Profit: Domnule Ambasador, Moldova nu a avut până mai recent o reprezentanţă diplomatică în Spania, am avut doar ambasadori prin cumul. Care este impactul deschiderii unei Ambasade a Republicii Moldova la Madrid asupra relaţiilor diplomatice cu Spania?

Valeriu GHEORGHIU: Este evident că, sub aspect politic, a crescut vizibilitatea Moldovei. Am constatat cu satisfacţie că în toate instituţiile spaniole pe care le-am vizitat persoanele cu care discutam erau informate cu privire la ceea ce se întâmplă în Moldova. Mă bucur că există o atenţie în acest sens, deoarece aceasta ne asigură sprijinul politic al Spaniei. Până la criza economică din 2008, Spania era a opta putere economică din UE, deci sprijinul acestei ţări contează foarte mult.

Sub aspect economic, deocamdată, nu prea avem mari rezultate. În general, relaţiile noastre economice au fost puţin ciudate. Dacă la începutul anilor 2000 Spania a fost cel mai mare investitor în ţara noastră, odată cu venirea Union Fenosa pe piaţa moldovenească, atunci în prezent aceasta deţine 1,35% din investiţiile străine din Moldova. Explicaţia rezidă în două motive: Moldova s-a deschis mult spre investitorii străini, iar Spania este orientată tradiţional spre ţările Americii Latine. În prezent, avem numai circa 30 de agenţi economici spanioli în Moldova şi cam acelaşi număr de agenţi economici cu capital mixt.
Există firme în Spania ale căror proprietari sunt cetăţeni moldoveni, dar acestea sunt înregistrate ca întreprinderi spaniole. Cert este că posibilităţi pentru dezvoltarea relaţiilor noastre economice există.

Deschiderea Ambasadei este benefică, în primul rând, pentru cetăţenii noştri din regiune. Din motiv că nu am avut o reprezentanţă diplomatică, ei trebuiau să meargă la Lisabona sau la Paris pentru a-şi rezolva problemele legate de acte. Moldova este prima ţară din Estul UE care din 1 ianuarie 2012 perfectează dosare pentru documente biometrice de identitate în reprezentanţele diplomatice. Acum cetăţenii noştri se programează doar ca să depună cererea, fotografia şi amprentele digitale pentru perfectarea actelor de identitate, iar ridicarea documentelor se poate face personal sau acestea sunt expediate prin poştă, ceea ce este foarte convenabil pentru cei care locuiesc departe de Madrid. De exemplu, trenul rapid pe direcţia Barcelona-Madrid costă 130 de euro, ceea ce este destul de scump.

Profit: Câţi cetăţeni moldoveni lucrează sau îşi fac studiile în Spania?

V.G.: Cetăţenii noştri merg la muncă şi studii în Spania deja de vreo 10 ani. Oficial, puţin peste 16 mii de moldoveni stau legal în Spania. Potrivit surselor neoficiale, cam tot atâţia moldoveni se află ilegal în această ţară.

Profit: Cum s-au integrat moldovenii în societatea spaniolă şi ce atitudine au spaniolii faţă de moldoveni?

V.G.: Când am ajuns în Spania, prima mea vizită după Ministerul de Externe a fost la poliţia municipală din Madrid. Am dorit să aflu cum sunt văzuţi cetăţenii noştri de către spanioli. Am fost informat că moldovenii formează o comunitate liniştită, adică una care nu încalcă legea. De asemenea, sunt oameni harnici care se integrează uşor în societate. Acest lucru m-a bucurat nespus.

Profit: În prezent, Spania se confruntă cu o criză economică ce a dus la majorarea numărului de şomeri. În aceste condiţii, cum se descurcă moldovenii din Spania?

V.G.: Moral este dificil, fiindcă toţi aşteaptă că migranţii vor fi nevoiţi să plece. Guvernul spaniol a făcut reduceri bugetare drastice la diferite ministere. Avantajul cetăţenilor noştri faţă de alţii este că munca lor este de calitate bună, iar remunerarea este relativ mică în comparaţie cu cea a muncitorilor spanioli, fapt ce permite multora să-şi păstreze locurile de muncă. Evident, criza i-a afectat şi pe moldoveni, însă impactul său pare a fi mai puţin dureros decât ne-am aşteptat.

