Profit
№_12_2023, decembrie 2023
Predictibilitatea şi stabilitatea - esenţiale pentru investitori
În prezent, structura pieţei de creditare nebancare arată că circa 80% din sector aparţine investitorilor străini. Directorul adjunct al Camerei de Comerţ Americană din Moldova (AmCham), Adrian Gheorghiţă, este convins că doar în baza unor politici de reglementare stabile şi predictibile se pot construi modele de business sustenabile, care într-un final deservesc societatea.
Profit: Dle Gheorghiţă, la începutul lunii octombrie a trecut exact un an, după intrarea în vigoare a noii Legi privind organizaţiile de creditare nebancară (ONC). Făcând o retrospectivă peste rezultatele acestui an, Vă rog să ne spuneţi în ce măsură a influenţat noua lege jucătorii de pe această piaţă?
Adrian Gheorghiţă: Ca să răspundem la această întrebare, urmează să ne amintim care este însăşi scopul Legii – asigurarea dezvoltării domeniului de creditare nebancară, inclusiv prin prevenirea riscurilor excesive în sistem, precum şi sporirea accesului la resurse financiare al persoanelor fizice şi juridice.
Conceptul de dezvoltare îl înţelegem în contextul unei dezvoltări durabile a sectorului, prin mitigarea unor riscuri ce ar putea afecta industria pe termen lung, şi mai puţin prin punerea la dispoziţie a unor instrumente de catalizare a creşterii portofoliului.
Sub acest aspect, este imperativă condiţionarea desfăşurării activităţii de creditare nebancară de implementarea unor regulamente interne menite să îmbunătăţească calitatea guvernanţei corporative.
Un alt aspect ţine de impunerea dezvoltării unor regulamente interne în ce priveşte condiţiile de prestare a serviciilor şi de soluţionare a pretenţiilor clienţilor. Nu mai puţin important este faptul că Comisia Naţională a Pieţei Financiare (CNPF) deţine mult mai multe date despre OCN-uri, asociaţii şi beneficiarii efectivi, fapt ce contribuie la transparentizarea structurii de proprietate a organizaţiilor de creditare nebancare.
Întrucât sub aspect cantitativ, numărul jucătorilor din piaţă a rămas acelaşi se prezumă că organizaţiile de microfinanţare şi companiile de leasing au reuşit să se conformeze noilor rigori de reglementare, respectiv, să îndeplinească condiţiile de înregistrare în Registrul Organizaţiilor de Creditare Nebancară.
Profit: La finele lunii august, pentru a asigura o protecţie mai mare consumatorilor pe piaţa de microcreditare, CNPF a elaborat şi a iniţiat procedura de promovare a proiectului Legii de modificare a unor acte legislative, scopul de bază al căruia constă în minimizarea riscurilor de supra-îndatorare a consumatorilor-persoane fizice şi protejarea beneficiarilor de produse de creditare nebancară. Probabil cea mai dureroasă modificare pentru ONC se referă la plafonarea costurilor aferente unui credit nebancar sau leasing financiar (dobândă, comisioane, penalităţi etc.), astfel încât valoarea acestora să nu depăşească valoarea împrumutului iniţial contractat. Având în vedere că, în prezent, dobânzile la credite sunt sursa principală de venit pentru ONC, în ce măsură acest amendament va influenţa activitatea lor?
A.G.: Atestăm această tendinţă în mai multe ţări din regiune. De exemplu, Comisia Uniunii Europene este în proces de revizuire a Directivei privind contractele de credit cu consumatorii. În comunicarea AmCham Moldova cu CNPF, respectiva iniţiativă a fost de principiu susţinută. Dar, totodată, în discuţii au fost enunţate o serie de riscuri ce pot afecta oferta de credite către consumatori, dar şi imininenţa eliminării unor instrumente pe care creditorii le utilizează pentru restructurarea datoriei, în contextul protecţiei intereselor consumatorului. Totodată, am recomandat o abordare mai exhaustivă în vederea plasării respectivelor norme în cadrul Legii privind contractele de credit pentru consumatori, pentru a proteja atât debitorii – clienţi ai organizaţiilor de creditare nebancară, cât şi debitorii clienţi ai băncilor.
Profit: În opinia Dvs., pe cât de justificată este propunerea de a obliga organizaţiile de creditare nebancare să raporteze la birourile istoriilor de credit?
