Profit: Dnă McCuaig, cum decurge implementarea Programului Compact? Reuşiţi să ţineţi pasul cu planul de acţiuni adoptat?

L.M.: Cred că Compact-ul progresează mai mult sau mai puţin conform planului de acţiuni stabilit. La unele capitole rămânem puţin în urmă, la altele suntem mai înainte, dar, în general, ne încadrăm în planul prestabilit. Vreau să spun că suntem într-o formă foarte bună, iar implementarea programului este o mare provocare. Compact este prevăzut exact pentru cinci ani (1 septembrie 2010 – 31 august 2015) şi nu beneficiem de nici un fel de extinderi. Sunt încă foarte multe lucruri de făcut şi avem mereu impresia că alergăm. Ne place să spunem că Compact este atât un sprint, cât şi un maraton.

Profit: Când aţi acordat revistei noastre primul interviu în aprilie 2010, susţineaţi că Compact nu este un sprint, ci un maraton.

L.M.: Corect, dar de atunci am învăţat multe lucruri. Acum pot să spun că, de fapt, este un maraton pe parcursul căruia este foarte des nevoie să sprintezi, lucru pe care noi îl facem. Cred că progresul înregistrat este unul foarte semnificativ.

Profit: Reuşiţi să vă încadraţi în bugetul stabilit? Practica arată că la implementarea proiectelor de mare anvergură, de obicei, bugetul final este mult mai mare decât cel iniţial, iar cel mai recent exemplu este cel al Jocurilor Olimpice de la Londra unde bugetul iniţial a fost depăşit de câteva ori.

L.M.: Desigur, întotdeauna poate fi folosit un buget mai mare. Dar, spre deosebire de Jocurile Olimpice, unde bugetul poate fi depăşit, bugetul Programului Compact este unul fix. O caracteristică a acestui program este că atât bugetul, cât şi perioada de implementare sunt strict stabilite şi toate lucrările urmează a fi implementate în aceste limite. Este devreme să mă pronunţ, dar la această etapă unele lucrări au costat ceva mai puţin decât bugetul stabilit iniţial, altele - ceva mai mult, dar, în linii generale, ne conformăm bugetului aprobat.

Profit: Prima componentă a programului Compact este proiectul de reabilitare a drumurilor, în conformitate cu care reconstrucţia a 93 de km de drum pe traseul Sărăteni-Soroca a început recent. Licitaţia pentru realizarea lucrărilor a fost câştigată de două companii din Turcia şi una din Austria. Câte companii au participat în total la concurs şi care au fost avantajele companiilor câştigătoare?

L.M.: În total, la licitaţie au participat 17 companii din şapte sau opt ţări, ceea ce înseamnă că a fost o competiţie sănătoasă. Printre participanţi s-au numărat companii din SUA şi Europa.

Profit: Au fost şi companii din Moldova?

L.M.: Nu. Pentru companiile din Moldova a fost dificil să participe la aceste licitaţii în calitate de contractori principali, dat fiind faptul că proiectul de reabilitare a drumului este unul foarte mare, iar participanţii la concurs trebuie să aibă posibilitatea să cheltuiască sume mari de bani, care abia ulterior urmează a fi rambursate.  

Traseul Sărăteni-Soroca a fost împărţit în patru segmente, iar, potrivit condiţiilor de participare, o companie poate câştiga, cel mult, două din cele patru segmente. Câştigătorii sunt consorţiul de companii turceşti ONUR Taahhnut Tasimacilik Ve Ticaret Ltd şi SUMMA Turizm Yatirimciligi, cu care a fost semnat un contract în valoare de $49,4 mil. pentru reabilitarea a 44,9 km de traseu între localităţile Sărăteni şi Ghindeşti. Alte două contracte în valoare de $43,2 mil. au fost semnate cu compania austriacă Strabag AG, care urmează să repare 48,1 km de drum de la intrarea în satul Ghindeşti până la Drochia.

Câştigătorii au fost desemnaţi conform practicilor internaţionale pentru acest tip de tendere. Regula generală este cel mai bun preţ oferit, plus conformitatea cu standardele stabilite. Câştigătorii trebuiau să demonstreze capacitatea de a se mobiliza eficient pentru a efectua lucrările, să îndeplinească condiţiile tehnice, să aibă o reputaţie bună şi să fie profesionişti în domeniu.

Profit: Companiile câştigătoare au cerut cel mai mic preţ pentru aceste lucrări?

