Datele privind numărul mai mult decît modest al milionarilor moldoveni par dubioase chiar şi pentru specialiştii de la Inspectoratul Fiscal Principal de Stat (IFPS). Aşa-numiţii milionari din umbră profită de carenţele legislative, încălcînd legea şi ocolind achitarea impozitelor către stat. Totuşi Ministerul Finanţelor promite că va aduce noi amendamente la normele în vigoare, astfel încît evaziunea fiscală nu va mai fi o opţiune în viitor.
     Conform IFPS, cei 142 de milionari moldoveni au cîştigat împreună 362 mil. lei doar în anul trecut. Spre regretul lor, dar şi al statului ce încasează impozite pe venit de la ei, suma în cauză este cu peste 35 mil. lei mai mică decît veniturile totale înregistrate de milionarii moldoveni în 2008.
     Cel mai mare venit al unui moldovean a constitut în anul trecut 36,5 mil. lei sau aproximativ $3 mil., ceea ce înseamnă că avem şi milionari în valută străină.
Din 2005 şi pînă în 2009 la Serviciul Fiscal de Stat au declarat venituri mai mari de un milion de lei 475 de cetăţeni, dintre care 12 persoane au avut o prezenţă permanentă în lista milionarilor autohtoni, 14 au figurat în listă patru ani, 16 - trei ani, 54 - doi ani, iar 379 au completat rîndul milionarilor doar o singură dată.
     Începînd cu anul 2004 numărul oficial al milionarilor în lei a crescut anual pînă în 2009 cînd recesiunea globală i-a afectat şi pe ei. Astfel, dacă în 2004 au fost înregistraţi oficial 34 de milionari, atunci în 2005 numărul lor a ajuns la 58, în 2006 am avut 96 milionari, în 2007 numărul milionarilor moldoveni, practic, s-a dublat atingînd cifra de 170. Cifra- record a fost atinsă în 2008 cînd au fost înregistraţi oficial 183 de milionari.
      Printre milionarii moldoveni se numără politicieni, bancheri, angajaţi ai companiilor străine, oameni de afaceri, care, apropo, alcătuiesc puţin peste 30 la sută din totalul de milionari autohtoni, precum şi simpli cetăţeni care au vîndut anumite imobile pentru care au încasat venituri mari.
      Legislaţia protejează identitatea milionarilor, iar potrivit acesteia declaraţia pe venit este confidenţială. Cu toate acestea, demnitarii de stat şi persoanele publice sînt obligate să-şi facă publice veniturile pe site-urile instituţiilor pe care le conduc sau în care activează. Aşadar, din declaraţiile pe venit ale deputaţilor noştri descoperim că aproximativ 30 din 101 parlamentari sînt milionari. Printre cei mai bogaţi legiuitori se numără liberal-democratul Simion Furdui care şi-a estimat averea la 20 mil. lei, deputatul comunist Oleg Babenco cu 12 mil. lei, fiul regretatului poet Grigore Vieru, Călin Vieru, este deţinătorul a peste 8 mil. lei, iar ex-preşedintele R.Moldova, Vladimir Voronin, are 7,6 mil. lei. Premierul Vlad Filat însă îi eclipsează pe toţi demnitarii de stat cu aproximativ 24 mil. lei declarate. Cel mai modest printre cei mai bogaţi deputaţi este preşedintele interimar şi speakerul Mihai Ghimpu, care în 2009 a agonisit două milioane de lei.
       Este interesantă şi repartiţia milionarilor moldoveni după vîrstă şi pe sexe. Dintre cei 142 milionari, 30% sînt femei, iar 70% sînt bărbaţi. De fapt, cel mai tînăr posesor al unui venit de peste un milion este o femeie de 22 de ani, iar cel mai în vîrstă milionar este, de asemenea, o reprezentantă a sexului frumos, care are 84 de ani.  Potrivit Inspectoratului Fiscal, anul trecut a fost observată o uşoară tendinţă de întinerire a milionarilor. De exemplu, în 2008 cel mai tînăr milionar avea 26 de ani în comparaţie cu milionara de 22 de ani din 2009.
