Profit: Dle Groza, anul 2014 a fost unul intens din punctul de vedere al evenimentelor în drumul Republicii Moldova spre calea integrării europene. Pe cât de mult a reuşit Moldova în acest an să se apropie de UE?

Iulian Groza: Începând cu anul 2009 Guvernul şi-a fixat două obiective importante – să ofere posibilitate cetăţenilor moldoveni să circule liber în spaţiul european şi să negocieze Acordul de Asociere cu UE. Evident, odată realizate aceste obiective ambiţioase, simţim un sentiment de împlinire.

Mulţi lideri de opinie din ţară şi de peste hotare erau sceptici că vom reuşi să obţinem abolirea regimului de vize pentru UE, dar iată că am reuşit. Am înregistrat succes, pentru că a existat voinţă la nivel de Guvern şi de Parlament, care au conştientizat că avem un obiectiv comun asupra căruia trebuie să stăruim împreună, iar rezultatul ne va ajuta să apropiem Moldova de UE şi de valorile sale. De la intrarea în vigoare a regimului liberalizat de vize şi până în prezent, sunt peste 300 mii de cetăţeni moldoveni care au avut posibilitate să circule liber în UE. Mai mult, am observat că cetăţenii percep acest lucru ca fiind ceva normal. Noi suntem convinşi de faptul că cetăţenii trebuie să circule liber nu doar în Est, dar şi în Vest, pentru a percepe mai bine valorile europene şi de a identifica noi posibilităţi de dezvoltare.

Totodată, Acordul de Asociere care a fost semnat şi ratificat în acest an, iar de la 1 septembrie începând deja să fie implementat, reprezintă un instrument eficient de mobilizare a eforturilor la nivel naţional în realizarea reformelor şi modernizarea ţării. Acordul reprezintă o foaie de parcurs în care sunt indicate acţiunile pe care urmează să le realizăm în următorii ani şi, respectiv, vizează aspecte politice, sectoriale, justiţie, afaceri interne, comerţ. După două luni de implementare, datele statistice arată că a crescut simţitor exportul de fructe, legume, vinuri pe piaţa UE, comparativ cu aceeaşi perioadă a anului trecut.

Interconectarea la piaţa energetică a UE prin intermediul României este un alt proiect important care ne permite să ne diversificăm sursele de energie. Inaugurarea în acest an a gazoductului Iaşi-Ungheni reprezintă doar prima fază a unui proiect mult mai amplu. În următorii doi ani preconizăm să aducem ţeava de gaze naturale până la Chişinău, care este cel mai mare consumator de gaze naturale.

Un alt element important asupra căruia s-a insistat foarte mult în ultimii ani ţine de reabilitarea drumurilor cu suportul UE şi al SUA. Până în anul 2016 este planificată reabilitarea tuturor drumurilor de importanţă naţională.

În consecinţă, în rezultatul acestor eforturi, cred că Moldova a reuşit să se apropie foarte mult de UE. Mai mult, cred că avem voinţa şi viziunea necesară pentru a continua acest efort, pentru ca într-un termen previzibil să avansăm în relaţia noastră cu UE.

Profit: Ce a fost cel mai dificil în acest parcurs, să-i convingeţi pe oficialii europeni că Moldova merită să se apropie de UE sau pe cetăţenii moldoveni că este în interesul ţării să avansăm pe calea integrării europene, în condiţiile în care aceştia continuă să se disperseze pe două fronturi – între Est şi Vest?

I.G.: Am analizat şi noi de multe ori ce a fost mai complicat - să convingem partenerii externi sau să convingem cetăţenii. Într-o primă etapă era important să ne concentrăm eforturile pentru a schimba imaginea ţării în afară. Cu atât mai complicată a fost această sarcină, având în vedere că Republica Moldova se află, deocamdată, la răscrucea dintre UE şi Eurasia. Mulţi analişti şi lideri de opinie continuă să privească situaţia anume din această perspectivă, fapt care se reflectă şi asupra percepţiei cetăţenilor. De aceea pentru noi conta foarte mult să schimbăm Moldova la faţă, să facem tot posibilul pentru ca ţara să fie privită în exterior cu încredere. În rezultatul tuturor eforturilor din ultimii ani mă bucur că s-a reuşit plasarea Moldovei pe agenda discuţiilor europene - la Bruxelles, Berlin, Paris, Londra. Astăzi suntem percepuţi drept un partener credibil şi un exemplu pentru regiune.

