Profitразделитель ссылочного текста №_12_2023, decembrie 2023

Parlamentul: iată este, iată nu-i

Istoria unui Parlament | Natalia CIUBAROV

Parlamentul de legislatura a XVIII-a şi-a încheiat mandatul la 29 septembrie 2010, la puţin peste un an de la învestire. Deşi activitatea acestui Legislativ a fost de scurtă durată, ea a fost plină de surprize, suspans, glume şi voie bună, deranjată doar uneori de criza politică şi constituţională în care s-a pomenit clasa politică moldovenească.

Cine se bucură înainte de vreme ...

Chiar de la începutul activităţii sale a fost clar că Parlamentul nu va permite cetăţenilor să se plictisească, oferind cu regularitate show-uri politice. Startul a fost dat chiar la prima şedinţă a Legislativului, cînd, după opt ani de guvernare, Partidul Comuniştilor s-a trezit în minoritate şi a părăsit sala de şedine, cerînd o pauză de o săptămînă. Celelalte patru partide parlamentare - PLDM, PDM, PL şi AMN - au decis să ia puterea în mîinile lor şi au anunţat formarea Alianţei pentru Integrare Europeană (AIE), constituită din 53 de deputaţi, care l-au ales în funcţia de speaker pe liderul liberalilor, Mihai Ghimpu.
Îmbătaţi de victoria din alegerile anticipate din 29 iulie 2009, coaliţia liberal-democrată ciocnea deja pahare cu şampanie, fiind sigură că va reuşi să găsească cele opt voturi necesare pentru alegerea şefului statului în tabăra comuniştilor. Din păcate, învăţătura populară „nu te bucura înainte de vreme” nu a fost luată în calcul. După ce au fost împărţite fotoliile de premier, miniştri, speaker şi prim-vicespeaker între liderii AIE, cei 53 de deputaţi ai coaliţiei nu au fost în stare să-şi convingă colegii comunişti să voteze pentru candidatura lui Marian Lupu la funcţia de Preşedinte. Astfel, ambele încercări de a alege şeful statului au eşuat - la 10 noiembrie şi 7 decembrie 2009 - iar în aceste condiţii Mihai Ghimpu a preluat şi interimatul funcţiei de Preşedinte.

Unde-i unul, nu-i putere

     În lipsa unui şef de stat şi cu Parlamentul intrat în campanie electorală, Mihai Ghimpu din postul de Preşedinte interimar a scos primul „as din mînecă” şi a propus organizarea unui referendum privind adoptarea unei noi Constituţii, care ar fi resuscitat Legislativul pentru perioada unui mandat întreg de patru ani. Mihai Ghimpu însă nu a avut susţinerea colegilor de Alianţă, iar Consiliul Europei a reacţionat negativ la lipsa de consideraţie pentru Constituţia ţării, care cerea dizolvarea Parlamentului.

    Cumularea funcţiilor

    Deputaţii coaliţiei de guvernare au introdus o nouă modă - cumularea funcţiilor, deşi Legea supremă în stat nu permite parlamentarilor să practice o altă activitate, cu excepţia celei didactice sau ştiinţifice. Astfel, AIE adoptă în octombrie anul trecut o decizie prin care miniştrilor li s-a prelungit mandatul de deputat pentru o perioadă de şase luni. În rezultat, pînă în luna martie 2010, nouă deputaţi-miniştri au făcut „jogging” între şedinţele Executivului şi Legislativului, motiv pentru care Parlamentul nu se întrunea de două ori pe săptămînă, aşa cum prevede Regulamentul, ci de două-trei ori pe lună. „Echipa de legislatori la atletism” a fost condusă de premierul Vlad Filat, iar din ea au mai făcut parte ministrul afacerilor externe, Iurie Leancă, ministrul justiţiei, Alexandru Tănase, ministrul sănătăţii, Vladimir Hotineanu, ministrul economiei, Valeriu Lazăr, ministrul construcţiilor şi dezvoltării regionale, Marcel Răducan, ministrul muncii, protecţiei sociale şi familiei, Valentina Buliga, ministrul transporturilor şi infrastructurii drumurilor, Anatolie Şalaru, şi ministrul educaţiei, Leonid Bujor. Printre parlamentarii cumularzi s-a numărat şi primarul de Chişinău, Dorin Chirtoacă, care după cîteva luni de meditare a renunţat la mandatul de deputat. Timp de şase luni, deputaţii-miniştri au ridicat doar salariul de parlamentar.

