şi-au suspendat deciziile cu privire la investiţii, preferând să vadă cum vor evolua lucrurile. Presupun că o situaţie similară se  atestă şi în alte bănci. Este o situaţie destul de periculoasă deoarece atunci când în ţară va fi în sfârşit stabilitate, iar clienţii vor începe să ia credite, băncile ar putea să nu dispună de suficiente lichidităţi.

Este adevărat că cele 11 bănci care au supravieţuit problemelor de anul trecut înregistrează profituri la moment, dar acest lucru este ceea ce noi numim consecinţe oportuniste.  Anul trecut situaţia de pe piaţa valutară a fost foarte volatilă. Băncile au procurat şi vândut valută, câştigând de pe urma marjei, lucru care le va ajuta să supravieţuiască în 2016, care se aşteaptă să fie un an foarte dificil. Dar situaţia care se înregistrează la moment nu poate dura prea mult.

Sper foarte mult că în curând vom intra într-o perioadă de stabilitate. Dacă noul preşedinte al ţării va fi ales în martie-aprilie curent, înseamnă că cea de-a doua jumătate a anului 2016 ar putea fi salvată. Aşteptăm  măsuri care vor reduce presiunea ratei dobânzii şi a rezervelor obligatorii asupra economiei. Va fi necesar să mai treacă alte şase luni pentru ca situaţia să fie iarăşi una stabilă.

Astfel, dacă suntem norocoşi, vom avea o situaţie destul de proastă în prima jumătate a anului 2016, urmată de o situaţie stabilă în a doua jumătate, lucru care va permite economiei să îşi revină şi o va ajuta în 2017.


Dacă acest lucru nu se va întâmpla, atunci 2016 ar putea fi un dezastru cu grave consecinţe negative pentru 2017.

Profit: Deci, consideraţi că organizarea unor alegeri parlamentare anticipate, asupra cărora insistă partidele de opoziţie, va influenţa negativ economia ţării?

R.T.:
Avem o poziţie neutră în ce priveşte problemele de ordin politic. Decizia cu privire la conducerea ţării trebuie să aparţină cetăţenilor RM. Noi, străinii, trebuie să facem faţă deciziei luate de populaţia ţării şi noi vom face acest lucru. La moment, avem nevoie de o direcţie stabilă. Economia este flexibilă, iar companiile vor găsi o modalitate de a se orienta spre dreapta, stânga sau de a merge drept înainte. Direcţia nu contează foarte mult, cu excepţia extremelor, deoarece în acest caz companiilor le este mult mai dificil să se adapteze.

Profit: În anul 2015, au fost lichidate trei bănci comerciale. Pentru a face faţă acelei situaţii, Banca Naţională a Moldovei (BNM) a adoptat o serie de măsuri, în special a majorat semnificativ rata de bază şi volumul rezervelor obligatorii. Care a fost impactul acestor măsuri asupra economiei şi a sectorului bancar? Unii analişti susţin că acele măsuri au fost unicele posibile în acea situaţie.

R.T.:
În opinia mea, echipa formată din BNM şi Ministerul Finanţelor a adoptat deciziile necesare la momentul necesar. Teoretic, acestea sunt măsurile eficiente care trebuie luate pentru a reduce presiunea asupra valutei naţionale şi a o proteja. Fluctuaţiile majore de pe piaţa valutară înregistrate anul trecut au fost cauzate de trei factori: miliardul dispărut, marii speculatori, iar eu nu exclud faptul că printre ei au fost şi persoane bine informate, precum şi panica generală a populaţiei.

După ce situaţia pe piaţa valutară s-a calmat, din când în când se mai înregistrează fluctuaţii, ceea ce înseamnă că unii speculatori mai încearcă să câştige bani uşori.

Profit: Cât la sută din veniturile înregistrate de bănci în 2015 s-a datorat operaţiilor de pe piaţa valutară? Este această cifră cu mult mai mare decât în 2014?

R.T.:
Veniturile câştigate din operaţiunile de vânzare-cumpărare a valutei au reprezentat circa 15% din toate venurile înregistrate de banca noastră în 2014. Media pe sectorul bancar a fost, de asemenea, de circa 15%. Cu toate acestea, anul trecut, aceşti indicatori au fost de circa 30%,  lucru datorat fluctuaţiilor cursului de schimb.

Nu aştept şi nu doresc populaţiei RM oportunităţi similare în viitor. Deşi în rezultatul unor asemenea situaţii băncile pot câştiga un profit suplimentar, asemenea procese nu sunt fireşti şi nici sustenabile în timp.

