Profit: Dnă Bostan, cum vedeţi evoluţia lucrurilor în domeniul prevenirii şi combaterii corupţiei în ultimii ani? Se observă anumite progrese sau batem pasul pe loc?

Galina Bostan: Chiar dacă autorităţile publice au declarat drept prioritate prevenirea şi combaterea fenomenului corupţiei, percepţia populaţiei privind nivelul corupţiei este una defavorabilă măsurilor adoptate până acum. În ultima perioadă suntem martorii unor acţiuni, prin care se combate fenomenul corupţiei mici. O astfel de abordare însă nu va salva situaţia privind percepţia nivelului de corupţie în societate. Aceasta pentru că în prezent, atât autorităţile publice centrale, cât şi cele locale sunt compromise şi nu ştiu, ce ar putea să le mai salveze.

Profit: În opinia Dvs., de ce se merge doar pe ideea combaterii corupţiei mici, în condiţiile în care există foarte mult front de lucru şi în ceea ce priveşte combaterea corupţiei la nivel înalt?

G.B.: În primul rând, pentru că este mult mai simplu, iar în al doilea rând, pentru a demonstra anumite rezultate. Totodată, pentru a proteja interesele celor mari sunt sacrificaţi cei mici. Presupun că dosare privind corupţia la nivel înalt s-ar putea nici să nu existe. Însă nu este exclus, că lupta politică înaintea alegerilor din acest an va genera astfel de dosare.
În alte circumstanţe nu cred că dosare de acest gen vor fi intentate. Vom avea în continuare cazuri privind reţinerea în flagrant a unui poliţist, medic, profesor, avocat pentru luare de mită de 200 sau 300 de euro, ceea ce nici pe departe nu caracterizează tabloul real privind nivelul corupţiei în societate.

Ne apropiem de perioada electorală, iar pentru a ne convinge să le votăm, partidele politice au nevoie de bani. Atât timp cât există resurse administrative, pârghiile statului etc., aceste posibilităţi vor fi valorificate din plin, inclusiv în scopuri electorale. Finalmente, această situaţie este în detrimentul nostru, al cetăţeanului de rând. Noi, societatea, plătim factura de două ori - odată pentru fosta administrare proastă a treburilor de stat şi a doua oară pentru faptul că la guvernare ajung aceiaşi guvernanţi sau alţii, care servesc interesul public la fel ca şi predecesorii lor.

Profit: Cum apreciaţi activitatea Centrului Naţional Anticorupţie (CNA) la mai bine de un an de la reformare? A reuşit acesta să devină o instituţie care să lupte eficient cu corupţia?

G.B.: Situaţia cu CNA este una tristă. Dacă acum un an, conducerea instituţiei vorbea despre necesitatea consolidării independenţei, acum subiectul este trecut sub tăcere. În aceste condiţii, ar trebui să prezumăm că, în rezultatul reformei, CNA a devenit independent. Dar există o problemă. În condiţiile în care conducerea CNA nu mai dă semne că nu ar fi asigurată independenţa, atunci mă întreb unde sunt dosarele de rezonanţă? Este o întrebare la care mai degrabă ar fi trebuit să răspundă cei de la CNA.

Incontestabil, odată cu scurgerea timpului, va apărea şi problema privind eficienţa acestei instituţii. Da, este bine că sunt organizate flagrante, pentru că, în final, acest lucru are şi un efect educativ asupra persoanelor care, eventual, se vor implica în acte de corupţie. Noi nu am făcut o analiză a bugetului instituţiei, dar s-ar putea ca banii alocaţi pentru întreţinerea CNA să nu fie îndreptăţiţi, adică statul să aloce mai multe resurse, decât beneficiul pe care aceasta îl oferă.
Nu am niciun dubiu, că în Moldova trebuie să existe o autoritate specializată, care să lupte cu corupţia. Dar această autoritate ar trebui să lupte, în primul rând, cu corupţia mare, iar lupta cu corupţia mică să constituie un element cotidian şi secundar.