    Remuneraţiile demnitarilor

    Speakerul Mihai Ghimpu şi premierul Vladimir Filat sînt cei mai bine plătiţi demnitari. Ambii ridică lunar cîte 8800 de lei din banii publici. Cei trei vicepreşedinţi ai Legislativului au puţin peste opt mii de lei lunar, şefii comisiilor parlamentare încasează cîte 7700 lei, iar deputaţii şi miniştrii - cîte 7100 lei. Totodată, pentru fiecare participare la şedinţele în plen şi cele ale comisiilor permanente, deputaţii primesc suplimentar cîte 50 de lei. Salariile celor patru viceprim-miniştri sînt de opt mii de lei, iar viceminiştrii ridică cîte 6500 lei lunar. Şeful statului ar trebui să ridice 9600 de lei, preşedintele interimar a renunţat însă la această remuneraţie. Potrivit datelor statistice, coşul minim de consum în 2010 a fost de 1385 lei pentru o persoană, în timp ce salariul minim a constituit 1100 lei.

    Migrări şi demisii

    Cel mai vulnerabil în faţa migratorilor a fost Partidul Comuniştilor din care s-au desprins deputaţii Vladimir Ţurcan, Victor Stepaniuc, Ludmila Belcencova, Valentin Guznac şi Svetlana Rusu. Ultimii doi s-au alăturat ulterior echipei Partidului Democrat, aducînd majorităţii parlamentare două voturi în plus, iar Ţurcan, Stepaniuc şi Belcencova au preferat să rămînă deputaţi neafiliaţi. A doua fracţiune cu „dezertori” este Alianţa „Moldova Noastră”, din care au plecat cu scandal vicepreşedinţii de partid Veaceslav Untilă şi Iurie Colesnic, acuzîndu-l pe liderul Serafim Urechean de autoritarism şi control total asupra partidului. Aceştia au fost urmaţi la scurt timp de omul de afaceri Valentin Cheptini, care a lăsat, astfel, AMN-ul cu numai patru deputaţi. Răsunătoare a fost şi demisia liberal-democratului Vitalie Nagacevschi, care a renunţat la fotoliul de deputat pentru meseria de avocat, dar şi pentru faptul că „salariul de deputat nu-i permite să ducă un mod de trai decent”. În prezent, el reprezintă în judecată interesele controversatului om de afaceri Vladimir Plahotniuc.
    O soartă incertă este cea a deputatului Vladimir Voronin, pe numele căruia Procuratura Generală a deschis un dosar penal pentru ”neglijenţă în serviciu, soldată cu moartea unei persoane”. Organul de anchetă a solicitat Parlamentului să ridice imunitatea deputatului pentru a putea fi cercetat penal, Comisia juridică însă a cerut noi probe Procuraturii şi nu a înaintat încă Legislativului un proiect de hotărîre în acest sens. Parlamentul va examina şi posibilitatea ridicării imunităţii deputatului comunist, Anatolie Popuşoi, acuzat pentru ”depăşirea atribuţiilor de serviciu în timp ce ocupa funcţia de şef al Agenţiei pentru silvicultură ”Moldsilva”. 

    Calif pentru o zi

    Cel mai productiv şi disciplinat deputat s-a dovedit a fi adjunctul preşedintelui Parlamentului, prim-vicespeakerul Serafim Urechean. În lipsa speakerului, Urechean, prezidînd una dintre şedinţele în plen, şi-a convins colegii să facă un maraton legislativ, în care au fost votate peste 50 de proiecte de lege într-o singură zi. La modul practic, aceasta înseamnă că examinarea fiecărui proiect se limita doar la cîteva minute.