A.G.: Aceasta este o altă propunere ce a fost salutată de organizaţiile de creditare nebancare, dar şi de sectorul bancar. Amendamentul va permite creditorilor instituţionali să evalueze mai calitativ bonitatea beneficiarului finanţării, fapt ce va diminua riscul de supra-îndatorare a populaţiei, precum şi va duce la sporirea calităţii portofoliilor de credite.
Profit: Dacă analizăm astăzi structura pieţei de creditare nebancare, observăm că 80% din sector aparţine investitorilor străini. Ar putea noile amendamente să influenţeze decizia investitorilor de a rămâne sau de a părăsi piaţa RM?
A.G.: Evident că respectiva interdicţie nu va afecta activitatea organizaţiilor de creditare nebancare cu investiţii străine, aceştia având în calitate de asociaţi diverse societăţi financiare internaţionale. Dar, pentru orice investitor care vine pe o piaţă străină, sub aspect de reglementare, este cel mai important stabilitatea şi predictibilitatea politicilor, iar aceste modificări esenţiale, sunt un semnal de alertă. Doar în baza unor politici de reglementare stabile se pot construi modele de business sustenabile, ce într-un final deservesc societatea.
Profit: Dar, ce credeţi despre interdicţia strictă de a atrage resurse financiare de la persoane fizice?
A.G.: Prin prisma celor peste 160 de organizaţii de creditare nebancare înregistrate la Comisia Naţională a Pieţei Financiare, marea majoritate a acestora fiind companii locale, posibilitatea legală în vigoarea de contractare a unor împrumuturi de la persoane fizice le asigura o şansă la dezvoltare, respectiv indirect încurajându-se concurenţa pe piaţă, facilitându-se accesul la finanţare. Or, eliminarea acestui instrument va duce cel puţin la diminuarea ritmurilor de dezvoltare a respectivei categorii de OCN.
Profit: Cum credeţi, ce cotă de piaţă în Republica Moldova ar trebui să deţină împrumuturile acordate de ONC - 10%, 15%, 25%?
A.G.: Aş privi lucrurile nu din punct de vedere cantitativ, dar din punct de vedere al calităţii portofoliului. Astăzi nu există careva date publice cu privire la ponderea creditelor neperformante în portofoliile OCN. Dar, după cum aţi menţionat, piaţa de creditare nebancară este într-o mare măsură populată de investiţii străine, atât pe dimensiunea de capital, cât şi pe dimensiunea de împrumuturi primite de la diverse fonduri şi bănci de dezvoltare. Această atestare, mă determină să constat că gradul de supraveghere exercitat de respectivii investitori este unul mai mult decât calitativ.
Profit: În opinia Dvs. ce alte măsuri trebuie întreprinse pentru impulsionarea sectorului de creditare nebancară?
A.G.: Conform Raportului Băncii Mondiale „Doing Business 2020”, Republica Moldova se clasează pe locul 48 la capitolul „Contractarea Împrumuturilor”. Deşi este un scor destul de bun, sub aspect regional, vecinii noştri sunt mult mai competitivi (România -25; Ucraina – 37). Aici, revine rolul statutului de a identifica deficienţele legale pentru a impulsiona creditorii de a oferi finanţări. În general, în condiţiile descreşterii populaţiei şi a dificultăţii de accesare a pieţelor străine de desfacere, multe companii tind să-şi tempereze ritmul de expansiune, respectiv, se diminuează cererea de credite pe segmentul corporativ.
Profit: În anul curent, în Republica Moldova a apărut primul start-up de P2P Lending. Pe de o parte asemenea inovaţii, fiind cea mai populară formă de crowdfunding la nivel internaţional, pot fi considerate un semn de mândrie pentru RM, pe de altă parte ţara încă nu deţine instrumente necesare de reglementare a acestor companii. În opinia Dvs., în ce măsură trebuie reglementată activitatea companiilor de P2P Lending?
A.G.: Deşi pare a fi un răspuns filozofic, dar de regulă antreprenorii sunt cei care dezvoltă un anumit model de business, după care statul estimează necesitatea intervenţiei cu anumite reglementări. Dacă analizăm la nivel regional tiparele de reglementare a activităţii de P2P lending, atestăm că diferite ţări au abordări total diferite în acest sens, de la o serie de măsuri ce vizează oferirea posibilităţii investitorilor, dar şi debitorilor de a lua decizii informate cu privire la calitatea partenerilor, până la impunerea unor norme foarte stricte de natură prudenţială. Este evident, dacă ţările occidentale nu ar avea o viziune mai liberală de dezvoltare a acestui segment financiar, astăzi nu am fi avut sectorul de fintech.