Profit: Ministrul Afacerilor Externe şi Integrării Europene, Iurie Leancă, intenţionează să efectueze o vizită în Spania. Aveţi detalii în acest sens?

V.G.: Vizita va avea loc neapărat, însă, deocamdată, nu am convenit data. Deja am pregătit două acorduri pentru semnare. Unul privind colaborarea în domeniul culturii, educaţiei şi ştiinţei, iar altul - în domeniul securităţii şi combaterii criminalităţii. Totodată, este, practic, definitivat şi protocolul la Acordul privind readmisia cetăţenilor aflaţi ilegal în Spania, fapt ce va spori încrederea între părţi. De asemenea, depunem eforturi privind negocierea unui Acord de conversiune a permiselor de conducere şi a unuia de asistenţă socială. Ambele documente sunt foarte importante pentru Moldova. De exemplu, în Spania nu se permite să circuli mai mult de şase luni cu permise de conducere străine. Fără un acord de conversiune, cetăţenii noştri sunt impuşi să susţină examene, care sunt destul de costisitoare. La capitolul asistenţa socială, deja am recepţionat opinia în acest sens a părţii spaniole, iar Ministerul Muncii, Protecţiei Sociale şi Familiei al ţării noastre urmează să-şi spună părerea faţă de document. Va dura până ajungem la o înţelegere, însă acest acord va asigura cetăţenii noştri cu pensii, alocaţii în caz de boală sau invaliditate şi alte plăţi sociale.

Profit: Ce produse moldoveneşti se bucură de popularitate în rândul spaniolilor?

V.G.: Cele mai răspândite sunt, probabil, nucile şi fructele uscate. Un timp, am exportat piei de bovine, acum această afacere nu mai este atât de populară. Dacă este să consultăm anuarul statistic al exporturilor, atunci exporturile noastre în Spania sunt diverse, însă în volum foarte mic.

Profit: Care nişe ale economiei naţionale credeţi că ar avea priză la spanioli?

V.G.: În primul rând, Spania este o ţară cu o agricultură foarte dezvoltată, motiv pentru care agenţii economici spanioli ar putea investi în dezvoltarea noilor tehnologii în sectorul agrar din Moldova. La întrevederea cu Maiestatea Sa, Regele Juan Carlos I, am fost întrebat ce produce Moldova. Eu am zis vin, la care Maiestatea Sa a declarat că calitatea vinurilor spaniole s-a îmbunătăţit semnificativ odată cu investirea în noile tehnologii. Moldova are vinuri bune, însă există loc şi pentru mai bune, lucru pe care îl putem învăţa de la spanioli. Mai ales, că specialiştii din Spania au făcut la începutul anului curent observaţii critice faţă de sectorul vinicol din Moldova.

Profit: Dar ce ar putea să înveţe oamenii de afaceri moldoveni de la cei spanioli?

V.G.: Peninsula Iberică are o climă foarte caldă şi uscată, am putea spune chiar secetoasă. Totuşi spaniolii reuşesc să cultive culturi rezistente la secetă şi să adune o roadă bună. Putem împrumuta soiuri spaniole de culturi agricole. Mai mult, pe piaţa moldovenească avem multe citrice şi fructe de mare din Spania. Am putea crea companii mixte care să importe producţia spaniolă, să o prelucreze aici, iar producţia finită să o exporte în ţările CSI, cu care avem acorduri de liber schimb. În al doilea rând, Spania este un lider în construcţii şi ar fi bine să împrumutăm tehnologiile utilizate în acest domeniu.

De asemenea, Spania este lider în folosirea energiei eoliene şi solare. În situaţia în care nu avem surse alternative de energie, ar trebui să ne gândim la acest domeniu.

Mai mult, parteneriatul public-privat în domeniul medical este foarte bine pus la punct în Spania, datorită cărui fapt medicina este una performantă. Mulţi străini vin să se trateze în Spania, deoarece este mai ieftin, iar serviciile sunt de calitate. De exemplu, serviciile medicale de urgenţă sunt gratuite chiar şi pentru imigranţii fără acte.

