Fiecare cetăţean al R. Moldova, indiferent de opiniile politice, înţelege că în prezent ţara se confruntă cu o criză energetică şi socială profundă, care, cel mai probabil, va duce la o criză economică majoră. Sunt convins că această situaţie ar putea fi evitată dacă autorităţile ar lua deciziile corecte şi în cunoştinţă de cauză.

Ce acţiuni ar putea fi întreprinse în această situaţie?

Desigur, este nevoie de un plan guvernamental anticriză, pe care, din păcate, actualul Guvern nu l-a elaborat în cele şase luni de la investirea în funcţie.
Dat fiind faptul că un asemenea plan nu există şi nici nu va fi elaborat în viitorul apropiat, propun patru măsuri concrete (cu indicarea posibilelor surse de finanţare), care ar ajuta populaţia şi agenţii economici să supravieţuiască în această perioadă de criză.

1. Reducerea şi îngheţarea preţurilor la resursele energetice până la 1 aprilie 2022 (până la sfârşitul sezonului de încălzire, deoarece, potrivit prognozelor, preţurile la resursele energetice vor scădea în primăvară).

Consider că este posibil şi realist de a stabili prin lege, pentru perioada 1 ianuarie - 1 aprilie, tariful pentru energie electrică în mărime de 1,89 lei şi tariful pentru gazele naturale în mărime 5 lei pentru toţi consumatorii. Diferenţa de 8 lei, în cazul tarifului la gazele naturale, şi de peste 1,5 lei la energie electrică (ţinând cont de posibila majorare în viitorul apropiat) să fie acoperită din bugetul de stat.

Ținând cont de faptul că în următoarele trei luni consumul de gaze naturale pe malul drept al Nistrului va fi de cca 450 mil. de metri cubi, în acest scop ar fi necesare cca 3,6 mlrd. de lei (cca $200 mil.).

La această sumă este necesar de adăugat alte $15-20 mil. pentru a acoperi pierderile suportate de operatorii de distribuţie a energiei electrice, care recent au cerut o majorare a tarifelor pentru a acoperi cheltuielile.

Astfel, costul întregului pachet de compensaţii se ridică la $200-220 mil. Această măsură va duce la scăderea tarifelor la gazele naturale, electricitate şi căldură, la micşorarea costurilor de producţie pentru agenţii economici şi, ca urmare, la scăderea preţurilor pentru anumite grupuri de produse. De asemenea, aceste măsuri vor permite tuturor cetăţenilor şi agenţilor economici să facă economii semnificative.

De unde pot fi luate mijloace financiare în acest scop?

În asemenea situaţii, majoritatea ţărilor occidentale, de la care suntem îndemnaţi să luăm exemplu, tipăresc bani noi care sunt injectaţi apoi în economie:
În ultimii doi sau trei ani, Rezerva Federală a SUA a emis şi a pus în circulaţie câteva trilioane de dolari americani;

Banca Centrală Europeană va continua programul de achiziţii în regim de urgenţă în caz de pandemie (PEPP), cu o limită de 1 850 mlrd. de euro, cel puţin până la sfârşitul lunii martie 2022;

În decembrie 2021, Banca Angliei (Bank of England, banca centrală a Regatului Unit al Marii Britanii) şi-a menţinut limita de achiziţie la nivelul de 895 mlrd. de lire sterline (peste $1,2 trilioane).

Alte state, care nu au posibilitatea de a tipări monedă convertibilă, folosesc rezervele valutare acumulate de-a lungul anilor. Federaţia Rusă, de exemplu, utilizează resursele Fondului Naţional pentru Bunăstare, care este alcătuit din venituri suplimentare de la bugetul federal provenite din sectorul petrolului şi al gazelor naturale şi cele provenite din gestionarea fondurilor proprii.

Care este situaţia în Republica Moldova?

R. Moldova nu poate tipări bani (lei) care nu sunt susţinuţi de bunuri (deşi în acest caz pot fi elaborate mecanisme pentru minimizarea riscurilor inflaţioniste). Nu dispunem nici de venituri suplimentare din vânzarea de petrol şi gaze. Dispunem, însă, de rezerve oficiale de valută străină, care, la data de 6 ianuarie 2022, constituiau $3,9 mlrd.

