Profit: Dle Curmei, AIPA este una dintre principalele structuri care acordă sprijin real sectorului agricol din ţară. Vă rog să ne spuneţi care a fost evoluţia Agenţiei, precum şi bugetul iniţial de subvenţii?

V.C.: Procedura de subvenţionare a producătorilor agricoli a demarat în anul 2001, atunci când în premieră au fost alocate 30 mil. lei pentru stimularea creditării de către băncile comerciale a agenţilor economici, producători de producţie agricolă.

Până în anul 2010, fondul de subvenţionare a fost gestionat de Ministerul Agriculturii şi Industriei Alimentare, iar odată cu instituirea AIPA prin HG nr. 60/2010 sursele financiare alocate fondului de subvenţionare sunt administrate de Agenţie.

Astăzi, misiunea AIPA este de a susţine financiar producătorii agricoli şi comunităţile locale în vederea dezvoltării sectorului agroindustrial şi mediului rural, precum şi gestionarea eficientă a resurselor financiare pentru susţinerea producătorilor agricoli, asigurând monitorizarea şi evaluarea acestor resurse în relaţie cu măsurile calitative şi cantitative ale impactelor generate de agricultorii susţinuţi de către stat.

În 10 ani de activitate, Agenţia a acordat susţinere financiară pentru crearea a peste 40 de mii de obiecte investiţionale în sectorul agroindustrial. În acest scop, pe conturile beneficiarilor de subvenţii au fost virate circa 6,5 mlrd. de lei. În consecinţă, a fost posibilă atragerea, în sectorul agricol şi mediul rural, a investiţiilor în valoare de peste 35 mlrd. lei, astfel fiind generată crearea a peste 10 mii locuri noi de muncă.

Investiţiile efectuate de producătorii agricoli confirmă că suportul financiar acordat din partea statului contribuie, în mod substanţial, la dezvoltarea afacerilor prin asigurarea potenţialului de venit şi sporirea competitivităţii sectorului.

Profit: Care sunt mecanismele şi criteriile de repartizare a subvenţiilor  pentru agricultorii?

V.C:  La ziua de azi, AIPA implementează două modalităţi de subvenţionare. Din Fondul naţional de dezvoltare a agriculturii şi mediului rural, subvenţionarea post-investiţională pentru susţinerea investiţiilor efectuate în dezvoltarea agriculturii şi mediului rural, o formă de subvenţionare clasică care deja mai bine de 10 ani se implementează de AIPA şi subvenţionarea în avans, un mecanism de sprijin a agricultorilor conform metodologiei europene, lansat în vara anului 2018.

Sprijinul se oferă pentru susţinerea investiţiilor ce urmează a fi implementate de tineri şi femei ce se lansează prin proiecte start-up pentru prima dată în activitate economică. Criteriile de eligibilitate sunt în dependenţă de procedura de subvenţionare şi sunt stabilite în cadrul normativ aferent Proiectelor din cadrul FNDAMR.
 
De menţionat, că din anul 2019 prin HG 476 au fost instituite trei măsuri noi de subvenţionare în avans privind îmbunătăţirea nivelului de trai şi de muncă în mediul rural  destinate autorităţilor publice locale de nivelul I şi pentru persoanele fizice şi juridice ce desfăşoară activităţi non-agricole.

Profit: Care a fost bugetul Fondului Naţional de Dezvoltare a Agriculturii şi Mediului Rural anul trecut?

V.C.: în anul 2019, bugetul FNDAMR a constituit 950 mil. lei, fiind recepţionate 7505 cereri de subvenţionare în valoare de peste 1,18 mlrd. lei. Din totalul de 4476 de producători agricoli unici, 180 au fost debutanţi, ceea ce constituie 4% din totalul solicitanţilor de subvenţii.

Valoarea investiţiilor efectuate de producătorii agricoli în 2019 constituie circa 4 mlrd. lei, generând peste 2500 locuri noi de muncă.
Cea mai mare pondere a solicitărilor de subvenţii din anul 2019 au fost direcţionate către dezvoltarea infrastructurii post-recoltare şi procesare, fiind solicitate subvenţii în sumă de 399,3 mil. lei, precum şi subvenţionarea tehnicii şi utilajului agricol, inclusiv mini-till şi no-till, fiind solicitate subvenţii în valoare de 245,8 mil. lei.

Totodată, în contextul implementării subvenţiilor în avans pentru proiectele start-up, în anul 2019, Ministerul Agriculturii a lansat trei apeluri de depunere a cererilor. În urma acestor apeluri, AIPA a recepţionat 63 de cereri de solicitare a subvenţiilor în avans. Astfel, din totalul dosarelor depuse în anul 2019, 37 proiecte start-up sunt administrate de femei-fermieri şi 26 de afaceri sunt gestionate de tineri fermieri.

