Profit: Domnule Ambasador, Dvs. cum aţi des-crie relaţiile moldo-germane? Sînteţi mulţumit de nivelul actual de cooperare dintre ţările noastre?

B.J.: Este evident că întotdeauna există loc pentru mai bine. Am venit în Moldova în iunie 2010 şi numai peste cîteva zile l-am avut ca oaspete la Chişinău pe ministrul german al Afacerilor Externe, Guido Westerwelle. Pe parcursul unui an, diferite delegaţii (reprezentanţi ai fundaţiilor, ministerelor şi persoane publice) au vizitat Moldova cu sprijinul Ambasadei Germaniei. Recent, împreună cu ministrul moldovean al muncii, protecţiei sociale şi familiei, am inaugurat la Stăuceni un centru de zi pentru tineri cu dizabilităţi. Noi cooperăm, de asemenea, în domeniul formării profesionale, dezvoltării agriculturii, sănătăţii, investiţiilor etc. Există o mulţime de evenimente mici create de noi, care, însumate, alcătuiesc un mozaic.

Profit: De-a lungul anilor Ambasada Germaniei a ajutat cetăţenii moldoveni prin finanţarea micro-proiectelor sociale. Care este valoarea asistenţei acordate şi cîte proiecte au fost realizate?

B.J.: Pînă în prezent au fost cheltuiţi €320 mii pentru realizarea a 33 de microproiecte. Acestea constau în mobilarea, instalarea de ferestre noi sau repararea acoperişurilor grădiniţelor şi şcolilor, reabilitarea fîntî-nilor etc. Acesta însă este un singur aspect al asistenţei germane pentru Moldova. De exemplu, Centrul de zi pentru tinerii cu dizabilităţi menţionat a fost finanţat de către mai multe ONG-uri germane care au colectat bani prin intermediul emisiunilor radiofonice. De asemenea, o secţie a spitalului raional din Ciadîr-Lunga a fost renovată datorită organizaţiilor de caritate. În plus, Ministerul german pentru Cooperare şi Dezvoltare Economică acordă asistenţă Moldovei prin intermediul Agenţiei germane pentru Cooperare Internaţională (GIZ). Această asistenţă se referă la îmbunătăţirea serviciilor locale şi dezvoltarea agriculturii, de exemplu, prin sprijinirea agricultorilor la construcţia frigoriferelor industriale pentru ca aceştia să-şi păstreze recolta mai mult timp.

Profit:  Cîţi investitori germani sînt în Moldova şi ce ar trebui să facem pentru a spori numărul lor?

B.J.: Unii dintre cei mai mari investitori germani în Moldova sînt companiile Knauf, Draexelmaier, Suedzucker, Bemol sau Tirex Petrol. În general, în Moldova sînt înregistrate 144 de companii germane şi 235 mixte moldo-germane. Cu toate acestea, noi nu le cunoaştem pe toate. Oamenii de afaceri se ocupă de afaceri, iar sarcina politicienilor şi a administraţiei este să le asigure condiţii.

Profit: Vorbind despre problemele din justiţie, cum credeţi că ar putea fi ele depăşite?

B.J.: Reforma sistemului judiciar este o problemă complexă. Guvernul a prezentat Parlamentului o Strategie de reformă în acest sens care va conduce la evoluţii pozitive. Noi sprijinim acest proces. În ceea ce priveşte legătura dintre justiţie şi investiţii, este clar că atît timp cît toată lumea respectă legea, nu ajungi prin instanţe de judecată. Cu toate acestea, unii oameni în societăţile în tranziţie văd oportunitatea de a face bani prin nerespectarea normelor de drept. După unificarea Germaniei la începutul anului 1990, au existat şi la noi escroci care mergeau în Germania de Est să facă bani uşori. Deci este un fenomen tipic pentru societăţile aflate în tranziţie. Pentru a-l depăşi, trebuie să cultivaţi încrederea în instanţele de judecată, iar acestea - să acţioneze în strictă conformitate cu legea. Fundaţia Germană pentru Cooperare Juridică Internaţională consiliază de cîţiva ani Guvernul Moldovei. Una dintre întrebările des adresate ţine de independenţa procurorilor şi judecătorilor. Aceştia se bucură de imunitate, dar un sistem disciplinar funcţional trebuie să facă parte din această imunitate, astfel încît cei care au încălcat legea să fie sancţionaţi.

Profit: De mai bine de doi ani Moldova nu are un preşedinte şi există şanse că vom merge la noi alegeri parlamentare anticipate. Va afecta acest lucru imaginea noastră în UE şi finanţele pe care le primim din exterior?

B.J.: Autorităţile Moldovei au indicat clar că integrarea europeană este prioritatea numărul unu. Acest demers a fost salutat de către UE şi atît timp cît atitudinea autorităţilor nu se schimbă, respectiv, şi atitudinea UE va rămîne aceeaşi, iar banii vor continua să vină. Desigur, am prefera să aveţi un Guvern deplin funcţional pentru patru ani, pentru a pune în aplicare reformele necesare. Pe de altă parte, alegerile vor încetini procesele politice şi voinţa birocraţiei de a pune în practică reformele. Este un fenomen cunoscut în lume că funcţionarii preferă să nu dea prea tare din coate în timpul campaniilor electorale, căci nu ştiu la ce să se aştepte de la ziua de mîine. Desigur, încă o campanie electorală nu va ajuta Moldova şi va frîna programul ambiţios al Guvernului. Sperăm foarte mult că veţi alege un preşedinte în curînd. Dacă nu, atunci vom aştepta rezultatul alegerilor parlamentare anticipate. Cetăţenii moldoveni vor decide pe cine vor la conducere: actuala Alianţă de guvernare consolidată sau o altă coaliţie. Dar acestea sînt simple speculaţii. Vom trăi şi vom vedea.