Aici aş dori însă să atrag atenţia la un alt aspect foarte important, după părerea mea, al activităţii băncilor.

Recent, BNM a publicat rezultatele preliminare ale activităţii sectorului bancar pentru 2015 şi eu am făcut un excerciţiu foarte interesant. Din cifrele care indică rezultatele nete ale băncilor pentru 2014 şi 2015 am scăzut profitul înregistrat în urma operaţiunilor de pe piaţa valutară. Acest exerciţiu simplu permite să vedem cât de bine au activat băncile la capitolul creditarea economiei, care este sectorul de bază al activităţii lor. Este interesant de notat că, în cazul multor bănci, inclusiv al celor mari, rezultatul este negativ, lucru care vorbeşte despre faptul că aceste bănci au beneficiat de pe urma activităţii pe piaţa valutară, dar nu au lucrat foarte bine în sectorul lor de bază – creditarea economiei.

Analizând exerciţiul pe care l-am făcut, se poate observa care  bănci s-au focusat într-adevăr pe activitatea lor de bază, pe atenţia faţă de clienţi şi creşterea numărului acestora, şi care nu. (Vezi tabelul 1).

Profit: În 2015, BNM a majorat rata de bază de mai multe ori, de la 6,5% în ianuarie până la 19,5% în august. Şi-au atins scopul aceste decizii?

R.T.:
Scopul principal a fost de a proteja valuta naţională. Asemenea măsuri trebuie să fie în vigoare nu mai mult de şase luni, urmate de câteva luni de stabilitate şi apoi de o reducere mică, care de obicei nu are un impact real asupra pieţei, dar îi trimite semnale clare. După ce pe parcursul ultimilor luni rata de bază nu a fost modificată, acum ne aşteptăm ca BNM să înceapă procesul de reducere treptată a ratei.

Marea problemă care există la acest capitol constă în faptul că rata înaltă a dobânzii a început să schimbe comportamentul clienţilor. La moment, băncile comerciale propun o rată a dobânzii anuale la depozite de 17-18%. Astfel, în loc să investească în echipamente şi tehnologii noi şi să câştige un profit de 10%, multe companii preferă să îşi ţină economiile  în depozite bancare şi să câştige 17% fără prea mari bătăi de cap.

Dar cel mai grav lucru este că şi băncile au început să se comporte la fel. Ele colectează depozite de la clienţi la o rată a dobânzii de 17-18% şi în loc să redirecţioneze aceşti bani în economie, procură hârtii de valoare de stat la o rată a dobânzii de 26%. Mai multe bănci practică excesiv acest lucru, deşi, aceasta nu este activitatea lor de bază. Consider că bugetul RM nu va fi în stare să achite dobânzi de 26% la hârtiile de valoare de stat o perioadă prea lungă de timp. Moldova nu este mai protejată decât Grecia, iar într-o zi acest lucru va lua sfârşit. Întrebarea este ce vor face băncile care au procurat un număr mare de hârtii de valoare de stat în cazul în care Guvernul va anunţa default. Deja există anumite semnale cum ar fi reţinerile la achitarea salariilor şi pensiilor.

Pentru a evita asemenea probleme în viitor, banca noastră a decis să impună o limită la procurarea hârtiilor de valoare, deşi la moment pare să fie o activitate profitabilă.

În acelaşi timp, suntem foarte surprinşi să vedem cum multe alte bănci investesc masiv în hârtii de valoare de stat. Acest comportament nu este caracteristic băncilor, deoarece scopul lor principal este finanţarea economiei.

Ştiu că unele bănci roagă clienţii să reîntoarcă creditele acordate anterior la o rată a dobânzii de 10% şi utilizează aceste mijloace financiare pentru a procura hârtii de valoare de stat cu o rată a dobânzii de 26%.  

Profit: La moment, bugetul de stat are urgent nevoie de mijloace financiare, ceea ce înseamnă că rata dobânzii la hârtiile de valoare de stat ar putea creşte şi mai mult.

R.T.:
Pentru a încuraja cumpărătorii, rata dobânzii ar putea atinge chiar 30%. Astfel rata va fi majorată artificial pentru a atrage noi fonduri şi a nu declara default. Dar o rată a dobânzii la hârtiile de valoare de stat de 30% ar trebui să fie un semnal de alarmă că ceva nu este în regulă. Cumpărătorii ar trebui să se întrebe ce se va întâmpla dacă statul va înceta temporar să răscumpere aceste hârtii sau va anunţa că le va răscumpăra nu peste un an, dar peste 10.

