Profit: Dnă Alpaslan, oficiul TIKA în Moldova este unul dintre primele deschise de TIKA peste hotare. Cum s-au schimbat sarcinile puse în faţa oficiului TIKA în RM pe parcursul acestor două decenii?

C.A.: Într-adevăr, oficiul TIKA în Moldova este unul dintre primele deschise de agenţia turcească peste hotare şi datează din anul 1994. Activităţile noastre cuprind întreg teritoriul RM şi toate sectoarele. Cât priveşte scopurile şi obiectivele, acestea nu s-au schimbat prea mult pe parcursul ultimilor 21 de ani. Activitatea noastră este orientată spre domeniul sănătăţii, educaţiei şi producerii. În domeniile sănătăţii şi cel al educaţiei scopul nostru este de a îmbunătăţi nivelul de trai al populaţiei. În sectorul de producere, dorim să asigurăm venituri pentru un trai decent şi chiar să le majorăm unde este posibil. În ţările în care activăm, inclusiv în RM, ne axăm mai mult pe sectorul agricol.

De asemenea, dorim să contribuim la creşterea numărului locuitorilor, mai ales din localităţile rurale, care pe lângă agricultură ar mai putea oferi şi anumite servicii, precum cele de croitorie, frizerie, secretariat, reparaţia tehnicii şi a computerilor etc. Persoanele care dispun de aceste abilităţi îşi pot asigura existenţa lor şi a familiilor lor. Considerăm că asemenea proiecte contribuie semnificativ la dezvoltarea ţării.

Profit: Care sunt principalele proiecte implementate până acum în RM cu ajutorul TIKA?

C.A.: Aş dori să accentuez faptul că TIKA întotdeauna acordă asistenţă sub formă de granturi. Nu oferim credite şi niciodată nu cerem banii înapoi sub o formă sau alta. De asemenea, niciodată nu obligăm beneficiarii să procure anumite echipamente doar de la companiile turceşti şi nu cerem ca ele să îndeplinească anumite condiţii politice. Asistenţa acordată de TIKA este întotdeauna necondiţionată. De la deschiderea oficiului nostru, educaţia, sănătatea şi aprovizionarea cu apă au fost principalele sectoare în care am activat. Pe parcursul ultimilor 21 de ani, TIKA a implementat peste 30 de proiecte în valoare totală de $30 mil.

În prezent, câteva proiecte legate de construcţie sunt în proces de implementare şi sperăm să finalizăm o parte dintre ele până la sfârşitul anului curent. Mă refer aici la renovarea şi reconstrucţia Centrului de educaţie şi studiere a limbilor de pe lângă Uniunea de Comerţ şi Industrie din Comrat şi a cantinei grădiniţei Nr. 7 din oraşul Ceadîr-Lunga. De asemenea, planificăm să finalizăm reconstrucţia unei clădiri în care va fi deschisă o grădiniţă modernă pentru 150 de copii în satul Copceac. Am deschis deja un teren de sport cu gazon artificial pentru Liceul Teoretic nr. 1 din Congaz, iar în viitorul apropiat vom începe construcţia unui teren de joacă pentru copii în oraşul Vulcăneşti.

Un alt proiect major pe care intenţionăm să îl începem în viitorul apropiat este renovarea unui bloc din cadrul Institutului Mamei şi Copilului din Chişinău. Intenţionăm să organizăm un tender la începutul anului 2016.

Pe lângă proiectele de construcţii, TIKA mai implementează un şir de proiecte care au drept scop schimbul de experienţă şi ridicarea nivelului de profesionalism în diferite sectoare. Programul nostru privind siguranţa şi securitatea alimentară este unul dintre cele mai extinse. Am finalizat primele două etape ale acestui proiect în 2015. De asemenea, cooperăm cu Ministerul de Interne în vederea organizării diferitor cursuri pentru angajaţi şi forţele de ordine. Experţii în domeniul sănătăţii şi vameşii sunt alte două categorii de angajaţi pentru care organizăm diferite cursuri cu regularitate. Oferim un spectru foarte larg de cursuri, începând cu cel privind acordarea primului ajutor pentru învăţători până la seminare specializate în domeniul seismologiei şi managementului dezastrelor.

Profit: Volumul asistenţei acordate de TIKA Republicii Moldova pe parcursul ultimilor ani a fost stabil, a înregistrat creşteri sau din contra descreşteri?