Raportată la Republica Moldova, P2P lending este anume acea activitate unde statul ar prinde doi iepuri odată. În primul rând, în condiţiile în care cetăţenii au posibilităţi investiţionale limitate sau neatractive din punct de vedere a profitabilităţii, platformele P2P lending le-ar oferi o alternativă investiţională. Iar, în al doilea rând, acestea ar spori accesul la finanţare a societăţii, mai ales a unor start-upuri care de regulă nu sunt finanţaţi de creditorii instituţionali. Activitatea de P2P lending ar putea uşor a fi încadrată în legislaţia în vigoare a RM, cu mici ajustări normative, eventual în cadrul Legii privind organizaţiile de creditare nebancare.
Profit: Cine ar trebui să exercite controlul asupra acestor companii BNM sau CNPF? Ce spune practica altor state?
A.G.: De regulă, sunt două modele de exercitare a supravegherii de către autorităţile de reglementare. Modelul unui megaregulator – o singură instituţie publică supraveghează toate industriile din domeniul financiar, de la bănci la asigurări, şi nu este neapărat o bancă centrală. Actualul model din Republica Moldova – două instituţii publice au atribuţii de supraveghere pe diverse segmente ale pieţei financiare. La nivel european, nu am identificat un anumit model ce ar prevala în mai multe ţări UE, sau considerat mai de succes.
Or, indiferent cine este supraveghetorul, este important ca acesta să aibă o bună înţelegere a specificului de funcţionare a industriei, respectiv, să fie apt să evalueze necesarul de reglementări, atât în vederea mitigării unor eventuale riscuri, cât şi de a permite ascensiunea industriei. Strategia de dezvoltare a pieţei financiare nebancare pe anii 2018–2022 denotă o bună înţelegere din partea supraveghetorului a politicilor de reglementare ce urmează a fi aplicate.
Profit: La general, cum aţi caracteriza evoluţia sectorului de creditare nebancară din Moldova în comparaţie cu alte state din regiune?
A.G.: Este un sector care s-a aflat în continuă ascendenţă, atât prin prisma portofoliului, dar şi a numărului de investitori străini ce au fost atraşi de piaţa de creditare nebancară din R.Moldova. Anume existenţa unor investitori calificaţi, strategici în acest sector a determinat un grad de contagiune financiară redus dintre sectorul bancar şi nebancar, fapt ce a permis evitarea consecinţelor crizei bancare pe această piaţă. Dacă raportăm portofoliul de creditare (bancar şi nebancar) la PIB, acesta este încă mult sub media europeană, în acest sens organizaţiile de creditare vor continua să-şi îndeplinească misiunea socială – de a asigura accesul la finanţare a unui segment de populaţie, nebancabilă la moment.■
Adrian Gheorghiţă: Ca să răspundem la această întrebare, urmează să ne amintim care este însăşi scopul Legii – asigurarea dezvoltării domeniului de creditare nebancară, inclusiv prin prevenirea riscurilor excesive în sistem, precum şi sporirea accesului la resurse financiare al persoanelor fizice şi juridice.
Conceptul de dezvoltare îl înţelegem în contextul unei dezvoltări durabile a sectorului, prin mitigarea unor riscuri ce ar putea afecta industria pe termen lung, şi mai puţin prin punerea la dispoziţie a unor instrumente de catalizare a creşterii portofoliului.
Sub acest aspect, este imperativă condiţionarea desfăşurării activităţii de creditare nebancară de implementarea unor regulamente interne menite să îmbunătăţească calitatea guvernanţei corporative.
Un alt aspect ţine de impunerea dezvoltării unor regulamente interne în ce priveşte condiţiile de prestare a serviciilor şi de soluţionare a pretenţiilor clienţilor. Nu mai puţin important este faptul că Comisia Naţională a Pieţei Financiare (CNPF) deţine mult mai multe date despre OCN-uri, asociaţii şi beneficiarii efectivi, fapt ce contribuie la transparentizarea structurii de proprietate a organizaţiilor de creditare nebancare.
Întrucât sub aspect cantitativ, numărul jucătorilor din piaţă a rămas acelaşi se prezumă că organizaţiile de microfinanţare şi companiile de leasing au reuşit să se conformeze noilor rigori de reglementare, respectiv, să îndeplinească condiţiile de înregistrare în Registrul Organizaţiilor de Creditare Nebancară.