Profit: Cine trebuie să atenţioneze băncile despre pericolele pe care le prezintă această situaţie?

R.T.:
BNM la sigur nu poate face acest lucru deoarece ea reprezintă statul şi ştie că bugetul are nevoie de bani. Cele care pot acţiona în calitate de instituţii independente  sunt companiile de audit.

Dacă compania de audit este într-adevăr transparentă, corectă şi profesionistă, atunci ea ar trebui să atenţioneze băncile asupra pericolului dependenţei prea mari faţă de stat şi să stabilească o limită. Este de datoria auditorului să avertizeze băncile în asemena situaţii şi să le recomande diversificarea portofoliului astfel încât investiţiile într-un anumit sector să nu depăşească 20-25%. Sectorul hârtiilor de valoare de stat trebuie tratat ca şi toate celelalte.

Aş vrea să menţionez că Mobiasbancă a început să elaboreze mai multe produse noi, printre care şi intermedierea tranzacţiilor între clienţii băncii interesaţi în procurarea hârtiilor de valoare de stat şi Ministerul Finanţelor care le vinde. Acest concept este destul de răspândit peste hotare. Am realizat deja câteva tranzacţii de acest fel.

Profit: Aceste hârtii de valoare pot fi uşor comercializate pe piaţa secundară?

R.T.:
Oficial da, deşi piaţa secundară nu este încă foarte dinamică. În plus, la moment, costul hârtiilor de valoare este în creştere. Astfel, cei care au procurat hârtii de valoare la o rată a dobânzii anuală de 24%, dar doresc să le vândă după şase luni, când rata anuală este deja de 25%, vor trebui să găsească cumpărători care ar accepta să primească doar 24% pentru şase luni dar nu 25% pentru 12 luni. Piaţa secundară va deveni foarte activă în momentul în care rata dobânzii va începe să scadă.

Profit: Alte bănci înţeleg pe cât de periculoasă este această situaţie?

R.T.:
Din păcate, multe dintre ele au abordări pe termen scurt. După cum am menţionat deja, nu toate băncile au înregistrat creşteri în activitatea lor de bază anul trecut. Dacă excludem veniturile generate de activitatea pe piaţa valutară, atunci veniturile Mobiasbancă au crescut în 2015 cu 30% în comparaţie cu 2014, iar în cazul multor bănci rezultatul unui asemenea exerciţiu este negativ.

Unica bancă care a înregistrat rezultate mult mai bune decât Mobiasbancă este Eximbank, dar aici explicaţia este că, în 2014 această bancă a arătat rezultate  negative, astfel comparaţia cu 2015 nu este elocventă. Dacă excludem Eximbank, atunci Mobiasbancă este banca care se dezvoltă cel mai dinamic.

Considerăm că atunci când este analizată activitatea unei bănci, trebuie să se acorde o atenţie deosebită indicatorului ROE (Return on Equity), adică raportul dintre suma investită şi venitul obţinut. Dacă am investit 1000 de lei înseamnă că nu ar trebui să fiu mulţumit că am câştigat 1,015, chiar dacă 15 lei în valoare absolută înseamnă mai mult decât 10 lei câştigaţi de alte bănci care au investit însă 100 de lei.

Mobiasbancă este unica bancă care are un ROE mai mare de 20%, în comparaţie cu 10-14% în cazul altor bănci mari. În opinia mea, nu are sens să  te uiţi doar la valoarea absolută a profitului. Când analizaţi activitatea unei bănci, sfatul meu este să excludeţi veniturile câştigate din operaţiunile valutare şi să vă uitaţi la ROE.
Uitându-se la copiii de la grădiniţă, toţi părinţii spun că odraslele lor sunt cele  mai frumoase. O situaţie asemănătoare se observă astăzi pe piaţa bancară din RM. Să spui că tu eşti cel mai bun atunci când controlezi mai multe instituţii mass media din ţară, este similar cu părintele care se uită la copilul lui la grădiniţă şi spune că el este cel mai frumos şi cel mai bun.

Când unele bănci susţin că ele sunt cele mai mari şi mai de încredere, nu trebuie să uităm de faptul că aceste bănci au fost ţinta unor atacuri raider cu doi-trei ani în urmă, iar adevăraţii lor acţionari aşa şi nu sunt cunoscuţi încă.