Intenţia noastră a fost să convingem partenerii europeni că merităm să fim priviţi ca o istorie de succes care poate fi multiplicată pentru alte ţări din cadrul Parteneriatului Estic. Totodată, realizând această strategie, în anii 2009-2013 credeam că rezultatele obţinute în parcursul nostru european - călătoria fără vize, mediul de afaceri mai atractiv, investiţii serioase, drumuri europene, proiecte de susţinere socială, reforma în educaţie, vor fi apreciate de cetăţeni. Iată însă că acest lucru nu s-a întâmplat neapărat exact aşa. Dimpotrivă, sondajele de opinie arată că există cetăţeni care consideră că Moldova trebuie să fie legată de spaţiul post-sovietic, invocând diferite „facilităţi mitice” precum gaz mai ieftin etc.

De aceea, în ultima perioadă am început să atragem o atenţie sporită comunicării cu cetăţenii pentru ca să ajungem la inimile lor şi să le vorbim despre avantajele aproprierii de UE prin exemple concrete. Noi suntem un popor modest, dar în acest caz modestia nu este tocmai oportună, pentru că dacă au fost realizate anumite lucruri bune ele trebuie comunicate cetăţenilor. De exemplu, din 2009 până în 2014 peste 620 mil. de euro au fost oferite de UE în calitate de grant pentru susţinerea reformelor în Moldova. La acestea se adaugă grantul de 263 mil. de dolari oferit de SUA prin intermediul Fondului „Provocările Mileniului” pentru implementarea proiectelor de reabilitare a drumurilor şi a celor de irigare. Am constatat că mulţi cetăţeni nu cunoşteau aceste lucruri. Pe de altă parte, proiecte similare susţinute dezinteresat de Rusia noi nu am văzut în Moldova.

Profit: Totuşi, în pofida retoricii optimiste a autorităţilor şi a acţiunilor desfăşurate pe parcursul ultimilor ani de guvernarea proeuropeană, se întâmplă totuşi un lucru paradoxal – numărul adepţilor integrării în UE scade, lucru confirmat şi de sondajele de opinie, dar şi de atmosfera din societate. În opinia Dvs., unde au greşit autorităţile?

I.G.: Aşa cum am menţionat, începând cu mijlocul anului trecut, am început să comunicăm mai intens cu cetăţenii. Practic, mai bine de un an am dedicat foarte mult timp nu doar activităţilor de implementare a reformelor şi comunicării cu partenerii externi, dar şi comunicării cu cetăţenii. În rezultat, conform Barometrului Opiniei Publice realizat de IPP la mijlocul lunii noiembrie, percepţia cetăţenilor faţă de ceea ce fac autorităţile este mai bună cu toate că existau aproximativ 47% din cetăţeni care consideră că Moldova trebuie să ia calea Uniunii Vamale. Ceea ce a însemnat că trebuie să continuăm efortul de comunicare cu o mai mare determinare, deoarece existenţa spaţiului mediatic rusesc ce promovează într-un anume fel ideea extinderii Uniunii Vamale, produce un anumit impact asupra percepţiei cetăţenilor. Noi cu toţii trebuie să conştientizăm cine sunt adevăraţii parteneri ai Republicii Moldova.

Totuşi, pe de altă parte, peste 50% din cetăţeni consideră că Moldova trebuie să se apropie de UE. În acest sens, votul de la alegerile parlamentare din 30 noiembrie a demonstrat încă o dată că majoritatea cetăţenilor Republicii Moldova a susţinut partidele proeuropene, astfel reconfirmând sprijinul pentru parcursul european al ţării. În condiţiile în care sprijinul pentru partidele care au promovat vectorul Uniunii Vamale a adunat mult mai puţin. Acest lucru ne bucură şi ne încurajează să continuăm acest efort de modernizare şi europenizare a ţării.

Profit: Federaţia Rusă este un partener al Republicii Moldova?

I.G.: Rusia este un partener al Republicii Moldova, dar, cu părere de rău, în ultima perioadă s-au stabilit embargouri nejustificate pentru fructe, legume, vinuri. În opinia noastră, astfel de acţiuni nu au cum să apropie relaţiile dintre Moldova şi Rusia, să rezolve problema comerţului, să crească balanţa comercială.
Producătorii caută pieţe de desfacere stabile, previzibile care să le ofere posibilitatea unui câştig.