Profit: La finele lunii august, pentru a asigura o protecţie mai mare consumatorilor pe piaţa de microcreditare, CNPF a elaborat şi a iniţiat procedura de promovare a proiectului Legii de modificare a unor acte legislative, scopul de bază al căruia constă în minimizarea riscurilor de supra-îndatorare a consumatorilor-persoane fizice şi protejarea beneficiarilor de produse de creditare nebancară. Probabil cea mai dureroasă modificare pentru ONC se referă la plafonarea costurilor aferente unui credit nebancar sau leasing financiar (dobândă, comisioane, penalităţi etc.), astfel încât valoarea acestora să nu depăşească valoarea împrumutului iniţial contractat. Având în vedere că, în prezent, dobânzile la credite sunt sursa principală de venit pentru ONC, în ce măsură acest amendament va influenţa activitatea lor?
A.G.: Atestăm această tendinţă în mai multe ţări din regiune. De exemplu, Comisia Uniunii Europene este în proces de revizuire a Directivei privind contractele de credit cu consumatorii. În comunicarea AmCham Moldova cu CNPF, respectiva iniţiativă a fost de principiu susţinută. Dar, totodată, în discuţii au fost enunţate o serie de riscuri ce pot afecta oferta de credite către consumatori, dar şi imininenţa eliminării unor instrumente pe care creditorii le utilizează pentru restructurarea datoriei, în contextul protecţiei intereselor consumatorului. Totodată, am recomandat o abordare mai exhaustivă în vederea plasării respectivelor norme în cadrul Legii privind contractele de credit pentru consumatori, pentru a proteja atât debitorii – clienţi ai organizaţiilor de creditare nebancară, cât şi debitorii clienţi ai băncilor.
Profit: În opinia Dvs., pe cât de justificată este propunerea de a obliga organizaţiile de creditare nebancare să raporteze la birourile istoriilor de credit?
A.G.: Aceasta este o altă propunere ce a fost salutată de organizaţiile de creditare nebancare, dar şi de sectorul bancar. Amendamentul va permite creditorilor instituţionali să evalueze mai calitativ bonitatea beneficiarului finanţării, fapt ce va diminua riscul de supra-îndatorare a populaţiei, precum şi va duce la sporirea calităţii portofoliilor de credite.
Profit: Dacă analizăm astăzi structura pieţei de creditare nebancare, observăm că 80% din sector aparţine investitorilor străini. Ar putea noile amendamente să influenţeze decizia investitorilor de a rămâne sau de a părăsi piaţa RM?
A.G.: Evident că respectiva interdicţie nu va afecta activitatea organizaţiilor de creditare nebancare cu investiţii străine, aceştia având în calitate de asociaţi diverse societăţi financiare internaţionale. Dar, pentru orice investitor care vine pe o piaţă străină, sub aspect de reglementare, este cel mai important stabilitatea şi predictibilitatea politicilor, iar aceste modificări esenţiale, sunt un semnal de alertă. Doar în baza unor politici de reglementare stabile se pot construi modele de business sustenabile, ce într-un final deservesc societatea.
Profit: Dar, ce credeţi despre interdicţia strictă de a atrage resurse financiare de la persoane fizice?
A.G.: Prin prisma celor peste 160 de organizaţii de creditare nebancare înregistrate la Comisia Naţională a Pieţei Financiare, marea majoritate a acestora fiind companii locale, posibilitatea legală în vigoarea de contractare a unor împrumuturi de la persoane fizice le asigura o şansă la dezvoltare, respectiv indirect încurajându-se concurenţa pe piaţă, facilitându-se accesul la finanţare. Or, eliminarea acestui instrument va duce cel puţin la diminuarea ritmurilor de dezvoltare a respectivei categorii de OCN.
Profit: Cum credeţi, ce cotă de piaţă în Republica Moldova ar trebui să deţină împrumuturile acordate de ONC - 10%, 15%, 25%?
A.G.: Aş privi lucrurile nu din punct de vedere cantitativ, dar din punct de vedere al calităţii portofoliului. Astăzi nu există careva date publice cu privire la ponderea creditelor neperformante în portofoliile OCN. Dar, după cum aţi menţionat, piaţa de creditare nebancară este într-o mare măsură populată de investiţii străine, atât pe dimensiunea de capital, cât şi pe dimensiunea de împrumuturi primite de la diverse fonduri şi bănci de dezvoltare. Această atestare, mă determină să constat că gradul de supraveghere exercitat de respectivii investitori este unul mai mult decât calitativ.
Profit: În opinia Dvs. ce alte măsuri trebuie întreprinse pentru impulsionarea sectorului de creditare nebancară?
