Având în vedere aniversarea a 30 de ani de independenţă a Republicii Moldova, scopul ediţiei din acest an a Conferinţei MACRO a fost de a discuta concluziile cheie şi lecţiile învăţate în ultimele trei decenii, cu accent pe analizarea principalelor succese şi eşecuri, oportunităţi ratate, precum şi priorităţile viitoare privind îmbunătăţirea sistemului economic, social şi cel de guvernare.

Având în vedere aniversarea a 30 de ani de independenţă a Republicii Moldova, scopul ediţiei din acest an a Conferinţei MACRO a fost de a discuta concluziile cheie şi lecţiile învăţate în ultimele trei decenii, cu accent pe analizarea principalelor succese şi eşecuri, oportunităţi ratate, precum şi priorităţile viitoare privind îmbunătăţirea sistemului economic, social şi cel de guvernare.

Marcel RÖTHIG, Reprezentant al Fundaţiei „Friedrich Ebert” în Ucraina şi Moldova: Anul 2021, care este simbolic, având în vedere cea de-a 30-a aniversare a independenţei, a fost marcat şi de un punct de cotitură, prin victoria majorităţii parlamentare pro-europene şi crearea unui guvern pro-reformist, care aduce noi oportunităţi şi speranţe pentru dezvoltarea democratică a ţării şi modernizarea ei economică şi socială.

Natalia GAVRILIȚA, prim-ministra Republicii Moldova: În acest moment, Moldova se confruntă cu mai multe crize, inclusiv regionale. Din perspectivă istorică, aceste tipuri de crize ne-au învăţat să progresăm. Lecţiile învăţate de pe urma crizelor în ultimii 30 de ani sunt nevoia diversificării, implicării partenerilor şi diversificării politicilor publice. E foarte important să schimbăm sistemul. Una dintre concluziile Raportului de Stare a ţării 2021, pe care le susţinem şi noi, ca Guvern, este că cel mai mare eşec din ultimii 30 de ani este că cetăţenii nu au încredere în stat şi în faptul că instituţiile publice lucrează în beneficiul lor. Obiectivul nostru este că readucem încrederea şi speranţa unui trai mai bun pentru oameni, alături de familiilor lor, încredere care să tempereze valul de migraţie. Pentru a realiza acest obiectiv, reforma justiţiei şi progresele în combaterea corupţiei sunt factori cheie.

Potrivit autorilor Raportului de Stare a ţării 2021, pe parcursul celor trei decenii de independenţă, Moldova nu a reuşit să-şi soluţioneze trei vulnerabilităţi principale: erodarea capitalului uman, subdezvoltarea tehnologică şi vulnerabilităţile structurale.

Adrian LUPUȘOR, director executiv al Centrului Analitic Independent „Expert-Grup”: Pe parcursul celor 30 de ani de independenţă, Moldova nu s-a realizat din perspectivă de ţară, stat sau chiar de naţiune. Din perspectiva fiecăruia din cele trei concepte, Moldova a rămas puternic fracturată până în ziua de azi. Acest lucru este confirmat de numeroase crize provocate de cele trei vulnerabilităţi identificate de autorii Raportului de Stare a ţării 2021. În pofida unor realizări obţinute, Moldova nu a reuşit să facă un salt cu adevărat calitativ în evoluţia sa, iar problemele fundamentale ce ţin de dezvoltarea ţării (instituţii slabe, guvernanţă defectuoasă, economie vulnerabilă, dependenţă energetică completă, mediu înconjurător poluat, protecţie socială ineficientă) au perpetuat. Drept urmare, după 30 de ani de independenţă, de facto, nu există un contract social autentic dintre stat şi actorii non-statali (populaţie şi firme), din cauza lipsei acute de încredere în autorităţi. Aceasta, de fapt, este una dintre cele mai grave probleme ale Moldovei de astăzi, care alimentează populismul şi subminează capacitatea guvernanţilor de a implementa reforme sistemice cu impact pe termen lung.

Totodată, guvernările care s-au perindat în Moldova în ultimii 30 de ani au admis câteva greşeli fundamentale, care au încetinit dezvoltarea ţării şi i-au slăbit semnificativ poziţiile şi reputaţia pe plan internaţional. Este vorba despre frauda bancară, colapsarea întreprinderilor de stat şi eşecul asigurării supremaţiei legii.

