Profit: Domnule Vrabie, spre deosibire de alte instituţii, activitatea Serviciului de Informaţii şi Securitate este ascunsă sub şapte lacăte. Spuneţi-ne, vă rog, în ce constă activitatea SIS-ului?

V.V.: Privind în urma acestor 20 de ani, veţi observa că au avut loc transformări esenţiale în activitatea Serviciului, inclusiv la capitolul transparenţă. Este adevărat că lucrăm cu informaţii clasificate, mai puţin cunoscute publicului larg şi nu sîntem un organ de informare publică, chiar dacă interesul pentru „lucruri secrete” a fost şi este întotdeauna prezent în societate. Asta însă nu înseamnă că sîntem o instituţie ascunsă ori depărtată de cetăţeni. Activitatea de bază desfăşurată de instituţia noastră rezidă în acumularea, verificarea, documentarea şi valorificarea informaţiilor cu privire la evenimentele, evoluţiile şi riscurile legate de securitatea statului. De asemenea, furnizăm în timp util aceste informaţii conducerii ţării, instituţiilor publice, care generează decizii şi acţiuni de prevenire sau contracarare a acestor riscuri. În cazuri aparte, intervenim nemijlocit pentru înlăturarea riscurilor existente.

Profit: Care este rolul SIS-ului în asigurarea securităţii economice a ţării?

V.V.: Încheierea epocii ostilităţii globale a două sisteme social-economice a scos pe prim-plan aspectele legate de concurenţă în economie. Nu e secret că ţările cu o economie mai dezvoltată desfăşoară o politică de lobare a intereselor şi companiilor devenite transnaţionale, care în mare măsură ţintesc diminuarea prezenţei şi influenţei firmelor autohtone. În acest sens, partea adversă utilizează potenţialul financiar, şi nu rareori, posibilităţile specifice ale organelor speciale şi ale structurilor afiliate, pentru a influenţa procesele ce au loc în R.Moldova în domeniul economic. Astfel, asigurarea securităţii economice, care constituie o componentă a sistemului securităţii de stat, este o direcţie prioritară în activitatea noastră.
Serviciul, prin activităţile sale specifice, întreprinde măsuri de asigurare contrainformativă a ramurilor strategice ale economiei cum ar fi sectorul energetic, sistemul financiar–creditar, obiectivele de importanţă vitală ş.a. O atenţie deosebită este acordată de către Serviciu ridicării eficienţei coordonării şi interacţiunii cu/sau între organele executive, în cazul apariţiei unor ameninţări de importanţă majoră. Toate aceste măsuri sînt realizate în strictă corespundere cu legislaţia în vigoare şi conform competenţelor SIS, fără implicare în activitatea altor organe de stat.

Profit: Care sînt cele mai mari riscuri economice, la care poate fi supusă Moldova şi care sînt acţiunile concrete ale Serviciului în contracararea acestora?

V.V.: Criminalitatea transfrontalieră, nivelul subdezvoltat al economiei, sărăcia şi dependenţa energetică rămîn principalele ameninţări la adresa securităţii R.Moldova. Problematica transnistreană este cel mai important obstacol în procesul de consolidare a securităţii statului. Actuală a devenit problema atacurilor „raider”, chiar dacă acest viciu nu este unul nou pentru economia naţională. Evident, lista riscurilor nu se limitează la acestea şi odată ce ele afectează sau pot submina statul, Serviciul le abordează pe toate în egală măsură. În ultimii 20 de ani, ameninţările s-au schimbat, în sens că schemele aplicate de mediul subversiv au devenit mai inteligente.     

Profit: Care sînt acţiunile SIS-ului în domeniul contracarării fenomenului spălării banilor şi finanţării terorismului?