Profit: Cu cât s-a majorat bugetul FNDAMR în anul curent, luând în considerare seceta prelungită şi îngheţurile? Dar cum a evoluat mărimea acestuia în ultimii 5 ani?

V.C.:  Valoarea FNDAMR în 2020, în comparaţie cu anul precedent, s-a majorat cu 250 mil. lei constituind 1,2 mlrd. lei, dintre care 300 mil. lei constituie compensaţiile pentru atenuarea consecinţelor calamităţilor naturale din acest an.

Dacă realizăm o retrospectivă a anului de subvenţionare – 2015, constatăm, că Fondul de subvenţionare în 2020 a ajuns practic să fie dublu comparativ cu cinci ani în urmă, ceea ce demonstrează că indiferent de guvernare, agricultura rămâne a fi o prioritate strategică a ţării.

În fiecare an, Fondul de subvenţionare este defalcat spre mai multe direcţii, în primul rând, la plata restanţelor faţă de producătorii agricoli urmare a epuizării surselor financiare din fond, ca contribuţie în Fondul Viei şi Vinului, ca suport financiar la implementarea proiectelor investiţionale prin subvenţii în avans pentru proiecte start-up, dar şi a celor ce vizează îmbunătăţirea nivelului de trai şi de muncă în mediul rural.

În cele din urmă, dar nu mai puţin important, către susţinerea investiţiilor post-investiţionale în toate ramurile conexe agriculturii.

Profit: Care sectoare din agricultura autohtonă beneficiază cel mai des de subvenţii?

V.C.: Conform datelor AIPA, putem deduce că, sectorul horticol este într-o dinamică ascendentă, dovedită prin ponderea mare a solicitărilor de subvenţii pentru tehnică şi utilaj agricol (circa 26% din Fond), la implementarea proiectelor de înfiinţare şi modernizare a plantaţiilor multianuale, precum şi la defrişarea celor neproductive, care sunt înlocuite cu plantaţii superintensive (circa 21% din Fond).
Într-un ritm alert se dezvoltă şi domeniul infrastructurii post-recoltare şi procesare, fiind în topul celor mai subvenţionate proiecte (de la 24% în 2015 la 32% în 2019).

Profit: De ce ajutor din partea statului beneficiază astăzi fermierii, care se ocupă de creşterea animalelor?

V.C.: Subvenţionarea sectorului zootehnic din Fondul naţional de dezvoltare a agriculturii şi mediului rural se realizează prin mai multe măsuri de sprijin atât postinvestiţionale, cât şi în avans.
Prin prisma suportului oferit de stat, producătorii agricoli pot investi şi realiza proiecte pe întreg lanţul valoric: de la construcţia/modernizarea fermelor, procurarea animalelor de prăsilă până la procurarea utilajelor necesare la prelucrarea/procesarea produselor lactate şi de carne.

Cu toate acestea, constatăm o diminuare continuă a efectivelor de animale şi a productivităţii acestora. În acelaşi timp, creşte şi riscul de asigurare a securităţii alimentare a ţării, impunându-se astfel necesitatea elaborării unui mecanism de susţinere a sectorului zootehnic, prin acordarea subvenţiilor directe ca suport suplimentar la compensarea parţială a cheltuielilor suportate, în vederea menţinerii unui nivel cât mai înalt al venitului fermierilor. Astfel, revitalizarea sectorului zootehnic rămâne a fi o prioritate pe agenda Ministerului Agriculturii, Dezvoltării Regionale şi Mediului, din această raţiune. Ministerul de resort este în proces de elaborare a proiectului de regulament cu privire la acordarea plăţilor directe pe cap de animal.

În acest context, AIPA este responsabilă de elaborarea şi punerea în aplicare a noului mecanism de subvenţionare prin elaborarea manualelor de proceduri dar şi instituirea unui sistem informaţional de administrare şi control aferent plăţilor directe.

Profit:  Care sunt partenerii de dezvoltare ai Agenţiei  de Intervenţie şi Plăţi pentru Agricultură?

V.C.: Colaborarea internaţională desfăşurată de AIPA în relaţie cu instituţiile similare din spaţiul UE, desigur, este o premisă importantă pentru fortificarea capacităţilor instituţionale în vederea administrării măsurilor de sprijin pentru a fi în concordanţă cu metodologia UE.