De exemplu, o companie de audit, care este una din top cinci din lume, a reziliat contractul cu una dintre aceste bănci în luna noiembrie 2015. O nouă companie de audit a fost selectată şi aprobată de adunarea generală a acţionarilor prin corespondenţă cu câteva zile înainte de Anul Nou. Deci, cum poate o bancă să susţină că este transparentă şi de încredere atunci când compania de audit reziliază contractul. Acesta este un mare semnal de alarmă. Mă întreb cum va soluţiona BNM această problemă.

Aceste bănci, una dintre care este acuzată de implicare în spălare de bani, continuă să fie foarte active pe piaţă, distrungând raţionalitatea acestei pieţe. Împotriva acestor bănci nu sunt luate nici un fel de măsuri curajoase.

Profit: Care ar trebui să  fie aceste măsuri curajoase?

R.T.:
Una dintre măsuri ar fi excluderea acestor bănci din tenderele pentru serviciile prestate anterior de Banca de Economii. Aceste bănci deseori recurg la mituire.

Profit: Acestea sunt acuzaţii destul de grave. Aveţi probe?

R.T.:
Nu ţine de competenţa mea să o fac pe procurorul sau judecătorul, ori să efectuez investigaţii. Spun doar ceea cu ce mă confrunt în calitate de jucător pe piaţa bancară. Dar dacă într-o zi în Moldova va fi efectuată o investigaţie adevărată, atunci foarte multe lucruri interesante vor deveni cunoscute.

Profit: Există zvonuri precum că unele bănci au acţionari comuni.

R.T.:
Presupun acest lucru, dar nu am probe. Pot însă să spun că două bănci îşi coordonează activitatea pe piaţă.  Dacă una participă la tender, atunci cealaltă nu participă. Astfel ele împart piaţa. Acest lucru a fost vizibil pe parcursul ultimului an. Consider că de această problemă ar trebui să se ocupe consiliul concurenţei, dat fiind faptul că este vorba de doi jucători importanţi de pe piaţa bancară.

Profit: În opinia dvs., ce se va întâmpla în sectorul bancar din RM în anul 2016 conform scenariului optimist şi conform celui pesimist?

R.T.:
Pentru mine ambele scenarii sunt la fel. O bancă va trebui să fie lichidată, una curăţată, iar Mobiasbancă îşi va extinde cota de piaţă (zâmbeşte).

Scenariile optimiste şi pesimiste sunt aplicabile mai mult pentru alte bănci şi nu pentru banca noastră. Am învăţat din criza de anul trecut şi am devenit mai puternici. Astfel, indiferent de evoluţii, ştim cum să supravieţuim şi să ne menţinem pe poziţii.  

Mobiasbancă este acum o bancă de referinţă, deci nu ne putem permite să ne dezamăgim clienţii şi piaţa. Trebuie să rămânem o bancă solidă şi capabilă să sprijine economia atunci când va fi nevoie.

Profit: Sunteţi a doua persoană, după un analist economic, pe care îl aud recent vorbind despre lichidarea încă a unei bănci.

R.T.:
Acesta ar fi un scenariu bun. Există două metode de a curăţa un pupitru – cu ajutorul unui şerveţel dacă problema este mică sau dându-i foc în cazul în care lemnul conţine viermi. Lichidarea încă a unei bănci nu va reprezenta o problemă prea mare pentru ţară. Moldova  poate supravieţui cu 10 bănci fără prea mari probleme. Cu doi ani în urmă când au apărut primele zvonuri despre cele trei bănci care ulterior au fost lichidate, mulţi calificau un asemenea scenariu drept un dezastru pentru Moldova. Au trecut doi ani, cele trei bănci au fost lichidate şi nu s-a întâmplat nici un dezastru. Restul băncilor au absorbit cu uşurinţă băncile lichidate şi vor putea absorbi încă una sau două, chiar şi pe cele mari şi netransparente.

Profit: Un politician din opoziţie declara recent că din sectorul bancar continuă să se fure bani.

R.T.:
Nu este exclus. Nu există fum fără foc. Dar cu siguranţă nu se mai fură atât de mult ca anterior. Sper foarte mult că vor fi luate toate măsurile necesare pentru a stopa asemenea acţiuni, dacă ele într-adevăr există, şi că toate băncile se vor concentra asupra activităţilor lor de bază.