Profit: Cărei instituţii ar trebui să se subordoneze CNA pentru ca acesta să aibă curajul să investigheze dosare legate de activitatea înalţilor demnitari?

G.B.: Până la urmă, cred că foarte mult contează mecanismele care trebuie aplicate pentru ca lucrurile să funcţioneze. Independenţa instituţiei poate fi asigurată doar prin instituirea unor mecanisme cum ar fi, de exemplu, asigurarea principiului „subordonării doar legii şi nu şefilor”. Noi avem instituţii subordonate Parlamentului şi tot nu putem aprecia, că ele ar fi independente. Cred că în egală măsură acest lucru depinde foarte mult de mecanismele şi de caracterele persoanelor aflate la conducerea instituţiilor.

Profit: În Moldova există astfel de mecanisme?

G.B.: Există anumite mecanisme, dar, din păcate, acestea frânează permanent. De asemenea, în procesul de combatere a corupţiei contează foarte mult factorul uman care este unul determinant. În lupta cu acest flagel, factorul uman, ţinuta morală a oamenilor, educaţia, înţelegerea lucrurilor contează enorm. Există state unde chiar şi legile sumare funcţionează perfect. Or, la noi există legi satisfăcătoare, dar dacă există o portiţă pentru a le încălcă, atunci aceasta este valorificată.

Profit: Cum apreciaţi calitatea funcţionarilor publici care de cele mai multe ori generează actele de corupţie?

G.B.: Cu regret, în ultima perioadă calitatea acestora este în descreştere, în pofida tuturor investiţilor care se fac. Dacă doriţi să vedeţi cât de eficientă este o autoritate publică, atunci trebuie să vedeţi care este numărul de dosare aflate pe rol în contenciosul administrativ. Aceasta este, de fapt, oglinda a ceea ce fac autorităţile publice. Şi nici aceasta nu ar fi una veridică, pentru că din diverse motive nu toţi oamenii ajung în instanţă. De cele mai multe ori cetăţenii nu apelează la instanţa de judecată fie pentru că nu cred în justiţie, fie pentru că aceasta presupune cheltuieli, timp, angajarea unui avocat şi niciodată nu ştii care va fi rezultatul. Dar, cu regret, dosarele de contencios administrativ sunt multe, iar drepturile cetăţeanului se încalcă foarte des în Republica Moldova. De multe ori nu pentru că ar exista un motiv obiectiv, dar pentru că funcţionarii, fie nu-şi cunosc obligaţiile de serviciu, fie nu vor, nu cunosc legea, condiţionează executarea obligaţiilor de plata anumitor sume de bani, fie din răzbunare sau, pur şi simplu, din prostie. Cel mai grav este că lucrurile degradează atât la nivel central, cât şi local. Anume de aceea avem în prezent foarte mulţi oameni nemulţumiţi în societate.

Profit: Anterior, fostul premier Ion Sturza declarase, mai în glumă, mai în serios, că în acest an, care este unul electoral, de la Bruxelles vor veni prin fax  liste cu numele unor demnitari” cărora urmează să le fie înaintate acuzaţii de corupţie. În opinia Dvs., cât adevăr şi câtă ficţiune conţine această afirmaţie?

G.B.: Chiar nu ştiu. Pentru mine însă un lucru este cert - dacă ceva se mai mişcă spre bine în Moldova, atunci aceasta se întâmplă graţie influenţei din exterior. Dacă s-a mai făcut ceva în această ţară, atunci pentru că am avut un imbold venit din afară. În ceea ce priveşte „sacrificarea” unor funcţionari, nu putem exclude şi acest fapt. Dacă aceasta va conveni anumitor concurenţi electorali, nu este exclus că va fi pus în aplicare şi acest mecanism.