    Fierbinţeala dezbaterilor politice

    Dezbaterile în Legislatura a XVIII-a au fost deseori destul de fierbinţi, ajungîndu-se pînă la replici foarte tăioase şi chiar la tragere de gulere pe culoarele Palatului Republicii. Deputatul comunist Iurie Muntean şi democratul Andrei Popov, după replici dure în plen, s-au luat la harţă din cauza diferenţelor de opinie asupra programului de guvernare a  Alianţei. Cei doi au şi un background pe măsură. În campania electorală din 2009, Muntean l-a acuzat pe Popov de monopolizarea importului de carne, democratul, la rîndul său, l-a acţionat pe Muntean în judecată pentru lezarea onoarei.

     Cumătrism „a la Moldova”

    Fenomenul cumătrismului este bine înrădăcinat nu doar printre moldovenii de rînd, ci şi printre demnitari. O bună parte din deputaţi sînt rude şi cumătri, chiar dacă fac parte din diferite tabere politice, ceea ce înseamnă că se ceartă la şedinţe pe principii politice, însă se împacă la reuniunile de familie. Astfel, Mihai Ghimpu este cumătrul ministrului Transporturilor, Anatol Şalaru, şi unchiul primarului Dorin Chirtoacă. Ex-deputatul democrat, Oleg Serebrian, îl are ca naş pe PLDM-istul şi ministrul de externe, Iurie Leancă. PDM-istul Valeriu Guma este naşul de botez al nepoţilor preşedintelui de onoare al democraţilor, Dumitru Diacov. Cel mai bogat în cumătri este deputatul PDM, Anatolie Ghilaş, care are un cumătru în Guvern şi unul în Parlament: ministrul construcţiilor, Marcel Răducan, şi deputatul democrat, Valeriu Guma. Totodată, Ghilaş îl are ca fin pe premierul Vlad Filat, care, la rîndul său, este cumătru cu ministrul de stat, Victor Bodiu.