Aceste fonduri, conform cerinţelor FMI, sunt investite în economia altor ţări. Astfel, R. Moldova a cumpărat titluri de valoare emise de guvernele SUA şi ale altor ţări occidentale în valoare de peste $2 mlrd. Alte $1,7 mlrd. sunt păstraţi sub formă de depozite în băncile din Occident, la o rată a dobânzii foarte mică – de aproape 0% anual.

Reprezentanţii BNM, numiţi în funcţii la cererea FMI, diferiţi experţi şi ONG-uri plătite vor critica această iniţiativă, susţinând că scopul rezervelor valutare este altul. Potrivit cerinţelor FMI, acest lucru este adevărat.

Dar... R. Moldova se confruntă cu o situaţie de criză care necesită măsuri de urgenţă. Care a fost scopul creării acestor rezerve pe parcursul celor 30 de ani de independenţă? De a ajuta ţara într-un moment de dificultate. Acest moment a sosit acum. R. Moldova nu s-a mai confruntat cu o criză similară în ultimele câteva decenii.

Consider că este mai bine să utilizăm $200-220 mil. din rezervele valutare (aproximativ 5%) pentru a ajuta populaţia, decât să cerem bani de la partenerii occidentali – FMI, UE, Banca Mondială, BERD, care nu vor face altceva decât să ne dea banii noştri sub formă de împrumuturi cu dobândă. În plus, vor fi impuse şi o serie de condiţii politice (vă reamintesc că R. Moldova îşi păstrează rezervele valutare în sumă de $3,8 mlrd. în băncile din Occident şi în titluri de stat emise, de asemenea, în Occident la o rată a dobânzii de practic 0% anual).

Pentru a pune în aplicare pachetul de compensaţii este necesar de modificat legislaţia. Acest lucru ar putea fi făcut în următoarele două săptămâni, astfel încât întregul mecanism să fie implementat deja la începutul lunii februarie.

De asemenea, este important, ca prin lege, să fie stabilit că aceste fonduri sunt alocate de către stat în valută străină direct operatorilor pentru plata resurselor energetice. Acest lucru ar evita presiunea asupra cursului de schimb al leului moldovenesc şi ar elimina costurile legate de schimbul valutar.

După data de 1 aprilie, când sezonul de încălzire se va încheia şi povara plăţii facturilor se va reduce, iar preţurile resurselor energetice, cel mai probabil, vor scădea dat fiind reducerea cererii, autorităţile vor putea efectua o nouă analiză a situaţiei şi, eventual, recurge la ajustarea treptată a tarifelor.

2. Înăsprirea controlului statului asupra formării preţurilor.

Mai multe state (de exemplu Ungaria, Ucraina, Rusia, Bulgaria) au anunţat deja că au înăsprit politica de reglementare a preţurilor şi au extins lista produselor preţul cărora este supus controlului.

Guvernul R. Moldova, de asemenea, ar trebui să abordeze de urgentă această problemă.

Este necesar de întocmit o listă a produselor de primă necesitate care fac obiectul unei reglementări mai stricte din partea statului, de examinat lanţul de formare a preţurilor şi de intervenit în cazul în care sunt depistate nereguli. Este posibil ca în unele cazuri să nu existe justificări economice pentru creşterea preţurilor, acest lucru fiind rezultatul unor acţiuni speculative sau a unor înţelegeri de cartel. În aceste cazuri, Guvernul ar trebui să intervină pentru a face ordine.

În cazul în care există factori obiectivi pentru creşterea preţurilor, Guvernul poate ajuta agenţii economici prin scutiri temporare de taxe, inclusiv taxe vamale. În cazul brutăriilor, din rezerva de stat, ar putea fi acordată făină pentru a reduce preţul la produsele de panificaţie.

Pentru implementarea acestor măsuri nu sunt necesare resurse bugetare suplimentare.