V.V.: În esenţă, Serviciul participă, în limita competenţelor legale, la procesul de prevenire şi contracarare a spălării banilor şi finanţării terorismului. Principalele pîrghii de intervenire se află în atribuţia altor autorităţi. Acţiunile noastre constau în descoperirea grupărilor care intenţionează sau folosesc sistemul bancar moldovenesc în procesul de spălare a banilor, în tandem fiind investigată destinaţia fluxurilor financiare suspecte, pentru a preveni şi contracara finanţarea terorismului. În acest scop, conlucrăm cu autorităţile antispălare din ţară şi de peste hotare. Periodic remitem evaluări şi propuneri către conducerea ţării, ministerele de resort cu privire la factorii, vulnerabilităţile şi lacunele sistemului financiar-bancar. Menţionez că spălarea banilor şi finanţarea terorismului sînt contracarate de către Serviciu şi prin abordarea fenomenelor ce le alimentează. De obicei, acestea au loc în urma obţinerii banilor din activităţi de crimă organizată şi din evaziuni fiscale de proporţii, inclusiv cu utilizarea firmelor-fantomă.

Profit: Dar cele în domeniul asigurării securităţii energetice a R.Moldova?

V.V.: Serviciul a comunicat autorităţilor de competenţă mai multe informaţii privitor la funcţionarea schemelor aplicate la importul de energie, ce determina majorarea preţului pentru consumatori, mecanismele de fraudă prin intermediul cărora întreprinderile strategice din domeniu acumulează datorii nefondate. Avînd în vedere dependenţa ţării de resursele energetice din exterior, putem vorbi despre necesitatea promovării unor politici în domeniu pentru a nu pune în pericol securitatea ţării.
În acest context, Serviciul realizează permanent evaluări şi intervine informativ, semnalînd intenţiile, premisele de sistare sau blocare a livrărilor de energie, în scopul prevenirii unor crize energetice. Sarcina de bază este identificarea schemelor frauduloase în domeniul energetic şi evitarea stabilirii unei dictaturi energetice în R.Moldova. Reiterez că o componentă esenţială în economie o reprezintă energia, iar dependenţa noastră de resursele energetice de import constituie o ameninţare, în particular pentru securitatea economică. Serviciul a efectuat investigaţii şi a prezentat informaţii, propuneri către autorităţile decizionale, cu privire la oportunitatea valorificării resurselor energetice regenerabile, autohtone.

Profit: Una dintre cele mai mari probleme cu care se confruntă R.Moldova este contrabanda, fapt care îi reduce substanţial din atractivitatea sa economică pe plan extern. Ce acţiuni întreprinde SIS-ul pentru a combate acest fenomen, care în ultimii ani se pare că ia amploare?

V.V.: Serviciul desfăşoară activităţi constante pentru depistarea filierelor şi identificarea persoanelor implicate în acest fenomen, care subminează economia naţională. În funcţie de gravitatea riscurilor percepute, informaţiile sînt remise autorităţilor, iar în cazuri excepţionale antrenăm forţele şi capacităţile instituţiei noastre. Drept exemplu, am putea să menţionăm contracararea filierei contrabandei de proporţie cu droguri din Portugalia spre Federaţia Rusă, cu tranzitarea republicii, unde s-a demonstrat eficienţa colaborării între structurile statului cu partenerii din străinătate. Pe lîngă informaţiile transmise instanţelor la acest subiect, Serviciul a identificat lacunele legislative care stimulează fenomenul, prezentînd Guvernului, Parlamentului, Serviciului Vamal propuneri pentru înlăturarea lor.

Bineînţeles, un rol esenţial în acest context îl reprezintă Misiunea Uniunii Europene de Asistenţă la Frontieră (EUBAM), care ne acordă suport în securizarea frontierei şi la contracararea manifestărilor criminalităţii transnaţionale. De exemplu, în acest an cu suportul EUBAM am descoperit cel mai mare depozit de ţigări de contrabandă din sud-estul Europei.

Profit: Pentru a realiza toate aceste acţiuni este necesară conjugarea eforturilor mai multor instituţii ale statului. Care sînt principalele instituţii din Moldova cu care SIS colaborează?