L.M.: Nu în toate cazurile ofertele companiilor câştigătoare au fost cele mai mici, deoarece unele companii care au cerut preţuri mai mici nu s-au calificat pentru concurs. Există cazuri când companiile internaţionale oferă un preţ mai mic pentru anumite lucrări. Este un aspect la care CPM atrage o atenţie deosebită, deoarece, ulterior, aceste companii nu sunt capabile să efectueze lucrările la preţul propus, ceea ce înseamnă că ţara pierde, iar întârzierile, renegocierea contractelor devin inevitabile. Companiile câştigătoare erau poziţionate foarte bine, iar noi suntem mulţumiţi cu mobilizarea de până acum.

Profit: Care va fi costul unui km de drum reabilitat în cadrul Programului Compact?

L.M.: Preţul depinde de porţiunea de drum ce urmează a fi reconstruită. De exemplu, în unele cazuri este necesar de schimbat traseul unei linii de cale ferată deoarece sub podul pe care trece calea ferată drumul face o cotitură periculoasă. În acest caz noi reconstruim întreaga zonă pentru a o face mai sigură, lucrări care, evident, costă mai mult. Există porţiuni unde drumul alunecă, iar lucrările sunt foarte complicate acolo. De asemenea, toate lucrările sunt efectuate conform standardelor internaţionale, care includ construcţia de trotuare, iluminare şi măsuri pentru limite de viteză în localităţi. Luând în consideraţie toate aceste lucrări, costul unui km de drum se ridică la costul drumurilor internaţionale, adică $1 mil. pentru un km. Este o sumă mare, dar acesta va fi cel mai bun drum din Moldova, iar cel mai important lucru este că nu se va deteriora repede.

Profit: Companiile din Turcia şi Austria vor aduce în Moldova echipamentul şi forţa de muncă proprie sau vor angaja alte companii subcontractante, inclusiv locale, care să  efectueze aceste lucrări?

L.M.: Ambele variante sunt posibile. De exemplu, lângă localitatea Ghindeşti una dintre companiile câştigătoare a construit o fabrică de producere a asfaltului şi alta - de reciclare a asfaltului vechi care utilizează tehnologii ce nu au mai fost folosite în Moldova până acum. Au fost angajaţi muncitori de peste hotare care au experienţă în folosirea acestor tehnologii, precum şi muncitori din Moldova care sunt instruiţi cum să folosească acest echipament. Cunoaştem exemple când muncitorii moldoveni s-au întors acasă din străinătate pentru unele dintre aceste locuri de muncă şi acest lucru ne bucură foarte mult.

Profit: Va fi traficul sistat pe această porţiune de drum pe parcursul lucrărilor de reparaţie?

L.M.: Pe cât va fi posibil, traficul nu va fi sistat, sau doar pentru intervale scurte de timp, reducând la minimum inconvenienţele pentru locuitori şi participanţii la trafic. În cazul în care va fi nevoie de sistat circulaţia pe o porţiune mai mare şi pentru o perioadă mai lungă de timp, atunci urmează a fi reconstruite sau chiar construite drumuri de ocolire. În restul cazurilor, se va lucra doar pe o parte a drumului şi se vor lua măsuri pentru fluidizarea traficului.

Profit: În contracte sunt stipulate careva penalităţi pentru efectuarea necalitativă a lucrărilor?

L.M.: În primul rând, toate materialele utilizate, fie că sunt procurate pe piaţa locală sau importate, sunt inspectate riguros. În plus, fiecare din cele patru segmente ale drumului este reconstruit de o companie, iar efectuarea lucrărilor este supravegheată de o altă companie, care acordă o mare atenţie calităţii materialelor. Acestea sunt standardele internaţionale în cazul reconstrucţiei drumurilor.

În al doilea rând, timp de 12 luni după terminarea lucrărilor companiile respective vor fi responsabile pentru orice lucrări efectuate necalitativ fie din cauza calităţii necorespunzătoare a materialelor sau orice alte greşeli.

În al treilea rând, contractele semnate cu companiile câştigătoare stabilesc penalităţi pentru orice întârziere la efectuarea lucrărilor, astfel încât pentru aceste companii este foarte costisitor să nu se conformeze graficului.

Profit: Participă la implementarea acestui proiect şi companii subcontractante din Moldova?

L.M.: În primul rând, companiile subcontractante sunt identificate de către companiile contractante. Nu noi suntem cei care decidem. La moment, companiile subcontractante locale sunt specializate în efectuarea anumitor tipuri de lucrări, cum ar fi cele legate de calea ferată. De asemenea, companiile câştigătoare decid singure angajarea directă a forţei de muncă sau încheierea contractelor cu companii din Moldova. Companiile îşi pot schimba tactica pe parcursul implementării contractului.

Profit: Sunt obligaţi contractorii  să procure materiale pe piaţa internă, contribuind, astfel, la crearea de noi locuri de muncă pentru populaţia locală?