C.A.: Costul a trei proiecte majore care urmează a fi implementate în oraşul Comrat pe parcursul următorilor ani – construcţia unei noi clădiri pentru spitalul regional, construcţia unei noi clădiri pentru Grădiniţa Nr. 1 şi a unui nou complex educaţional pentru 500 de studenţi – va depăşi cel mai probabil suma de $15 mil. Vedeţi deci care este tendinţa dacă ţinem cont de faptul că timp de două decenii asistenţa totală a fost de $30 mil.

Unul dintre proiectele majore implementate până în prezent este construcţia unei reţele de aprovizionare cu apă în Ceadîr-Lunga. Costul total al acestui proiect a fost de circa $10 mil. Alte proiecte au fost mai mici, dar totuşi foarte importante pentru comunităţile locale. De exemplu, reconstrucţia grădiniţei din satul Copceac. Am început lucrările în luna septembrie şi le-am finalizat la mijlocul lunii decembrie curent. A fost un proiect major care a demonstrat încă o dată că putem lucra foarte repede atunci când avem toate aprobările.

Profit: Cum are loc procesul de selectare a companiilor pentru implementarea proiectelor finanţate de TIKA?

C.A.: Acţionăm în baza legilor aprobate de autorităţile din Turcia, ceea ce înseamnă că trebuie să organizăm tendere deschise. Se ia în considerare experienţa companiilor, precum şi volumul lucrărilor ce urmează a fi efectuate. Criteriile de eligibilitate diferă de la tender la tender. Principala condiţie însă este ca compania să fie solidă şi să aibă o reputaţie bună. Câştigă compania care propune cel mai mic preţ, desigur acest lucru nu trebuie să fie în detrimentul calităţii.

Profit: Dar care este procedura de selectare a localităţilor în care urmează să fie renovată infrastructura locală? Este adevărat că prioritate este acordată localităţilor din Găgăuzia?

C.A.: Întotdeauna cooperăm cu autorităţile guvernamentale. Uneori, primăriile pot depune proiecte, iar noi le evaluăm. Cât priveşte Găgăuzia. Este adevărat, că Turcia are legături culturale şi istorice cu această regiune autonomă de pe teritoriul RM, dar nu ar fi corect să spunem că TIKA finanţează doar proiectele din această autonomie. Implementăm proiecte pe întreg teritoriul RM, dar uneori se pare că primăriilor din Găgăuzia le este mai uşor să depună proiecte  la oficiul TIKA. De fapt, numărul cererilor pentru finanţarea diferitor proiecte depuse de primăriile din Găgăuzia este de 10-20 de ori mai mare în compraţie cu restul regiunilor RM.

Cât priveşte volumul proiectelor, acesta este mai mult sau mai puţin echilibrat între Chişinău şi Găgăuzia. Să fiu sinceră, cu excepţia Găgăuziei, majoritatea proiectelor noastre sunt implementate la Chişinău deoarece TIKA nu este foarte bine cunoscută în alte părţi ale RM. Trebuie să lucrăm mai strâns cu primăriile de pe întreg teritoriul Moldovei.

Profit: De obicei tenderele organizate de TIKA sunt câştigate de companii locale sau de cele internaţionale/turceşti?

C.A.: Depinde de proiect, dar aş vrea să subliniez faptul că nu există nici un fel de discriminări sau preferinţe. Dorim doar să ne asigurăm că proiectele noastre vor fi implementate la cel mai înalt nivel. Până la acest moment, am avut o cooperare bună cu companii atât din Turcia, cât şi din Moldova.

Profit: În 2009, Gagauzia a fost regiunea care a primit cel mai mare volum de asistenţă din partea TIKA pe cap de locuitor. Care a fost situaţia în 2014-2015 şi care sunt planurile pentru  viitor?  

C.A.: Regiunile afectate de criză precum Siria, unele state din Orientul Mijlociu şi Africa, precum şi Afganistanul sunt regiunile care au primit cea mai mare parte a asistenţei acordate de Turcia pe parcursul ultimilor ani. Europa de Est se află pe locul trei sau patru la acest capitol. În acelaşi timp, aş dori să menţionez faptul că deşi numărul populaţiei în RM este relativ mic, TIKA continuă să implementeze proiecte majore de infrastructură. În acelaşi timp, întotdeauna suntem în căutarea unei balanţe.

