Profit: Domnule Lupan, în prima jumătate a anului curent exporturile au crescut cu 64,9% faţă de perioada similară a anului 2010, depăşind cu 26,7% maxima istorică din 2008, cînd a fost înregistrat cel mai mare succes pentru exporturile noastre. Prin ce se explică această majorare bruscă a exportului?

I.L.: Evoluţia impresionantă a exporturilor moldoveneşti se datorează, într-o mare măsură, creşterii cererii agregate pe principalele pieţe de desfacere a mărfurilor autohtone. Acesta este şi rezultatul reducerii efectelor crizei din anii precedenţi, fapt ce a influenţat revigorarea consumului şi a producţiei.

Profit: Care sînt factorii ce au condiţionat sporirea exporturilor?

I.L.: În mare parte, majorarea exporturilor a fost determinată de oferta mare de produse de origine vegetală. Acestea au fost comercializate pentru $198,7 mil., ceea ce este cu 89,2% mai mult faţă de aceeaşi perioadă a anului trecut, iar în comparaţie cu 2008 exportul acestui grup de mărfuri a crescut de 4,5 ori.

Un alt factor important este comercializarea maşinilor, aparatelor şi echipamentelor electrice, exporturile cărora s-au ridicat la $141,1 mil., ceea ce reprezintă o valoare dublă faţă de primele şase luni ale anului trecut. Totodată, trebuie să remarcăm şi exporturile de metale şi diverse articole din metale în sumă totală de $70,4 mil., ceea ce reprezintă o creştere de patru ori mai mare decît în ianuarie-iunie 2010.

Profit: Care este meritul reexportului în intensificarea exporturilor moldoveneşti?

I.L.: Din păcate, nu dispunem de statistici privind valoarea mărfurilor reexportate.

Profit: Observăm o diminuare a exporturilor de băuturi şi tutun, care în trecut stăteau la baza potenţialului nostru de export.

I.L.: Aş dori să subliniez că nu am înregistrat un declin la capitolul tutun brut şi neprelucrat, exporturile menţinîndu-se la nivelul anului trecut în sumă de $18,3 mil. Dacă este să facem o comparaţie cu anul 2008, atunci exporturile chiar au crescut de 1,5 ori.

În ceea ce priveşte exporturile de băuturi alcoolice, acestea au fost influenţate negativ de obstacolele cu care s-au confruntat exportatorii noştri la comercializarea producţiei vitivinicole  în Rusia. Ca urmare, exporturile de băuturi alcoolice spre Rusia au scăzut de la $30,5 mil. în 2008 şi $34,7 mil. în 2010 pînă la $16,8 mil. în 2011. În total, exporturile de băuturi alcoolice se cifrează la $70,8 mil., ceea ce reprezintă cu 11,4% mai puţin decît în 2010 şi cu 27,6% mai puţin decît în 2008. Ponderea băuturilor alcoolice în totalul exporturilor este de aproximativ 7%.

Profit: Am vrea să cunoaştem ce exportă Moldova în Belize ($20,3 mil.) şi în Panama ($5,3 mil.), avînd în vedere că prima ţară este pe locul 10 la capitolul exporturi din ţara noastră, iar exporturile în cea de-a doua ţară au crescut de 5,8 ori?

I.L.: În Belize am exportat deşeuri de metale feroase şi neferoase, iar în Panama am vîndut boabe de soia şi seminţe de floarea-soarelui.

Profit: Unii experţi sînt sceptici vizavi de evoluţia impresionantă a exporturilor, dat fiind faptul că nu se atestă o
îmbunătăţire vizibilă a mediului de afaceri sau la capitolul modernizarea infrastructurii. În plus, ei susţin că majorarea "artificială" a exporturilor de deşeuri de metale sau de cereale ţine de anumite circumstanţe de moment. Cum comentaţi opinia experţilor?

I.L.: Moldova este o ţară mică, motiv pentru care exporturile pot varia esenţial în urma implementării unor proiecte economice sau a majorării recoltei ca rezultat al condiţiilor meteorologice bune. Odată ce exporturile vor creşte, astfel de fluctuaţii vor fi mai rare. În prezent, Ministerul Economiei depune eforturi pentru promovarea antreprenoriatului, fapt ce va asigura o creştere stabilă atît a economiei în general, cît şi a exporturilor în particular.

Profit: Ce întreprinde Ministerul Economiei pentru a menţine acest trend de creştere a exporturilor?

I.L.: Există două căi de sporire a exporturilor: extensivă şi intensivă. Modalitatea extensivă a fost, practic, epuizată (există limite fireşti la exportul de culturi sau metale). Odată cu trecerea la dezvoltarea intensivă a economiei - care presupune implementarea de proiecte investiţionale mari, dezvoltarea unor noi sectoare (IT sau servicii) – putem obţine o creştere semnificativă la exporturile de bunuri şi servicii fără a fi limitaţi de resursele ţării. În acest sens, Ministerul mizează pe atragerea investitorilor strategici mari care să asigure producerea şi exportul de produse finite, inclusiv în sfera înaltelor tehnologii.

Un rol semnificativ în penetrarea pieţelor străine de către mărfurile autohtone îl va juca Acordul de liber schimb cu UE. Apoi, intensificarea cooperării economice în cadrul CSI rămîne o prioritate a politicii noastre externe. În decursul ultimilor doi ani, am purtat negocieri în vederea încheierii unui nou acord privind comerţul liber în cadrul CSI, care să includă dispoziţiile tuturor acordurilor bilaterale existente.■