A.G.: Conform Raportului Băncii Mondiale „Doing Business 2020”, Republica Moldova se clasează pe locul 48 la capitolul „Contractarea Împrumuturilor”. Deşi este un scor destul de bun, sub aspect regional, vecinii noştri sunt mult mai competitivi (România -25; Ucraina – 37). Aici, revine rolul statutului de a identifica deficienţele legale pentru a impulsiona creditorii de a oferi finanţări. În general, în condiţiile descreşterii populaţiei şi a dificultăţii de accesare a pieţelor străine de desfacere, multe companii tind să-şi tempereze ritmul de expansiune, respectiv, se diminuează cererea de credite pe segmentul corporativ.
Profit: În anul curent, în Republica Moldova a apărut primul start-up de P2P Lending. Pe de o parte asemenea inovaţii, fiind cea mai populară formă de crowdfunding la nivel internaţional, pot fi considerate un semn de mândrie pentru RM, pe de altă parte ţara încă nu deţine instrumente necesare de reglementare a acestor companii. În opinia Dvs., în ce măsură trebuie reglementată activitatea companiilor de P2P Lending?
A.G.: Deşi pare a fi un răspuns filozofic, dar de regulă antreprenorii sunt cei care dezvoltă un anumit model de business, după care statul estimează necesitatea intervenţiei cu anumite reglementări. Dacă analizăm la nivel regional tiparele de reglementare a activităţii de P2P lending, atestăm că diferite ţări au abordări total diferite în acest sens, de la o serie de măsuri ce vizează oferirea posibilităţii investitorilor, dar şi debitorilor de a lua decizii informate cu privire la calitatea partenerilor, până la impunerea unor norme foarte stricte de natură prudenţială. Este evident, dacă ţările occidentale nu ar avea o viziune mai liberală de dezvoltare a acestui segment financiar, astăzi nu am fi avut sectorul de fintech.
Raportată la Republica Moldova, P2P lending este anume acea activitate unde statul ar prinde doi iepuri odată. În primul rând, în condiţiile în care cetăţenii au posibilităţi investiţionale limitate sau neatractive din punct de vedere a profitabilităţii, platformele P2P lending le-ar oferi o alternativă investiţională. Iar, în al doilea rând, acestea ar spori accesul la finanţare a societăţii, mai ales a unor start-upuri care de regulă nu sunt finanţaţi de creditorii instituţionali. Activitatea de P2P lending ar putea uşor a fi încadrată în legislaţia în vigoare a RM, cu mici ajustări normative, eventual în cadrul Legii privind organizaţiile de creditare nebancare.
Profit: Cine ar trebui să exercite controlul asupra acestor companii BNM sau CNPF? Ce spune practica altor state?
A.G.: De regulă, sunt două modele de exercitare a supravegherii de către autorităţile de reglementare. Modelul unui megaregulator – o singură instituţie publică supraveghează toate industriile din domeniul financiar, de la bănci la asigurări, şi nu este neapărat o bancă centrală. Actualul model din Republica Moldova – două instituţii publice au atribuţii de supraveghere pe diverse segmente ale pieţei financiare. La nivel european, nu am identificat un anumit model ce ar prevala în mai multe ţări UE, sau considerat mai de succes.
Or, indiferent cine este supraveghetorul, este important ca acesta să aibă o bună înţelegere a specificului de funcţionare a industriei, respectiv, să fie apt să evalueze necesarul de reglementări, atât în vederea mitigării unor eventuale riscuri, cât şi de a permite ascensiunea industriei. Strategia de dezvoltare a pieţei financiare nebancare pe anii 2018–2022 denotă o bună înţelegere din partea supraveghetorului a politicilor de reglementare ce urmează a fi aplicate.
Profit: La general, cum aţi caracteriza evoluţia sectorului de creditare nebancară din Moldova în comparaţie cu alte state din regiune?
A.G.: Este un sector care s-a aflat în continuă ascendenţă, atât prin prisma portofoliului, dar şi a numărului de investitori străini ce au fost atraşi de piaţa de creditare nebancară din R.Moldova. Anume existenţa unor investitori calificaţi, strategici în acest sector a determinat un grad de contagiune financiară redus dintre sectorul bancar şi nebancar, fapt ce a permis evitarea consecinţelor crizei bancare pe această piaţă. Dacă raportăm portofoliul de creditare (bancar şi nebancar) la PIB, acesta este încă mult sub media europeană, în acest sens organizaţiile de creditare vor continua să-şi îndeplinească misiunea socială – de a asigura accesul la finanţare a unui segment de populaţie, nebancabilă la moment.■
Adauga-ţi comentariu