    Boicoturi, ultimatumuri şi vendete

    Pentru ridicarea ratingului formaţiunilor lor şi pentru a aminti publicului că mai există, unii politicieni au recurs la o serie de ultimatumuri şi boicoturi. În urma eşuării alegerilor şefului statului, Partidul Comuniştilor a cerut cu vehemenţă dizolvarea imediată a Parlamentului. Odată ce acest lucru nu s-a întîmplat, comuniştii şi-au luat vacanţă pentru aproximativ jumătate de an, boicotînd şedinţele în plen, însă nu şi zilele de achitare a salariului. Feedback-ul speakerului nu s-a lăsat aşteptat, el a lipsit fracţiunea PCRM de maşinile de serviciu şi adaosurile la salariu, totuşi nu a putut împiedica comuniştii să ridice lunar cîte 7100 de lei. Totodată, Ghimpu a propus şi blocarea telefoanelor de serviciu, pe motiv că deputaţii comunişti vorbeau lunar de mii de lei, sume achitate din bani publici. Comuniştii, de asemenea inventivi, l-au acuzat pe Ghimpu de dictatorism şi uzurpare a puterii de stat, atribuindu-i numele de ”Ghimpler”. Lupta principală însă s-a dat între ex-preşedintele Vladimir Voronin şi preşedintele interimar Mihai Ghimpu care s-au acuzat reciproc că ar fi avut „probleme psihice”.
    Cei cinci „dezertori” din fracţiunea comuniştilor au intenţionat iniţial să formeze o fracţiune proprie, cu numele de „Moldova Unită”. În acest scop, ei au cerut majorităţii parlamentare să modifice Regulamentul Parlamentului, care oferă doar 10 zile de la convocarea Legislativului pentru crearea fracţiunilor, ameninţînd că în caz contrar nu vor vota proiectele de legi, ba chiar au părăsit sala de şedinţe. În condiţiile absenţei multor deputaţi-miniştri, dar şi a deplasărilor frecvente de serviciu, Alianţa a fost nevoită să bată palma cu „Moldova Unită”, însă nu pentru mult timp. Aici, Mihai Ghimpu a mai scos un „as din mînecă” şi a propus Parlamentului să stabilească prin lege că majoritatea necesară pentru adoptarea hotărîrilor şi legilor ordinare este de 51 de deputaţi şi nu 52. 
     Foştii deputaţi Veaceslav Untilă şi Iurie Colesnic s-au inspirat de la colegii lor din „Moldova Unită” şi au înaintat un ultimatum Alianţei de guvernare, potrivit căruia dacă nu adoptă proiectul Mişcării „Acţiunea Europeană” privind majorarea pensiilor, atunci nu vor mai vota legile propuse de Alianţă. Preocupaţi de situaţia pensionarilor au fost şi democraţii lui Marian Lupu, care au anunţat la ultima şedinţă a Parlamentului că părăsesc sala de şedinţe dacă pensiile nu vor fi indexate pînă la minimul de existenţă.
     Ambele iniţiative au fost însă înăbuşite de ”asul din mîneca” premierului Vlad Filat, care, fără a se consulta cu parlamentarii şi colegii de Alianţă, a decis să acorde cetăţenilor cu venituri reduse compensaţii a cîte 130 lei pentru lunile noiembrie şi decembrie. În opinia unor experţi, prin acest gest Filat a intrat în campanie electorală pentru alegerile parlamentare din 28 noiembrie. Gestul său i-a supărat însă pe ceilalţi trei lideri ai AIE, care au catalogat acţiunile premierului drept ”o lovitură de graţie dată Alianţei”. Unii analişti politici însă au apreciat tactica premierului, garantînd nişte voturi în plus pentru PLDM de la cetăţenii recunoscători pentru ajutor. 
     Unul dintre cele mai scandaloase proiecte de lege din legislatura curentă a ţinut de iniţiativa PLDM de a lichida instanţele economice şi de a le comasa cu cele de drept comun. După dezbateri de ore în şir, iniţiativa nu a adunat numărul necesar de voturi din partea AIE, lipsind voturile  a doi deputaţi PDM şi al unui AMN-ist. În aceste condiţii, liberal-democraţii au declarat război democraţilor. Partidul Liberal, de asemenea, s-a pomenit cu un proiect respins, ba chiar în două sesiuni. Liberalii doreau să permită intrarea în ţară a autoturismelor vechi de pînă la 10 ani şi nu pînă la 7 ani aşa cum prevede legislaţia actuală. Vlad Filat însă s-a opus categoric, motivînd că nu avem nevoie de „fier uzat”. Cea mai recentă gîlceavă dintre parlamentari a fost cauzată de intenţia PLDM de a reduce campania electorală de la 60 la 30 de zile, care însă a fost respinsă în public de celelalte trei componente ale AIE, deşi Guvernul Filat a dat aviz pozitiv. Unii analişti politici susţin că prin aceasta PLDM-ul s-a simţit profund jignit, fapt pentru care a urmat vendeta premierului faţă de Parlament prin angajarea răspunderii Guvernului pentru modificarea Bugetului pentru 2010.

    Parlamentul a murit, trăiască Parlamentul!

    Această ultimă picătură în paharul cu neînţelegeri al Alianţei de guvernare a marcat ziua dizolvării Parlamentului. Planificată drept festivă, ea a fost mai mult amară pentru liberali, democraţi şi AMN-işti, care au fost puşi la perete de colegii  liberal-democraţi. Fără un pact de neagresiune şi fără un plan comun de acţiuni în campania electorală, Alianţa este la un pas de divorţ, principalul beneficiar fiind Partidul Comuniştilor. Sondajele, dar şi analiştii politici prognozează că noul Parlament nu se va deosebi considerabil ca şi componenţă de cel actual. Indiferent de rezultatul scrutinului din noiembrie, cert este că deputaţii vin şi se duc, iar Parlamentul îşi aşteapătă cuminte noua legislatură de politicieni, dar şi donatori externi care ar putea finanţa reparaţia sediului distrus în timpul protestelor din 7 aprilie 2009.  

Comentarii [2]

Comentariu
  • 29.12.2015 05:59:08
  • 10.06.2017 03:43:09

Adauga-ţi comentariu

© 2008 "Profit"

 

În cazul preluărilor materialelor de pe site este necesară indicarea sursei Profit.md
Sesiuni curente:
12
Afişări de site:
2507393
Vizitori unici:
5314937

WebArt Pro