Profit: Dle Kvapil, deţineţi funcţia de ambasador al Cehiei în RM din 2010. Care sunt impresiile Dvs. despre ţara noastră?

J.K.: Moldova este o ţară frumoasă. Mă întristează însă faptul că mulţi moldoveni pleacă peste hotare. Sper foarte mult că o mare parte dintre ei se vor întoarce acasă mai devreme sau mai târziu.

Profit: Cunoaşteţi situaţia din RM nu din auzite. Ce reforme ar trebui să implementeze autorităţile de la Chişinău pentru ca în ţara noastră să se producă o schimbare vizibilă spre bine, atât de dorită de majoritatea cetăţenilor?

J.K.: Cred că este foarte simplu. În iunie 2014 Moldova a semnat Acordul de Asociere cu Uniunea Europeană şi Acordul de Comerţ Liber (DCFTA) şi a stabilit priorităţile. Aceasta înseamnă că ştiţi bine spre ce tindeţi şi ce urmează să faceţi. Cred că una dintre probleme este faptul că societatea nu realizează că o schimbare radicală nu constă doar în bani, dar şi în mult efort şi străduinţă din partea tuturor. Fiecare început este greu, dar trebuie să aveţi un plan de acţiune bine stabilit. Să ştiţi că după căderea comunismului, nici Cehiei nu i-a fost foarte uşor dar noi am ştiut din start unde vrem să ajungem şi am muncit mult pentru a atinge acest obiectiv.  Conducerea ţării, precum şi cetăţenii simpli trebuie să decidă ferm în ce direcţie doresc să se mişte şi să acţioneze.

Profit: Ce sfaturi aţi da autorităţilor RM în situaţia actuală?

J.K.: Este greu să dai sfaturi, mai ales când ţara nu are încă Guvern. (Guvernul condus de Valeriu Streleţ a fost demis la 29 octombrie, iar la momentul realizării interviului un nou Guvern nu a fost aprobat încă – Profit). Important este să luaţi o decizie cu privire la vectorul de dezvoltare şi să o urmaţi.

Trebuie să fiţi mai hotărâţi şi să nu mai fiţi divizaţi în două tabere care cer mişcarea RM în două direcţii diferite: spre est şi spre vest. Clasa politică trebuie să înţeleagă – cu cât mai repede cu atât mai bine – că Moldova are mare nevoie de stabilitate economică, socială şi politică.

Profit: Instabilitatrea politică din RM şi gradul înalt de corupţie îi sperie pe investitori ?

J.K.: Gradul corupţiei în Moldova este într-adevăr destul de mare şi sunt necesare măsuri urgente pentru a redresa situaţia. Din câte ştiu, un procuror european activează deja la Chişinău şi vă ajută să luptaţi cu acest fenomen. Nu există ţară fără corupţie, diferă doar nivelul. Din păcate, în Moldova nivelul corupţiei este foarte înalt.

Profit: Care credeţi că sunt principalele trei probleme cu care se confruntă investitoriii străini în Republica Moldova?

J.K.: Prima şi cea mai gravă problemă este nivelul înalt al corupţiei. A doua problemă majoră este schimbarea frecventă a legislaţiei fiscale, lucru care face dificil lansarea unei investiţii de lungă durată. A treia problemă este, după părerea mea, piaţa de desfacere destul de mică. Ar trebui să extindeţi oferta şi astfel veţi reuşi să atrageţi mai multe investiţii.

Profit: Credeţi că piaţa bancară din RM ar putea fi interesantă pentru investitorii cehi? Când credeţi că instituţii financiar-bancare sau fonduri de investiţii din Cehia ar putea intra pe piaţa RM?

J.K.: La moment situaţia de pe piaţa financiar-bancară a RM este destul de dificilă, respectiv este greu de spus când băncile din Cehia, şi din UE în general, ar putea manifesta interes pentru  piaţa moldovenească. Dar aş vrea să menţionez faptul că unul dintre cei cinci membri ai Comitetului executiv al băncii MobiasBanca Groupe Societe Generale este un ceh şi presedintele MobiasBanca a lucrat o perioada destul de îndelungată la Praga, Komercni Banka din Cehia fiind filiala cea mai mare a Groupe Societe Generale din Europa centrală şi răsăriteana.