Profit: Moldovei i s-a promis începerea negocierilor privind Acordul de liber schimb cu UE pînă la sfîrşitul acestui an. În acest context, credeţi că economia R.Moldova este gata să concureze cu cea europeană sau vom fi sufocaţi de economiile ţărilor UE?

B.J.: Nu aş fi sceptic. Negocierile sînt în curs de pregătire, iar unele condiţii încă trebuie îndeplinite. Guvernul Dvs. şi Comisia Europeană lucrează în acest sens. Cert este că interesul investitorilor va spori odată ce veţi fi parte a zonei UE de comerţ liber, iar asta înseamnă mai mulţi bani şi mai multe locuri de muncă. Aceasta va arăta ca o pată de cerneală care se va extinde şi economia îşi va lua avînt. Dar va lua ceva timp, deoarece nu este uşor să întruneşti toate condiţiile legate de certificare şi standardizare UE. De exemplu, Moldova exportă în UE miere, dar nu are voie să exporte carne sau ouă, căci lipsesc standardele. UE este o piaţă uriaşă pentru ouă, inclusiv Germania, iar Moldova ar putea crea condiţii necesare pentru producerea de ouă certificate pentru export.

Profit: Soluţionarea conflictului transnistrean este o precondiţie de aderare la UE. Dacă alegerile din decembrie din regiunea separatistă vor aduce un nou lider la Tiraspol, credeţi că vom avea negocieri mai eficiente?

B.J.: Germania nu face parte din formatul 5+2 de negocieri, însă la iniţiativa cancelarului nostru încercăm să promovăm chestiunea transnistreană pe agenda internaţională. Începînd cu 2009, Guvernul Moldovei a progresat în consolidarea încrederii dintre cele două maluri ale Nistrului. Încrederea este greu de construit, însă poate fi uşor distrusă. Am reuşit să organizăm în Germania o întîlnire între premierul Vlad Filat şi liderul transnistrean Igor Smirnov, iar peste cîtva timp la Moscova s-a decis reluarea negocierilor oficiale. Nu aşteptăm să se întîmple minuni, dar este un prim pas spre progres. Comunitatea internaţională are o poziţie comună: integritatea teritorială şi suveranitatea R.Moldova nu sînt puse la îndoială. Cîte puţin, trebuie să înaintaţi către o soluţie şi să decideţi modul de organizare a statului.

Profit: Experţii spun că acest conflict ar putea fi rezolvat numai dacă asta îşi doreşte Kremlinul şi Tiraspolul. Ce ar trebui să facă Moldova pentru a-i convinge?

B.J.: Aceasta este o întrebare de milioane! În primul rînd, este nevoie de un dialog constant. Viceministrul rus de externe, Grigori Karasin, a vizitat recent Moldova, iar şeful diplomaţiei ruse, Serghei Lavrov, va veni la Chişinău pe 22 noiembrie. Sînt absolut convins că, dacă există voinţă din toate părţile, se va ajunge la o înţelegere. Germania încearcă să convingă părţile să găsească soluţia, de aceea avem un dialog intens cu Rusia. În mod normal, este nevoie de doi pentru a dansa un tango, dar în cazul Dvs. este nevoie de mai mulţi parteneri pentru succes.

Profit: Să ne întoarcem la activitatea consulară. Spuneţi-ne, vă rog, cîte vize pe an eliberează Ambasada Germaniei?

B.J.: Anul trecut am emis 7500 de vize. Nu este un număr impresionant, dar încercăm să reducem numărul de solicitări prin eliberarea vizelor pentru mai mulţi ani în cazul celor care călătoresc cu regularitate în Germania. Aproximativ 5% din cererile de viză sînt respinse din diverse motive.

Profit: Statisticile arată că numărul de turişti germani care vizitează Moldova a scăzut. Ce credeţi că ar trebui să întreprindem pentru a îmbunătăţi starea de lucruri?

B.J.: Turiştii germani vizitează Moldova, nu însă în număr mare. Problema turismului ţine de concurenţa cu alte destinaţii. Turiştii vor să meargă la mare, la munte sau în locuri cu arhitectură fantastică şi monumente istorice, cum ar fi mănăstirile medievale din Bucovina. Este greu să concuraţi în aşa condiţii. Aveţi cai frumoşi şi ei ar putea fi o atracţie pentru turişti. O altă soluţie ar fi traseele turistice comune: Moldova şi România sau Moldova şi Ucraina.

Profit: Vă aflaţi aici de un an deja, care sînt impresiile Dvs. despre Moldova?

B.J.: Eu vin dintr-o regiune din Germania ce seamănă mult cu Moldova prin dealuri şi vinuri, aşa că mă simt ca acasă. Moldova însă dispune de soluri mult mai fertile. Cineva mi-a spus că fertilitatea solurilor Dvs. ar putea produce mîncare pentru 20 mil. de oameni. Aveţi ferme ce stau bine pe picioare şi exportă cantităţi considerabile de culturi şi produse alimentare. Ar trebui să aveţi mai multe astfel de ferme.■