V.V.: Sînt de acord că, de unul singur, Serviciul nu va reuşi să asigure securitatea statului. Atît atribuţiile şi competenţele, cît şi responsabilităţile în acest proces sînt împărţite între mai multe instituţii. Important este şi rolul societăţii în asigurarea securităţii de stat. Ca principale instituţii de colaborare aş putea menţiona Procuratura Generală, Ministerul Afacerilor Interne, Serviciul Vamal, Centrul pentru Combaterea Crimelor Economice şi Corupţiei (CCCEC), Banca Naţională a Moldovei (BNM).

Profit: Sectorul bancar este unul dintre cele mai importante din R.Moldova. SIS îşi aduce contribuţia la menţinerea securităţii financiare?

V.V.: În unele acţiuni expuse mai sus, se întrevede rolul Serviciului la asigurarea securităţii financiare. Totodată, contribuţia noastră este monitorizarea proceselor ce au loc în sectorul bancar, iar în cazul depistării situaţiilor de risc, informarea conducerii ţării, BNM, CCCEC, Comisiei Naţionale a Pieţei Financiare şi altor autorităţi, pentru neadmiterea destabilizării sistemului financiar-bancar. Şi în cazul atacurilor raider asupra unor structuri financiare din Moldova, am reacţionat oportun, informînd anterior instanţele privitor la riscurile legate de mecanismul de recunoaştere a hotărîrilor de judecată din străinătate.

Profit: În ultimul timp, organele de drept din Moldova au contracarat cîteva tentative de spălare a banilor prin intermediul băncilor din R.Moldova. Cum credeţi, prin ce se explică interesul acestor grupări criminale transnaţionale de a folosi R.Moldova drept ţară de tranzit pentru legalizarea banilor de provenienţă ilicită?

V.V.: În primul rînd, sistemul financiar al R.Moldova este apreciat de către structurile internaţionale şi parteneri drept credibil şi ţara noastră nu face parte din lista statelor de risc sporit. Astfel, grupările criminale transnaţionale au testat scheme de legalizare a banilor murdari prin sistemul nostru bancar, încercînd să evite monitorizarea şi măsurile supraveghetorilor bancari internaţionali. Însă acestea sînt depistate şi contracarate eficient de structurile de resort din ţară. Un alt factor este sistemul bancar nemonitorizat din regiunea transnistreană, prin care sînt realizate transferuri suspecte.

Profit: În prezent, tot mai mult se vorbeşte despre faptul că, practic, în majoritatea instituţiilor statului există fenomenul corupţiei. Despre SIS s-a vorbit mai puţin la acest capitol. Să înţelegem că fenomenul corupţiei îi este străin Serviciului sau acesta este ascuns de ochii lumii?     

V.V.: Corupţia nu este un fenomen ce poate fi ascuns. Structura organizaţională a Serviciului, controlul intern şi metodologia de selectare a cadrelor pentru încadrare conţin criterii şi exigenţe menite să prevină asemenea manifestări.

Profit: Ajutorul acordat din partea statului este suficient pentru a asigura o activitate eficientă a Serviciului?

V.V.: Finanţarea prevăzută nu acoperă necesităţile Serviciului în deplină măsură. Desigur că ne-am dori o susţinere pe măsura unui serviciu special modern.    

Profit: În comparaţie cu instituţiile similare din alte state, cum aţi aprecia activitatea SIS-ului, ca instituţie menită să asigure securitatea statului?

V.V.: Nu există şi nu pot exista astfel de comparaţii. Activitatea Serviciului actual tinde să se alinieze la modelele europene de servicii speciale. Remarc anumite succese în acest sens, însă mai avem de lucru, pentru a atinge nivelul la care tindem. Dacă R.Moldova există ca stat suveran şi independent, este şi meritul Serviciului de Informaţii şi Securitate.■