Embargouri la vin au mai fost stabilite în 2006 şi în 2009, dar de fiecare dată reuşeam să ajungem la colegii noştri de la Moscova şi să depăşim situaţia. Lucrurile se restabileau, dar cu un anumit cost. De exemplu, în 2006 noi exportam 78% din vinuri pe piaţa rusă. Înainte de ultimul embargo impus în toamna anului trecut Moldova exporta în Rusia mai puţin de 20% din vin. În schimb, a crescut calitatea vinului nostru, iar Moldova a început să fie mai prezentă pe piaţa UE. Comparativ cu 2013, în acest an exportul de vin pe piaţa UE a crescut cu 26%. Este un indicator foarte bun. Opinia noastră este că atunci când vorbim de dimensiunea comercială cu Federaţia Rusă trebuie să avem o abordare transparentă, corectă, pragmatică. Dacă există anumite neînţelegeri, ele trebuie soluţionate, iar acest lucru se face doar prin dialog.

Exact acest lucru l-am făcut şi atunci când am negociat Acordul de Asociere. Există diferite speculaţii precum că acest document ar fi orientat împotriva Rusiei sau reprezintă un risc pentru economia rusă. Nu este adevărat. Sunt cifre care vorbesc de la sine. De exemplu, cota Republicii Moldova în comerţul cu Rusia reprezintă 0,16-0,2% din întreaga balanţă comercială a Rusiei. Chiar dacă am exporta în Rusia tot ce producem, aceasta ar însemna ceva mai mult de 1% din comerţul acestei ţări. Prin urmare, deschiderea pieţei UE pentru Moldova nu are cum să afecteze comerţul cu Rusia şi Acordul de Liber Schimb pe care îl avem în cadrul CSI. Mai mult, în acest an Moldova a semnat Acordul de Liber Schimb cu Turcia, care nu poate afecta comerţul cu Rusia.

Moldova este o ţară mică, iar unica posibilitate ca ea să aibă o economie durabilă este să atragă investitori şi să dezvolte oportunităţile de comerţ. Prin export putem atrage mai mult capital în ţară. În spaţiul din vest avem comerţ liber cu UE, la est - comerţ liber în cadrul CSI, iar în sud - comerţ liber cu Turcia. Practic, Moldova este înconjurată de un spaţiu de comerţ liber şi devine, astfel, atractivă, pentru că, investind în producţie, în sectorul agroalimentar ea poate să ocupe pieţe de nişă în toată regiunea.

Relaţia noastră cu UE nu este îndreptată împotriva F. Ruse. Moldova are nevoie de procesul de integrare europeană şi de Acordul de Asociere pentru ca să devină o ţară modernă unde funcţionează statul de drept, unde există atractivitate pentru investiţii.

Profit: Totuşi apropierea Moldovei de UE în acest an a condus la răcirea relaţiilor cu Rusia care este unul dintre principalii noştri parteneri economici. Prin urmare, apropierea de UE nu putea fi făcută într-un aşa mod încât acest lucru să nu afecteze relaţiile comerciale cu Rusia?   

I.G.: Pentru faptul că Federaţia Rusă a impus embargouri nu se face vinovată Moldova sau producătorul autohton. Începând cu 2009 noi am considerat că trebuie să avem cu Rusia o relaţie şi o politică externă coerentă. Mesajul cu care plecam la Bruxelles era identic cu cel cu care plecam la Moscova. Noi nu am avut o retorică diferită în aceşti ani. Prin urmare, dacă problemele în relaţiile comerciale cu Rusia au apărut după semnarea şi parafarea Acordului de Asociere, evident, chestiunea este mai mult geopolitică, decât una legată cu realitatea.

Este adevărat că producătorii au fost afectaţi de aceste restricţii, dar dacă privim în istorie vedem că atunci când Moldova lua o anumită atitudine şi încerca să-şi afirme suveranitatea şi independenţa, inclusiv cea economică în identificarea pieţelor alternative, de fiecare dată îi erau impuse anumite obstacole.

În cadrul discuţiilor pe care le-am avut cu colegii din Rusia am demonstrat că Acordul de Liber Schimb cu UE şi cel din cadrul CSI sunt perfect compatibile, fiindcă au la bază aceleaşi reguli ale OMC, ambele ţări fiind membre ale acestei organizaţii. Îngrijorările Rusiei potrivit cărora Acordul de Asociere şi cel de Liber Schimb vor afecta interesul economic al Rusiei sunt nejustificate. Belarus, ţara care este membru al Uniunii Vamale, este parte a Acordului de Liber Schimb al CSI, iar acest lucru nu o împiedică să-şi dezvolte relaţiile comerciale cu Moldova. Acum foarte multe produse moldoveneşti pleacă anume pe piaţa din Belarus.