3. Acordarea de asistenţă socială categoriilor vulnerabile ale populaţiei.

Persoanele cu venituri mici au cel mai mult de suferit în această perioadă. Oamenii săraci devin şi mai săraci. Este vorba de pensionari, persoane cu dizabilităţi, familii cu mulţi copii şi unele categorii de angajaţi ai statului. Pentru aceste categorii, statul ar trebui să ofere un ajutor suplimentar în perioada rece a anului.

Criteriile pentru acordarea ajutorului ar putea fi următoarele: pensionarii şi persoanele cu dizabilităţi cu pensii mai mici de 4 mii de lei, familiile numeroase (trei şi mai mulţi copii) cu venituri mai mici de 10 mii de lei şi funcţionarii publici cu salarii mai mici de 5 mii de lei.

Calculele arată că este vorba despre 800-850 de mii de cetăţeni, dintre care aproape 650 de mii sunt pensionari şi persoane cu dizabilităţi. Propun ca acestor categorii de persoane să le fie acordată o indemnizaţie unică din partea statului în sumă de 2 mii de lei.

Suma necesară de 1,6-1,7 mlrd. lei poate fi alocată din fondurile prevăzute în bugetul de stat pentru 2022 pentru compensarea tarifelor (ţinând cont de mecanismele menţionate mai sus pentru îngheţarea tarifelor până la 1 aprilie).

4. Adoptarea unui pachet de măsuri guvernamentale pentru a stimula economia şi a ajuta sectorul real al economiei.

În 2021, R. Moldova a înregistrat o creştere a majorităţii indicatorilor economici, de la creşterea PIB-ului până la creşterea veniturilor la bugetul de stat.

Îmbunătăţirea performanţelor economice a fost posibilă datorită deciziilor adoptate de Guvern în 2020, care au pus bazele creşterii economice în 2021 – stimulente fiscale pentru agenţii economici, investiţii în infrastructură, asistenţă fără precedent pentru sectorul agricol, asistenţă pentru categoriile social-vulnerabile ale populaţiei, acţiuni care au sporit puterea de cumpărare şi cererea internă.

Dar măsurile de stimulare structurală, care au creat condiţiile necesare pentru creşterea economică, se epuizează. Pentru ca creşterea economică să continue sunt necesare noi acţiuni.

În următoarele săptămâni, Guvernul ar trebui să elaboreze şi să prezinte publicului un plan cuprinzător de măsuri pentru a ajuta sectorul real prin sprijinirea producătorilor locali, acoperirea parţială a dobânzilor la împrumuturi pentru întreprinderile care menţin sau sporesc numărul de locuri de muncă, scutiri de impozite pentru profitul reinvestit, finanţarea întreprinderilor nou înfiinţate în zonele rurale şi sprijinirea tinerilor antreprenori.

În acelaşi timp, statul ar trebui să contribuie la stimularea creşterii economice prin investiţii în infrastructura rutieră (programul „Drumuri bune pentru toţi” ar trebui continuat şi completat cu cel puţin 1 mil. de lei pentru fiecare localitate), alimentarea cu apă şi canalizare, investiţii în infrastructura socială (şcoli, grădiniţe), asistenţă pentru agricultură.

Pentru implementarea acestor măsuri ar putea fi luate împrumuturi pe termen lung pe piaţa externă. Aceste mijloace financiare nu ar fi folosite pentru consumul curent (lucru care, din păcate, se întâmplă în prezent), ci vor fi investite în economie, creând o bază pentru o viitoare creştere economică şi returnând banii investiţi prin creşterea veniturilor la bugetul naţional.

Cele mai multe dintre aceste măsuri au fost deja implementate în diferite ţări. În R. Moldova, unele dintre ele au fost implementate atunci când noi ne-am aflat la guvernare.

Sunt convins că această abordare va schimba situaţia socio-economică critică cu care se confruntă ţara în prezent. Mai mult, va ajuta autorităţile să iasă din impasul în care au intrat şi să recâştige încrederea populaţiei în conducerea ţării şi în viitorul R. Moldova.

Autorităţile R. Moldova trebuie să includă imediat în activitatea lor punctele menţionate mai sus!■