Profit: Uneori se creează impresia că oficialii UE închid ochii la multe lucruri dubioase care se întâmplă în Moldova şi nu reacţionează pe potrivă. Nu aveţi sentimentul că UE menajează actuala guvernare, doar pentru ca PCRM să nu revină la guvernare?

G.B.: Părerea mea este că, din punct de vedere moral, actuala guvernare a fost creditată în avans. Spre deosebire de fosta guvernare, actuala guvernare nu este deloc tolerantă la critici. Uneori autorităţile consideră, că orice ar face, trebuie aplaudate doar pentru faptul că nu sunt comunişti. Eu cred că politicienii nu trebuie împărţiţi în cei de stânga şi cei de dreapta, pentru că până la urmă au aceleaşi scopuri declarate – îmbunătăţirea calităţii vieţii cetăţenilor. Mai degrabă i-aş clasifica după criteriul onest-neonest. Eu ca cetăţean îmi doresc la conducere profesionişti, care gândesc ca oameni de stat.

Acum este dificil să identificăm astfel de oameni pentru că cei care sunt cu adevărat buni, nu se implică în politică din cauza degradării mediului politic. Evident, că în orice societate există oameni care pot să facă faţă cerinţelor, sunt de o înaltă ţinută morală, au verticalitate şi caracter. Dar, cu părere de rău, până a ajunge ca opinia lor să conteze şi să poată adopta decizii, acest drum este împânzit de atâtea compromisuri, încât nu mulţi rezistă. Problema este presantă şi nu ştiu cum ar putea fi rezolvată. Cert este că lucrurile degradează. Noi întotdeauna credem că mai rău nu se poate, dar realităţile arată că se poate.    

Profit: În anul 2013, doi judecători au fost prinşi în flagrant pentru luare de mită. Consideraţi că aceste două cazuri au reprezentat sau nu un semnal de alarmă pentru ceilalţi judecători?

G.B.: Ţinând cont de faptul că este vorba de doi judecători din raioane, despre ce fel de semnal de alarmă poate fi vorba? Judecători reţinuţi pentru 200 sau 2000 de dolari? Să fim serioşi. Există judecători pe care toată lumea îi ştie cât sunt de nedrepţi şi cum procedează zi de zi. Şi nimeni nu ia atitudine.

De fapt, situaţia din judecătoriile raionale este foarte diferită de cele din Chişinău. Inclusiv în cazul Chişinăului lucrurile stau diferit de la o judecătorie la alta. Trebuie să spunem lucrurilor pe nume – se vrea ca aceste reţineri să fie considerate drept combatere a corupţiei în sistemul judecătoresc.

Profit: Da, dar de undeva acest proces trebuie să înceapă.

G.B.: Este adevărat, iar eu, la fel ca şi mulţi alţii, îmi doresc continuitate în acţiuni. Şi atunci când voi vedea că sunt reţinuţi judecători care cu adevărat sunt corupţi, voi crede în intenţia şi dorinţa sinceră de a lupta cu corupţia în acest sistem. Şi nu este vorba doar de condamnare. Este important ca judecătorii, pe care toată lumea îi ştie cât sunt de compromişi, să fie eliminaţi din sistem odată şi pentru totdeauna.

Profit: Din acest an salariile judecătorilor se majorează. Va contribui sau nu acest lucru la combaterea corupţiei în sistemul judecătoresc?

G.B.: Va contribui doar dacă această majorare va fi însoţită de creşterea responsabilităţii judecătorilor. Cum poate fi făcut acest lucru? Prin intermediul Consiliului Superior al Magistraturii (CSM) care trebuie să reacţioneze la orice încălcare. Eu mi-aş dori ca acest organ să fie unul proactiv şi să-şi facă ordine în propria ogradă – sistemul judecătoresc. Judecătorii corupţi nu sunt mulţi, trebuie să existe doar voinţă şi dorinţă ca ei să fie eliminaţi din sistem. Doar astfel, sistemul judecătoresc va recâştiga încrederea societăţii.■