Familiarizarea cu ultimele evoluţii din domeniul subvenţionării în statele membre UE poate fi materializată doar printr-o colaborare fructuoasă precum este cu APIA (Agenţia de Plăţi şi Intervenţie în Agricultură) şi AFIR (Agenţia pentru Finanţarea Investiţiilor Rurale) din România dar şi Agenţii de Plăţi din Austria, Polonia, Republica Cehă, Slovenia, Croaţia, Ungaria având semnate în acest sens  Protocoale de Cooperare Interinstituţională.

Ca rezultat al derulării primului proiect Twinning, din 2018, AIPA implementează cu succes procedura de subvenţionare în avans, dedicată finanţării start-upurilor şi, din 2020, a proiectelor aferente dezvoltării mediului rural.  

Totodată, în toamna acestui an a demarat un nou proiect Twinning finanţat de Uniunea Europeană şi implementat de Consorţiul de înfrăţire format din reprezentanţi ai trei instituţii europene Agrarmarkt, Austria (AMA) – lider de proiect, Serviciul Alimentar şi Veterinar de Stat din Lituania (SFVS) precum şi Agenţia pentru Reconstrucţia şi Modernizarea Agriculturii (ARMA), Polonia.

Proiectul va oferi asistenţa necesară Ministerului Agriculturii, Dezvoltării Regionale şi Mediului, AIPA şi Agenţiei Naţionale pentru Siguranţa Alimentară (ANSA) în vederea consolidării capacităţilor instituţionale, drept scop fiind realizarea angajamentelor asumate în cadrul Acordului de Asociere prin asigurarea sprijinului suplimentar pentru agricultură, dezvoltare rurală şi siguranţa alimentară din R. Moldova.

Prin acest proiect, AIPA urmăreşte pregătirea instituţională a Agenţiei la implementarea plăţilor directe.  Miza cea mare este realizarea misiunilor de audit în vederea evaluării gradului de conformitate a procedurilor interne cu cerinţele şi standardele europene în vederea acreditării pe viitor a instituţiei cu scopul de a gestiona fonduri UE.       
Pe această cale, aduc sincere mulţumiri Delegaţiei Uniunii Europene în R. Moldova pentru suportul indispensabil oferit prin intermediul Proiectelor Twinning în procesul de modernizare şi reformare a sectorului agroindustrial şi de dezvoltare rurală din R. Moldova.

Profit: Pe site-ul oficial al AIPA sunt specificate funcţiile şi atribuţiile acestei Agenţii, printre care se regăseşte şi gestionarea FNDAMR, precum şi a altor fonduri destinate susţinerii producătorilor agricoli şi dezvoltării mediului rural. Care sunt celelalte fonduri?

V.C.: Misiunea de bază a Agenţiei, după cum aţi menţionat, desigur este gestionarea FNDAMR dedicat susţinerii producătorilor agricoli pentru a deveni competitivi atât pe pieţele interne, cât şi cele externe, precum şi dezvoltării zonelor rurale din R. Moldova.

Pe lângă gestionarea FNDAMR, din anul 2014, AIPA gestionează cu succes distribuirea granturilor către grupurile de producători din cadrul Proiectului Agricultura Competitivă din Moldova (MAC-P).

De asemenea, în perioada 2012-2014, AIPA a administrat fonduri UE dedicate dezvoltării sectorului agricol în cadrul Programului de Suport Bugetar „Stimularea Economică în Zonele Rurale” – ESRA.  Scopul acestui proiect este susţinerea dezvoltării economice durabile în zonele rurale ale ţării, inclusiv, prin crearea afacerilor noi în mediul rural, care să genereze locuri de muncă bine plătite şi creşterea socio-economică uniformă în zonele ţării.

Un suport considerabil pentru bugetul R. Moldova din partea Comisiei Europene, în perioada 2015-2017, a constituit Programul ENPARD Moldova. Acesta a fost orientat spre susţinerea eforturilor Guvernului în procesul eradicării sărăciei, promovării creşterii durabile, sporirii securităţii alimentare şi ocupării forţei de muncă în regiunile rurale. Astfel, unul din actorii principali în atingerea obiectivelor ENPARD a fost Agenţia de Intervenţie şi Plăţi pentru Agricultură prin intermediul căreia s-au debursat fonduri UE.

În urma celor relatate, pot afirma cu certitudine că AIPA a dat dovadă de-a lungul timpului de profesionalism şi competenţe necesare în gestionarea cu brio nu doar a Fondurilor naţionale, dar şi externe, aprecieri consemnate în rapoartele de monitorizare şi evaluare ale experţilor internaţionali.■