L.M.: CPM organizează competiţii internaţionale transparente şi deschise, aşa încât moldovenii să beneficieze de cea mai bună calitate la cel mai bun preţ. Contractele nu stipulează că anumite materiale să fie  procurate dintr-o anumită ţară. Dar este în interesul companiei contractante să procure materiale pe piaţa locală. Acest lucru este încurajat, dar nu este o regulă strictă.

Profit: În opinia Dvs., ce poate şi ce ar trebui să facă RM pentru a reuşi să repare, cel puţin, 80-90% din drumurile naţionale şi locale, şi nu doar 20-30%, după cum este cazul în prezent? Din cauza unui număr mare de drumuri proaste, cele noi se deteriorează mult mai repede.

L.M.: Cred că unul dintre lucrurile foarte importante pentru Compact este şi faptul că Guvernul RM s-a angajat să aloce anual peste 1 mlrd. de lei în fondul de menţinere a drumurilor. Este un angajament foarte important al Guvernului, mai ales ţinând cont de faptul că autorităţile au nevoie de finanţe în foarte multe alte domenii.

Într-adevăr, menţinerea drumurilor rămâne a fi o mare problemă. Aveţi dreptate, primăvara drumurile sunt atât de pline de gropi încât drumarii nu au altă soluţie decât să le plombeze urgent. Dar plombarea drumurilor nu rezolvă problema în sine, iar situaţia este şi mai gravă anul următor. Este necesar de a stabili un sistem pentru menţinerea anuală a drumurilor astfel încât acestea să nu se deterioreze atât de repede. CPM coordonează activitatea unui grup de donatori care lucrează, în parteneriat cu Guvernul şi Ministerul Transporturilor, la elaborarea unei strategii de lungă durată în acest domeniu care are drept scop eficientizarea lucrărilor de planificare şi menţinere a drumurilor. Acestea au fost câteva dintre precondiţiile pentru obţinerea finanţării pentru Compact, iar Guvernul Moldovei, în parteneriat cu comunitatea internaţională de donatori, au fost foarte receptivi la acest capitol. Cred că progresul înregistrat este unul vizibil.

Profit: Guvernul a adoptat recent o decizie potrivit căreia proprietarii de automobile cu numere străine urmează să achite taxe pentru folosirea drumurilor din Moldova. A fost aceasta o condiţie impusă de CPM?

L.M.: Nu sunt la curent cu acest lucru.

Profit: Decizia de a implementa Programul Compact în Moldova a fost luată cu câţiva ani în urmă când situaţia economică din SUA era cu mult mai bună decât în prezent. Pe cât de dificil este pentru Guvernul SUA să-şi onoreze angajamentele şi să implementeze acest proiect în Moldova, ţinând cont de situaţia economică dificilă de acasă sau această sumă este nesemnificativă pentru bugetul de trilioane al SUA?

L.M.: Cred că această sumă este destul de mare chiar şi pentru SUA şi demonstrează angajamentul nostru faţă de Moldova şi faptul că noi, într-adevăr, credem că Moldova are toate şansele să devină o ţară prosperă în estul Europei. Când vorbim de Programul Compact, vorbim despre o investiţie strategică. Nu ne place să spunem că este un grant sau un cadou. Compact este o investiţie strategică şi cere de la populaţia Moldovei să contribuie la succesul acestei investiţii, astfel încât să pună baza altor noi investiţii în drumuri, irigare şi agricultură. Angajamentul SUA faţă de cetăţenii acestei ţări este unul foarte puternic.

Profit: Cea de-a doua componentă a Programului Compact este Proiectul Tranziţia la Agricultura Performantă. Cu ce provocări v-aţi confruntat în implementarea acestui proiect?

L.M.: Unul dintre lucrurile care am crezut că vor fi mai problematice a fost organizarea participării fermierilor şi a comunităţilor locale. Potrivit proiectului, fermierii urmau să creeze asociaţii ale utilizatorilor de apă, iar Parlamentul - să adopte o nouă lege cu privire la apă. Când Compact a demarat, ştiam că graficul ambiţios pentru formarea asociaţiilor utilizatorilor de apă şi pentru adoptarea schimbărilor legislative era un risc şi eram perfect conştienţi că pentru asemenea lucruri este nevoie de timp. În realitate, entuziasmul cetăţenilor şi angajamentul Guvernului şi al Parlamentului au fost extraordinare, iar la acest capitol Compact este chiar înaintea graficului.

Un alt succes îl reprezintă creditele pe termen mediu şi lung alocate fermierilor şi întreprinderilor în vederea construirii infrastructurii postrecoltare – camere frigorifice şi linii de procesare. Acesta este un exemplu interesant cum lucrurile se pot schimba pe parcursul implementării proiectului. Această parte a Compact-lui a fost lansată ceva mai târziu decât se preconiza, dar, odată lansată, banii pentru credite au fost alocaţi mai repede decât ne-am aşteptat. Cererea a fost foarte mare, iar în prezent multe proiecte importante sunt în proces de derulare.