Evoluţiile ulterioare depind doar de guvern, acesta sau următorul. În opinia mea, pentru a curăţa sectorul pot fi întreprinse o serie de măsuri mici şi uşor de implementat. Una dintre aceste măsuri este de a permite angajaţilor din sectorul public şi cel privat să decidă singuri în ce bancă ar dori să îşi primească salariul, fără intervenţia angajatorului. Este un instrument foarte eficient împotriva acelor bănci care încearcă să ofere mită managementului companiilor pentru a semna contracte cu ele.

Un alt instrument foarte eficient este Cadastrul – una dintre cele mai bune baze de date din Moldova.

Autorităţile ar trebui să oblige cumpărătorii şi vânzătorii de bunuri imobiliare să prezinte documente bancare care să confirme operaţiunile de debit şi credit, iar tranzacţiile respective să fie efectuate în lei moldoveneşti, nu în valută străină. Acest lucru ar ajuta enorm valuta naţională şi ar fi un mecanism eficient împotriva economiei tenebre, obligând părţile să achite taxe reale la stat. Guvernul ar putea, de asemenea, acorda Ministerului Finanţelor, de exemplu, un buget de 15 mil. lei pentru a achiziţiona prin dreptul de preempţiune, loturi de pământ sau imobile atunci când, potrivit documentelor, preţul cerut de vânzător este cu mult mai mic decât media în zona respectivă. De exemplu, un teren de 100 metri pătraţi este scos la vânzare, potrivit documentelor, contra sumei de 1 000 de euro în timp ce preţul mediu în zona respectivă este de 5 000 de euro. Statul va efectua câteva tranzacţii de acest fel şi va vedea efectul – clienţii vor începe să indice cifrele corecte în contracte şi respectiv să achite taxe mai mari la buget. Dreptul de preempţiune există în Europa, dar acolo de cele mai multe ori se recurge la el pentru a cumpăra case sau loturi de pământ unde ar putea fi construite şcoli, spitale sau drumuri publice.

Profit: Este adevărat că Société Générale ar dori să procure cota pe care BERD o deţine în Mobiasbancă?

R.T.:
La baza oricăror zvonuri întotdeauna stă o fărâmă de adevăr. Într-adevăr, am discutat acest subiect cu BERD după ce această bancă internaţională şi-a anunţat intenţia de a-şi majora pachetul de acţiuni deţinut la Victoriabank până la 50%. Le-am spus colegilor de la BERD că noi suntem mulţumiţi de ei în calitate de acţionari, iar ei par să fie mulţumiţi de noi în calitate de instituţie bancară. În acelaşi timp, ar putea exista un conflict de interese dacă într-o bună zi BERD va deveni acţionar majoritar într-o altă bancă. Dacă acest lucru se va întâmpla, atunci vom discuta posibilitatea de a procura cele 8% din acţiuni pe care BERD le deţine în banca noastră. Dar la moment, BERD pare a fi departe de ziua în care se va afla la conducerea unei banci în RM, ceea ce înseamnă că acest acţionar este binevenit în cadrul băncii noastre.

În acelaşi timp, dacă o asemenea tranzacţie va avea loc, acest lucru va însemna că Société Générale are încredere în RM şi în investiţiile sale în această ţară. Acesta va fi un semnal foarte pozitiv pentru alţi investitori.

Profit: Pe lângă recomandarea de a stabili o anumită limită la procurarea hârtiilor de valoare de stat, ce alte sfaturi aţi primit de la Groupe Société Générale în ceea ce ţine de comportamentul pe care ar trebui să îl adopte banca în situaţia dificilă de astăzi din RM?

R.T.:
Sfatul este foarte simplu – atunci când nu ştii ce să faci, reîntoarce-te la activitatea ta de bază şi ocupă-te de ceea ce ştii să faci cel mai bine. Pentru Mobiasbancă, acest lucru înseamnă grija faţă de clienţi şi finanţarea proiectelor înaintate de aceştia.

Profit: Scenariul despre care aţi vorbit mai sus prevede achitarea dividendelor către acţionarii Mobiasbancă pentru anul 2015?

R.T.:
Decizia va fi luată de către adunarea generală a acţionarilor. Nu avem încă cifrele finale. Chiar dacă rezultatele pentru 2015 sunt excelente, suntem destul de prudenţi, mai ales ţinând cont de faptul că 2016 se aşteaptă a fi un an destul de greu.

Profit: Guvernatorul BNM, Dorin Drăguţanu, a depus cerera de demisie în septembrie anul trecut, pe motiv de presiune politică. Parlamentul nu a numit încă un nou guvernator. Afectează această situaţie cumva sectorul bancar?