Profit: Aţi participat la primul forum investiţional organizat în capitala Găgăuziei, oraşul Comrat, la începutul lunii noiembrie. Care sunt impresiile Dvs. despre acest forum şi despre atractivitatea economică a Găgăuziei? Poate această regiune să devină într-adevăr „Hong Kong-ul” Republicii Moldova după cum şi-a exprimat speranţa unul dintre participanţi?

C.A.: Răspunsul meu ar fi: de ce nu? Republica Moldova se confruntă cu o perioadă politică şi economică dificilă, şi sperăm cu toţii că situaţia se va îmbunătăţi în viitorul apropiat. Găgăuzia nu este imună la repercursiunile acestei crize, dar eu consider că această regiune are avantajele ei. Are stabilite relaţii economice bune atât cu UE, cât şi cu Rusia şi Turcia şi propune condiţii bune pentru investiţii şi producere, inclusiv facilităţi fiscale. Consider că în această regiune există multe oportunităţi pentru investitorii străini, în special pentru cei din Turcia.

După cum probabil ştiţi, anul trecut Moldova şi Turcia au semnat un Acord de Liber Schimb. Odată implementat, acest document va facilita semnificativ  investiţiile şi comerţul. Potrivit observaţiilor noastre, în ultimii ani în RM au început să vină mai mulţi investitori şi oameni de afaceri serioşi, cu un background solid, care dispun de capital  şi care sunt gata să îşi asume anumite riscuri. Consider că acest lucru va face diferenţa în ceea ce priveşte cooperarea pe termen lung între ţările noastre.

Profit: Care sunt planurile TIKA pentru 2016-2020 în Moldova?

C.A.: După cum am menţionat deja, prioritatea noastră sunt cele trei proiecte majore din oraşul Comrat. Dorim să finalizăm partea tehnică cât mai curând posibil şi sperăm să obţinem aprobarea instituţiilor din RM până în luna martie 2016, când planificăm să iniţiem procedura de organizare a tenderelor. Educaţia şi sănătatea vor rămâne alte două domenii prioritare pentru noi.

Aş dori să menţionez încă o dată faptul că un alt domeniu important pentru TIKA este siguranţa şi securitatea alimentară. Recent, 50 de experţi ai Agenţiei pentru Siguranţa Alimentelor  din RM au participat la un training cu privire la standardele de producere a cărnii şi de creştere a păsărilor. O parte dintre experţi au fost din Găgăuzia.  

La începutul lunii decembrie, în conformitate cu etapa a doua a programului nostru privind siguranţa şi securitatea alimentară, o delegaţie a asociaţiei crescătorilor de capre şi oi din Moldova, inclusiv din Găgăuzia, a vizitat Turcia pentru a studia posibilităţile de cooperare şi a vedea cum asemenea asociaţii activează în Turcia. Au rămas impresionaţi de ceea ce au văzut acolo şi au venit cu idei noi despre cum şi-ar putea îmbunătăţi afacerile, consolida şi standardiza structura acestor asociaţii.

Profit: Cu ce provocări vă confruntaţi în procesul de implementare a proiectelor TIKA în Moldova?

C.A.: Moldova este o ţară mică şi acesta este un mare avantaj. Distanţele sunt mici şi poţi ajunge să comunici cu oameni din diferite regiuni foarte repede. De asemenea, este relativ uşor să iai legătura cu oficiali de cel mai înalt nivel şi să le atragi atenţia la anumite probleme.

Pe de altă parte, provocările de ordin economic şi politic ne afectează atunci când este vorba de implementarea unor proiecte majore pe termen lung.

Pe parcursul activităţii noastre, ne-am confruntat şi cu o serie de probleme tehnice minore. De exemplu, metodologia standard de elaborare a proiectelor de construcţie nu este în conformitate cu normele legislaţiei turceşti. Astfel, de multe ori trebuie să rescriem proiectele aprobate de autorităţile moldoveneşti în conformitate cu legislaţia turcească pentru a putea primi aprobarea autorităţilor din Turcia. Uneori există probleme în înţelegerea sistemelor, limbajului şi terminologiei utilizate în cele două ţări. Aceasta este una dintre cele mai mari dificultăţi.

Pe de altă parte, sunt foarte bucuroasă că în RM oamenii au simţul proprietăţii şi întreprind acţiuni pentru a îmbunătăţi condiţiile sociale din localităţi. De exemplu, deşi au reurse limitate, adună bani pentru a vopsi pereţii spitalului din localitate sau confecţionează în cadrul grădiniţelor jucării extraordinare din materiale reciclabile.