Valeriu PROHNIȚCHI, director de program „Cercetare şi metodologie”, Centrul Analitic Independent „Expert-Grup”: Frauda bancară a generat discuţii foarte grave – de la reglementarea sectorului bancar, la felul în care funcţionează instituţiile de securitate ale statului. Lovitura dată de frauda bancară a fost echivalentă cu 10-15% din PIB şi a însemnat cel puţin cinci ani de dezvoltare pierduţi pentru Moldova. Felul în care au fost administrate întreprinderile de stat în ultimii 30 de ani a pervertit sistemul democratic din Moldova şi a corupt elitele.

Întreprinderile de stat au fost folosite pentru spălarea banilor. Politica corectă ar fi reducerea la minim a numărului acestor întreprinderi şi administrarea acestora de manageri profesionişti. În acelaşi timp, eşecul în asigurarea supremaţiei legii creează un disconfort constat în viaţa oamenilor. Pentru economie costurile de tranzacţie sunt foarte mari, iar investiţiile se fac greu.

Pe lângă aceasta, o problemă majoră a statului Republica Moldova, care nu a fost soluţionată, dar chiar amplificată, în ultimii 30 de ani, este corupţia. Indicele de percepţie a corupţiei, calculat de organizaţia Transparency International, plasa Republica Moldova pe poziţia 26 în anul 1999 (pe o scară de la 0 la 100, unde 0 înseamnă „corupţie absolută”, iar 100 „integritate absolută”). În cele două decenii care au urmat, Moldova a înregistrat regrese la acest capitol (în 2002 a coborât pe poziţia 21), iar progresele au fost destul de modeste. Astfel, în anul 2020, ţara se afla pe poziţia 34 în acest clasament. Autorii Raportului de Stare a ţării 2021 menţionează că, „dacă vom continua în asemenea ritm, ţara are nevoie de 45-50 de ani pentru a ajunge la nivelul unde astăzi se află, bunăoară, Estonia”.

Pentru ca Moldova să devină mai competitivă şi să se orienteze către un parcurs de dezvoltare sustenabilă, ţara trebuie să facă faţă în următorii ani câtorva provocări majore: modernizarea sistemului educaţional, recuperarea decalajului tehnologic, creşterea accelerată a productivităţii muncii, adaptarea la schimbările climatice şi consolidarea securităţii energetice.

Stas MADAN, economist superior, Centrul Analitic Independent „Expert-Grup”: Principalele repere de dezvoltare a Republicii Moldova pentru următorii ani ţin de îmbunătăţirea guvernanţei corporative şi a culturii antreprenoriale a firmelor - statul trebuie să dea primul exemplu, prin reformarea întreprinderilor de stat; internalizarea afacerilor, sporirea competitivităţii la export; stimularea muncii decente şi a programelor de recalificare; dezvoltarea instrumentelor pentru canalizarea „banilor lungi” în economie şi ieşirea statului pe piaţa externă. De asemenea, este importantă recucerirea pieţei interne de către produsele locale – acum se pune accent doar pe export şi importăm produse care se găsesc şi la noi; integrarea politicilor de mediu în programele economice, cu accent pe împădurire. Eşecul de adaptare la schimbările climatice este principalul risc pentru următorii 10 ani. Avem nevoie de viteză şi corectitudine în administrarea proiectelor de infrastructură. Problema nu sunt banii, ci capacitatea de a administra corect aceşti bani şi birocraţia prea mare. Totodată, prioritate trebuie să fie securitatea energetică şi eficienţa energetică. şi nu în ultimul rând, e important să credem în instituţiile democratice care sunt guvernate nu doar de legi, ci şi de simţul moralei şi al datoriei.

Ana MIHAILOV, directoare, Fundaţia „Friedrich Ebert” Moldova: Avem nevoie de o viziune de dezvoltare a ţării, de regândirea modelului economic pentru a asigura o dezvoltare economică şi socială sustenabilă, inclusivă şi armonioasă şi care să se inspire din lecţiile trecutului, dar şi din cele pe care ni le oferă prezentul, de exemplu criza pandemică, dar şi cea energetică, care ne-au demonstrat că rolul statului este unul crucial în asigurarea de bunuri publice. O altă concluzie care se desprinde din recentele crize, cea sanitară şi cea energetică, este că avem nevoie de guverne empatice, care să rezoneze cu nevoile cetăţenilor în situaţii mai dificile. şi aici măsurile guvernului actual de susţinere a mediului de afaceri, a salariaţilor, dar şi a consumatorilor, în condiţiile actuale de criză, sunt salutabile. Sperăm că noua guvernare, de care ne legăm cu toţii speranţele şi de la care avem mari aşteptări, să continue să identifice noi soluţii.■