Profit: Dar care sunt dificultăţile cu care vă confruntaţi?

L.M.: Una dintre provocări este numărul total al persoanelor implicate în implementarea cu succes a programului. Guvernul Republicii Moldova a format o structură specială – Fondul Provocările Mileniului Moldova (FPM Moldova), care este condusă de Valentina Badrajan şi care organizează tendere internaţionale pentru selectarea companiilor şi este responsabilă de toate aspectele legate de implementare. CPM şi FPM Moldova cooperează cu multe organizaţii guvernamentale, precum Administraţia de Stat a Drumurilor, Ministerul Transporturilor, Ministerul Mediului şi Apele Moldovei. Oficiul nostru cooperează strâns cu FPM Moldova, cu Consiliul de Observatori, Ambasada SUA şi Guvernul Moldovei. Experţi tehnici ai CPM de la Washington vizitează Moldova cu regularitate pentru a ne ajuta la implementarea programului. Este un tablou complicat, cu multe roluri, personalităţi, limbi şi culturi diferite care lucrează împreună pentru a face faţă provocărilor şi a implementa cu succes acest proiect.

Profit: La ce etapă se află în prezent proiectul Tranziţia la Agricultura Performantă?

L.M.: La moment, suntem la etapa de anunţare a tenderelor pentru selectarea companiilor ce se vor ocupa de reabilitarea sistemelor de irigare. Continuăm faza de proiectare în cadrul căreia inginerii vizitează staţiile de pompare din sate şi stabilesc cum acestea ar putea fi restabilite pentru a funcţiona eficient şi sigur. Această etapă este una dificilă şi durează mai mult decât a fost stabilit iniţial. Ştiţi cum se spune: dacă sunt 10 avocaţi într-o încăpere, vor exista şi 10 opinii diferite. Vă pot spune cu certitudine că dacă într-o încăpere sunt 10 ingineri, atunci veţi avea 10 păreri diferite privitor la restabilirea reţelelor. Acest lucru reprezintă o altă provocare, deoarece Compact nu are la dispoziţie alţi 10 ani pentru implementarea proiectului.

Profit: Dar când fermierii vor avea apă în noile sisteme de irigare?

L.M.: Primele sisteme ar trebui să înceapă să funcţioneze în primăvara-vara lui 2014. Este foarte important ca oamenii să vadă exemple de succes şi să conştientizeze faptul că agricultura performantă are viitor.

Profit: Fermierii trebuie să contribuie financiar la implementarea acestui proiect?

L.M.: Proiectul plăteşte pentru livrarea apei până la hotarul gospodăriilor agricole, proprietarii cărora urmează să-şi procure singuri echipamentul de irigare necesar.

Profit: Pe cât de entuziasmaţi sunt fermierii implicaţi în implementarea acestui proiect? Presupun că problema irigării a devenit una şi mai stringentă după seceta din vara anului curent.

L.M.: Cred că seceta a sporit interesul faţă de acest proiect. Dat fiind faptul că CPM este primul donator care contribuie semnificativ la procesul de livrare a apei din râuri pentru irigare, toţi ne urmăresc activitatea şi acest lucru pune o anumită presiune asupra noastră. Dacă acest proiect se va dovedi a fi unul de succes, el nu doar va ajuta economia la nivel local şi naţional, dar va atrage noi investiţii în irigare. Potrivit prognozelor, secetele vor fi şi mai frecvente pe viitor, iar irigarea înseamnă protecţie împotriva acestor dezastre naturale.

Profit: Cum s-au schimbat impresiile Dvs. despre Moldova pe parcursul celor doi ani petrecuţi în ţara noastră?

L.M.: Referindu-mă la proiect, aş putea spune că sunt şi mai entuziasmată decât eram la început. Provocările cu care ne confruntăm – cele legate de proiectare şi construcţie – erau de aşteptat, iar CPM se află aici anume pentru a le face faţă. Dar, lucrul care nu depinde de noi, este entuziasmul şi angajamentul oamenilor. Faptul că Programul Compact este atât de apreciat şi susţinut de populaţie, precum şi entuziasmul legat de implementarea acestuia, mă fac să cred că nu putem eşua.

La nivel personal, Moldova este un loc minunat pentru a trăi cu familia. Ne place foarte mult. Ţara este frumoasă şi îmi place timpul de aici – un amestec extraordinar de veri călduroase şi ierni friguroase. Oamenii sunt foarte prietenoşi. Cred că este o experienţă extraordinară şi suntem entuziasmaţi să ne aflăm aici pe parcursul a încă trei ani de zile şi să ducem la bun sfârşit acest proiect.■