Profit: De la stabilirea embargourilor la fructe şi legume conducerea ministerului poartă tratative cu Rusia pentru a o determina să-şi schimbe punctul de vedere în relaţia cu Moldova?

I.G.: Noi avem o comunicare permanentă cu colegii de la Moscova şi nu doar pe linia Ministerului de Externe, dar şi pe cea a Ministerului Economiei şi Ministerului Agriculturii şi Industriei Alimentare. Important este să continuăm dialogul şi în timp sperăm că vom reuşi să-i convingem că restricţiile impuse sunt nejustificate şi contraproductive. Realităţile sunt de aşa natură că pentru Moldova piaţa din Est este, probabil, tot atât de importantă ca şi cea Vest, prin urmare vom continua să avem un dialog civilizat cu Rusia.

Profit: Atragerea investitorilor străini este una dintre priorităţile autorităţilor. Cum percep oamenii de afaceri străini climatul investiţional din ţară după ce în ultimii ani statul a manifestat o totală deschidere pentru venirea investitorilor străini?

I.G.: Acordul de Asociere şi de Liber Schimb oferă o garanţie în plus pentru investitorii străini că Moldova s-a angajat în următorii ani să armonizeze legislaţia naţională cu cea a UE şi să respecte regulile de joc din cadrul UE. În ultima perioadă am văzut mai multe companii din Germania, Austria, Italia, care au venit pe piaţa din Moldova, ceea ce înseamnă că suntem percepuţi ca o economie în care se poate investi.

În general, din acest punct de vedere Moldova este o ţară favorabilă, pentru că tendinţa investitorilor este de natură să-şi transfere producerile cât mai la est în cadrul şi în vecinătatea UE. Acest lucru s-a întâmplat cu Bulgaria, România, Polonia, atunci când se aflau în proces de aderare. Foarte multe companii îşi transferau producerile la est în cadrul UE. O situaţie similară se întâmplă şi acum, când multe companii îşi transferă procesul de producţie în Moldova pentru că aici apar reguli similare cu cele din UE, există potenţial de ocupare a forţei de muncă, condiţii avantajoase, precum şi tot sprijinul Guvernului în acest sens. În cadrul oficiului premierului există o unitate specială responsabilă de atractivitatea investiţiilor. Dacă există companii care doresc să investească în economia ţării noastre, Guvernul încearcă să facă tot posibilul pentru a le crea condiţiile necesare în acest sens.

Profit: Una dintre condiţiile de bază pe care le pune UE în procesul de integrare europeană este lupta cu corupţia şi reforma justiţiei, pentru care Bruxellesul a alocat milioane de euro. Acest lucru este legat direct şi cu atragerea investiţiilor străine, pentru că orice investitor vrea să se asigure că investiţia îi va fi protejată în Moldova. Cum apreciaţi procesul de realizare a reformei în justiţie?  

I.G.: Reforma în domeniul justiţiei este domeniul unde trebuie să mai depunem încă mult efort. Totodată, vedem că în ultimi ani au fost obţinute anumite progrese, fiind adoptate mai multe legi importante, inclusiv o strategie cuprinzătoare de reformare a justiţiei. Mai mult, avem şi suportul UE în valoare de 60 mil. de euro pentru a susţine acest proces. Evident, acest efort trebuie însoţit cu cel de combatere şi prevenire a corupţiei.

Profit: Care sunt acţiunile autorităţilor pentru anul 2015 la capitolul integrare europeană?

I.G.: Primul obiectiv pentru a continua calea de integrare europeană este ca acum, după alegeri, să fie creată o nouă coaliţie proeuropeană, care să continue parcursul de reforme. Obiectivul nostru este să asigurăm implementarea Acordului de Asociere în baza Agendei de Asociere.

Sarcina noastră este ca să apropiem Moldova de UE prin lansarea negocierilor de aderare la UE. Obiectivul politic este unul ambiţios, dar toate eforturile noastre din ultimii ani trebuie să ne pregătească pentru momentul în care Moldova ar putea să se lanseze în discuţii de aderare cu UE. Dar pentru ca acest lucru să se întâmple trebuie să depunem cererea de aderare la UE, lucru care cel mai probabil se va discuta imediat după formarea noului Guvern. Vom depune o cerere de aderare nu doar de dragul depunerii, dar pentru că înţelegem că Moldova are nevoie de obiective politice ambiţioase, care să o motiveze şi să-i ofere o presiune suplimentară pentru a îndeplini agenda de reforme.■