De asemenea, sunt plăcut surprinsă de nivelul curăţeniei. Am vizitat mai multe state ale lumii şi trebuie să recunosc că nu foarte des am văzut spitale sau grădiniţe atât de curate, deşi nivelul resurselor este foarte limitat. Ştiu că majoritatea primăriilor nu îşi pot permite foarte multe lucruri, dar văd că deseori părinţii copiilor din şcoli şi grădiniţe sau rudele pacienţilor îşi unesc eforturile şi fac lucruri frumoase. Medicii şi profesorii sunt întotdeauna politicoşi, creativi şi săritori la nevoie. Când vorbesc despre simţul proprietăţii mă refer la toate lucrurile menţionate mai sus. În pofida resurselor foarte limitate, oamenii întreprind acţiuni şi fac ceva. De asemenea, am observat că atunci când au mai mult, fac mai mult, şi au grijă de ceea ce au făcut deja. Oamenii sunt optimişti şi grijulii – lucruri foarte valoroase pentru Moldova.

Profit: Studiile arată că nivelul corupţiei este destul de înalt în ţara noastră. De asemenea, presa a scris despre cazuri de delapidare a fondurilor externe. Cum face TIKA faţă acestor provocări?

C.A.: TIKA are unele avantaje la acest capitol. Legile din Turcia nu permit alocarea banilor în numerar. Întotdeauna trebuie să procurăm bunuri şi servicii în conformitate cu legile noastre care sunt foarte stricte şi asigură o competiţie şi un audit cinstit. Toate aceste lucruri reduc substanţial şansele de corupţie.

Profit: Ce v-a impresionat şi ce v-a dezamăgit în Moldova pe parcurul celor 15 luni petrecute în ţara noastră?

C.A.: Am fost impresionată de simţul proprietăţii şi de hărnicia oamenilor, care într-adevăr lucrează foarte mult şi mai sunt şi foarte buni.

Pe de altă parte, aş spune că oamenii de afaceri din Moldova sunt uneori foarte inflexibili. Au modul lor de a face anumite lucruri şi nu prea dau dovadă de suficientă flexibilitate care le-ar permite să-şi extindă afacerile.

Aş îndemna oamenii de afaceri din Molova să fie mai flexibili. În Turcia dacă ai nevoie de un caiet albastru, atunci furnizorul va face tot posibilul pentru a-l găsi: va cere ajutorul altor furnizori sau, în cel mai rău caz, va găsi un caiet roşu şi îl va vopsi în albastru. Indiferent de greutăţi, antreprenorul turc va găsi o modalitate de a pune la dispoziţia clientului ceea de ce el are nevoie.

În Moldova, răspunsul este „nu, nu avem acest produs” sau „nu putem face acest lucru”. Asta spune tot. Cred că multe companii nu doresc să îşi asume anumite riscuri şi să învestească în ceva nou. Dacă felul de a lucra cu care s-au deprins deja dă încă rezultate atunci ei vor continua să activeze în acest mod şi se vor opune oricăror schimbări sau compromisuri.

La nivel personal, am fost dezamăgită de faptul că în Moldova nu există prea multe posibilităţi de a face turism. Îmi plac foarte mult călătoriile pe jos, am căutat careva rute culturale sau în natură pe teritoriul Moldovei, dar nu am găsit tururi programate deschise pentru oricine, doar câteva posibilităţi pentru grupuri închise de turişti.

În Moldova există foarte mult potenţial turistic, dar pentru a-l explora este nevoie de creativitate şi flexibilitate. Moldova are peisaje foarte frumoase. La Ankara, de asemenea, nu există mare. Cu toate acestea, localnicii gândesc creativ şi organizează excursii turistice care să includă toate locurile interesante din zonă. Ei transformă lucrurile ordinare şi obişnuite în ceva interesant, de exemplu, adaugă elemente de sport, sau dimpotrivă explorează necesitatea oamenilor de a se retrage în nişte locuri liniştite. Se gândesc la orice altă activitate care ar fi mai puţin obişnuită şi ar face diferenţa.

Când le sugerez oamenilor de afaceri din Moldova să urmeze aceste exemple, ei încep să îmi explice de ce asemenea afaceri nu pot avea succes în Moldova. Cu toate acestea, eu consider că ingredientele corecte vor face diferenţa, pur şi simplu este nevoie de un pic de creativitate. Voi fi prima care voi testa aceste noi excursii, dacă ele vor apărea.■