După principiul teritorial, cei mai mulţi milionari, în număr de 100, sînt localizaţi în municipiul Chişinău. Cîte şase milionari sînt din municipiile Bălţi şi Cahul, iar cîte trei vin din raioanele Ialoveni, Orhei, Rezina, Soroca şi Ungheni. Alte patru raioane - Cantemir, Criuleni, Edineţ şi Floreşti - se mîndresc cu cîte doi milionari, iar în localităţile Călăraşi, Comrat, Făleşti, Glodeni, Hînceşti şi Ştefan Vodă sînt înregistraţi doar cîte un milionar. Totodată, un milionar în lei este originar din stînga Nistrului, afacerile acestuia fiind înregistrate în R.Moldova. Ceilalţi milionari din regiunea transnistreană rămîn însă incognito pentru Chişinău.
      Normal că numărul de 142 de milionari este unul infim şi amuzant pe alocuri, dacă ţinem cont de numărul impunător de maşini de lux care circulă pe străzile Chişinăului, începînd cu mărci tradiţionale precum Mercedes sau BMW şi terminînd cu Lexus, Bentley, Maybach sau Porsche. Însă topul celor 142 de milionari a fost realizat doar în baza declaraţiilor pe venit ale cetăţenilor pentru anul 2009. Declaraţiile nu conţin detalii despre proprietăţile persoanelor, cu atît mai mult preţul estimativ de piaţă al acestora. Dacă în alte state sînt elaborate cu regularitate topuri ale celor mai bogaţi oameni, acest lucru este imposibil în Moldova din lipsa transparenţei la acest capitol.
      Responsabilii de la IFPS consideră că peste cîţiva ani, numărul milionarilor înregistraţi oficial se va tripla, odată cu operarea unei serii de modificări la legislaţia în domeniu. De exemplu, Inspectoratul Fiscal intenţionează să inaugureze o nouă subdiviziune care va avea responsabilitatea să deservească doar persoanele bogate. De asemenea, Inspectoratul va obţine undă verde asupra mecanismelor necesare pentru a efectua monitorizarea cheltuielilor pe care le face persoana în cauză şi rudele acesteia. Scopul evidenţei constă în compararea spre sfîrşit de an a sumelor declarate de fiecare persoană în parte şi a cheltuielilor pe care şi le-a permis pe parcursul anului. În acest mod, se doreşte disciplinarea cetăţenilor cu venituri mari, care vor trebui să iasă din anonimat şi să-şi perfecteze veniturile după cum o cere norma legală.
       Totodată, dacă la momentul de faţă o persoană riscă doar să fie trasă la răspundere contravenţională pentru evaziune fiscală, atunci în curînd această abatere de la lege va deveni subiect pentru Codul Penal. De asemenea, vor creşte şi amenzile aplicate pentru nedeclararea oficială a milioanelor, care în prezent nu depăşesc suma de 120 mii de lei.
Fenomenul nedeclarării veniturilor nu a apărut pe loc gol de un an sau doi, el îşi are rădăcinile încă în anii 90 ai secolului trecut, cînd lipsa unui control al statului asupra raketului a insuflat frică şi teroare printre oamenii de afaceri, care preferă mai bine să nu-şi etaleze veniturile. De atunci a apărut şi o modă printre persoanele avute: acestea obişnuiesc deseori să-şi înregistreze bunurile pe diferiţi membri ai familiei de gradul I, II, III sau chiar prieteni şi angajaţi, reducîndu-se, astfel, substanţial din cifra impozitelor care trebuie achitate statului.
În perioada guvernării comuniste, opoziţia de atunci afirma că autorităţile au făcut presiuni în repetate rînduri asupra businessmenilor, obligîndu-i să susţină campaniile electorale sau diferite proiecte de partid. Deşi actuala putere a promis că va îndosaria toate dovezile în acest sens, iar organele de drept îşi vor face meseria şi vor identifica vinovaţii, dosare răsunătoare la acest subiect nu sînt cunoscute opiniei publice. 
      Actuala guvernare are datoria de a reda încrederea cetăţenilor în buchea legii, astfel încît oamenii avuţi să nu fie nevoiţi să-şi ascundă cîştigurile de teama unor presiuni din partea autorităţilor. Potrivit experţilor, această măsură va îmbunătăţi simţitor mediul de afaceri din republică şi va impulsiona investiţiile în economie. 