R.T.:
Faptul că nu au găsit încă un înlocuitor pentru Dorin Drăguţanu demonstrează că nu este atât de uşor să găseşti pe cineva care să posede abilităţile şi profesionalismul necesar pentru a conduce BNM. Se pare că este mai uşor să schimbi prim-miniştrii şi guvernele, trei pe parcursul unui singur an, decât să găseşti un nou guvernator la BNM. Ştiu că autorităţile au examinat mai multe candidaturi atât a cetăţenilor moldoveni, cât şi unor străini care activează sau au activat în Moldova. Apoi se pare că au înţeles că el este persoana potrivită şi l-au rugat să mai deţină această funcţie o anumită perioadă de timp. Consider că acest lucru este o bună recunoaştere a competenţelor sale. Sper că el se va isprăvi cu una dintre ultimele provocări - draft-ul unui audit care nu a fost semnat pentru una dintre băncile aflate sub supraveghere specială şi care, pentru a nu publica raportul, a decis să rezilieze contractul cu compania de audit.

Poate că acest raport arată prea multe încălcări, participarea în diferite scheme, spune cine se ascunde în spatele acţionarilor existenţi şi, în general, demonstrează cât de slabă este această bancă. De ce au nevoie autorităţile RM pentru a face ordine în sectorul bancar? Am văzut deja rezultatul pasivităţii anterioare care a dus la dispariţia unui miliard de dolari. Această sumă a fost achitată din rezervele BNM, în rezultat s-a creat un deficit în bugetul de stat, ceea ce înseamnă că, în cele din urmă, banii au fost achitaţi din buzunarul fiecărui cetăţean al RM care a suferit enorm!  Sunt curios să văd cum BNM şi FMI, care ambele ştiu despre acest raport "draft" vor reacţiona, chiar dacă este doar un "draft" deoarece una dintre băncile aflate sub supraveghere a reziliat contractul pe ultima sută de metri.

În general, consider că Dl Drăguţanu a făcut multe pentru sectorul bancar. De fapt, el a făcut atât cât a putut, ţinând cont de resursele pe care le-a avut la dispoziţie.

Profit: Care este mesajul dvs. pentru clienţii băncilor pentru 2016?

R.T.:
În primul rând, nu intraţi în panică. În al doilea rând, alegeţi-vă cu grijă partenerii. În al treilea rând, atunci când vi se vorbeşte despre încredere şi soliditate, verificaţi încă o dată care este definiţia încrederii şi a solidităţii.■

 

Comentarii [9]

Comentariu
  • 22.02.2016 04:03:01 Enerud
    Interesant, bravo dl Ridha!
  • 23.02.2016 08:18:03 Vicky
    Bravo pana la punctul in care ati pus frumos pe hartie calculele care arata de unde vine profitul real al bancilor. Excelent pana aici, desi ma intreb daca le-ati fi pus la fel de frumos pe policioare in situatia in care Mobias nu ar fi iesit atat de bine la aceste calcule. Dar, dle Tekaia, cum ramane cu deontologia despre care vorbeati atat de mult anterior. Au cam mancat-o lupii se pare! Sa scoateti din casa pe furis informatii cunoscute intr-un cerc restrans, asta miroase a lasitate! Sa va loviti concurentii in cel mai josnic mod, declarand direct sus si tare ca o faceti ca sa va mariti cota de piata!!! Josnic!!! Nu m-am asteptat.
  • 25.02.2016 08:40:43 Slavian
    Bancherii acuma sa supera la dl Tekaia, asta precis!
  • 25.02.2016 08:45:02 Nina
    Etot banchir scazal to, cito kajdii iz bankirov prekrasno znaet, no molcit. Ne znaiu, mojet Ride ne stoilo tak rezko, a mojet vinovati jurnalisti, kotorie nicego ne poneali i kak obicino vse pereputali i perevrali.
  • 01.03.2016 08:47:34 Fima
    Dl Tekaia este bravo!
  • 01.03.2016 08:49:55 Marco
    Dupa asa articol dl Rida trebue sa paraseasca tara noastra!
  • 12.11.2016 05:42:53
  • 15.03.2018 12:05:18
  • 26.11.2018 07:02:09

Adauga-ţi comentariu

© 2008 "Profit"

 

În cazul preluărilor materialelor de pe site este necesară indicarea sursei Profit.md
Sesiuni curente:
9
Afişări de site:
2506604
Vizitori unici:
5313342

WebArt Pro