Evident, nu pot să nu menţionez turismul spaniol. Sigur, nu putem compara ţările noastre ca destinaţii turistice, însă putem învăţa multe de la spanioli, a căror ţară, până recent, a fost a doua destinaţie turistică din lume. Spaniolii ştiu să facă un eveniment turistic din orice lucru. De exemplu, noaptea de 21 iunie sau solstiţiul de vară, când marcăm cea mai mică noapte din an, există în toată emisfera nordică a planetei, însă doar spaniolii au făcut o mare sărbătoare din acest eveniment. Pentru această zi, ei pregătesc programe artistice şi tot felul de petreceri. Apoi, în majoritatea localităţilor găseşti ghiduri turistice despre ce poţi mânca, bea, vedea, face în regiunea respectivă. Ar fi util să avem şi noi asemenea ghiduri şi să nu ne limităm doar la Cricova şi Mileştii Mici.

Profit: În opinia Dvs., ce ar trebui să facă Moldova pentru a atrage investitorii spanioli?

V.G.: Cert este că mediul de afaceri se îmbunătăţeşte în permanenţă, fapt care nu poate fi trecut cu vederea. Totodată, în anul 2013 sperăm să putem semna Acordul de Liber Schimb Cuprinzător şi Aprofundat cu UE, iar astfel investitorii străini, inclusiv cei spanioli, vor avea certitudine privind regulile de joc în Moldova.

La reuniunea ambasadorilor din acest an, ministrul Agriculturii şi Industriei Alimentare Vasile Bumacov a spus că Moldova are atâtea soluri fertile cât au 16 ţări europene luate împreună. Cred că anume pe aceasta trebuie să pedalăm. Avem potenţial, însă ne este greu să ne dezvoltăm singuri. Produsele ecologice sunt la mare căutare, deci trebuie să implementăm tehnologii performante în agricultură. Apoi, statul trebuie să elaboreze şi o politică privind energia regenerabilă, astfel încât investitorul să aibă o claritate în ceea ce priveşte posibilităţile de investiţie.

Profit: Odată cu criza zonei euro şi sporirea euroscepticismului, ce părere au autorităţile spaniole faţă de scoaterea regimului de vize pentru cetăţenii moldoveni? Dar despre o eventuală extindere a UE spre est?

V.G.: Moldova nu este un subiect frecvent în presa spaniolă şi spaniolii cunosc puţin despre noi. Autorităţile şi specialiştii însă sunt bine informaţi şi ne susţin în dorinţa noastră de eurointegrare.

În ceea ce ţine de vize, unele voci susţin că Moldova nu poate obţine un regim liberalizat de vize cu UE înainte de Rusia sau Ucraina, pentru că Spania este interesată să fie vizitată de cetăţenii unor ţări mari. Aceste voci nu sunt însă oficiale. Poziţia autorităţilor spaniole este similară cu poziţia UE: oferirea perspectivelor în funcţie de rezultate.

Profit: La reuniunea şefilor misiunilor diplomatice din acest an, premierul Vlad Filat a atenţionat ambasadorii să nu-şi exprime opiniile personale, ci doar poziţia Guvernului.

V.G.: Solicitarea premierului este consecinţa unor declaraţii. Trebuie să facem distincţie între declaraţii, luări de poziţie şi promovarea poziţiilor statului. Atunci când un ambasador vorbeşte, el este reprezentantul statului în ţara de reşedinţă şi este, totodată, autoritatea supremă a RM în această ţară. Tot ce va declara ambasadorul va fi studiat atent. Este foarte important ca declaraţiile ambasadorului să nu poată fi scoase din context. Nu este un lucru uşor! Ambasadorii trebuie să anticipeze reacţiile publicului la declaraţii. Trebuie să ţinem cont şi de faptul că declaraţiile unui ambasador sunt ascultate de mai multe ţări. Deseori, suntem puşi în situaţii delicate, când trebuie să îmbinăm interesele a două-trei ţări, nu mai zic de relaţiile cu UE, unde sunt 27 de ţări. De exemplu, nu toate ţările UE au aceeaşi poziţie privind liberalizarea regimului de vize. Încercăm să-i convingem pe toţi că noi cerem libera circulaţie nu doar din interesul de a călători, ci intenţionăm să folosim acest proces pentru a reforma întregul sistem de securitate: internele, grănicerii, procuratura, justiţia.■