Cât priveşte fondurile de investiţii, ştiu că în anul 1995 un investitor ceh a venit la Chişinău şi, timp de doi ani, a încercat să dezvolte acest sector în RM. Din păcate a rămas dezamăgit de starea de lucruri de aici şi ulterior s-a retras de pe piaţa moldovenească. A reuşit, în schimb, să-şi extindă prezenţa în alte ţări. Este de menţionat că, bancherul respectiv a devenit acum guvernatorul Băncii Naţionale din Cehia. Consider că dat fiind situaţia internă şi externă destul de complicată, trebuie să fiţi realişti şi să nu vă puneţi prea mari speranţe în investitori străini din domeniul financiar-bancar.
 
Profit: Dar cât de prezente sunt, în general, companiile din Cehia pe piaţa moldovenească?

J.K.: Companiile cehe lucrează mai mult prin firme intermediare. În plus, dat fiind piaţa de desfacere relativ mică, nici nu există o strictă necesitate de a deschide filiale. Una dintre aceste firme este DAAC HERMES, importatorul oficial al automobilelor cehe ŠKODA. De o mare popularitate se bucură în special modelul ŠKODA Superb. De asemenea, Moldova a importat un număr relativ mare de troleibuze de la fabrica ŠKODA ELECTRIC. Păcat că nu se mai continuă. În afara mijloacelor de transport, a tractoarelor şi a altor vehicule, printre primele poziţii ale exportului ceh figurează şi echipamentele audiovizuale, sculele mecanice, sticla, candelabrele, materialele plastice, bijuteriile, berea, malţul, produsele farmaceutice, hârtia, cartonul. Nu mai puţin cunoscute sunt anvelopele produse în Cehia, precum şi diferite echipamente de construcţii şi aparate de generare a electricităţii.

Profit: Dar pe cât de atractivă este piaţa Cehiei pentru oamenii de afaceri din RM?

J.K.: Din cele 28 de state membre ale EU, Cehia este cel mai mare importator de vinuri din Moldova. Importăm anual în jur de 10 mil. de litri atât în vrac cât şi în  sticle. În Cehia există câteva fabrici de vinuri în sudul regiunii Moravia. Un vinificator din Moravia chiar a studiat la Chişinău şi este interesat să importe vin din Moldova. În general, vinurile moldoveneşti sunt înalt apreciate de consumatorii cehi. Din păcate, au existat, însă, şi cazuri mai puţin plăcute, când o companie de vinificaţie a livrat produse de calitate proastă. Acest lucru a venit să descurajeze partea cehă şi a pus la îndoială necesitatea prelungiri contractului cu firma dată. Republica Moldova este de asemenea cunoscută consumatorilor cehi graţie importurilor de prune, nuci, fructe proaspete şi conservate.

La moment, volumul operaţiilor comerciale dintre cele două ţări este de 80 mil. euro anual, importurile din Cehia în RM depăşind exporturile moldoveneşti în Cehia. Sunt convins, însă, că pe parcurs vom fi în stare să majorăm considerabil atât exporturile din Cehia în RM cât şi pe cele din RM în Cehia. De asemenea, sunt convins că Cehia ar putea ajuta RM în procesul de irigare în agricultură, la epurarea apelor uzate şi decontaminarea solului poluat şi nu numai în cadrul proiectelor de dezvoltare. Am putea ajuta mai mult şi la aprovizionarea sectorului medical cu aparate de ultimă generaţie. Cehia ar mai putea coopera cu Moldova în astfel de domenii precum nanotehnologiile sau subramurile construcţiilor de maşini sau chimie care sunt destul de dezvoltate la Chişinău.

Profit: Ce poate face R. Moldova pentru a-şi extinde piaţa de desfacere? Cum soluţionează Cehia această problemă?

J.K.: La fel ca şi R. Moldova, Cehia a fost parte a unui sistem mare al lui CAER (Consiliul de Ajutor Economic Reciproc) care însă s-a destrămat ca urmare a perturbaţiilor economice şi politice. Perioada de trecere de la comunism la economia de piaţă a fost mai uşoară pentru Cehia dat fiind faptul că ţara noastră dispune de mai multe resurse minerale, dintre care cele mai semnificative sunt cele de cărbune, şi are o economie bine dezvoltată, bazată pe industrie. Nu toţi ştiu că volumul industriei în Cehia este cel mai ridicat pe cap de locuitor din toate statele UE. Un rol important în dezvoltarea economiei cehe l-au jucat exporturile către Uniunea Europeană şi investiţiile străine. Consider că orizonturile R.Moldova se vor lărgi după ce veţi decide ferm dacă doriţi să faceţi parte din UE sau din Uniunea Euroasiatică.■