1. Batem marile puteri la viteza internet

Potrivit diferitelor topuri mondiale, Moldova stă mai bine la capitolul viteza de acces la internet decît SUA, Franţa, Germania sau Marea Britanie. Conform unui studiu al companiei Akamai, Moldova ocupa anul trecut locul 9 în lume în funcţie de media vitezelor conexiunilor la internet. Asta pentru că 34% din conexiunile din ţară au depăşit 5 Mbps. Vecina noastră, România, se clasa pe locul 4 în lume şi 1 pe plan european.

Statisticile Speedtest.net arată că, în iulie curent, viteza medie pe ţară a constituit 18,35 Mbps, fapt ce a clasat Moldova pe locul 10 pe glob. Un rezultat nu rău, dacă luăm în considerare că multe ţări bine dezvoltate şi industrializate au o viteză de acces la internet cu mult mai proastă decît la noi. Printre fruntaşii vitezei la net se numără Coreea de Sud (31,47 Mbps), Lituania (30,55 Mbps), România (24,05 Mbps).

Capitala Moldovei, oraşul Chişinău, se numără şi ea printre oraşele cu cea mai bună viteza la internet. În 2010, compania de testare în bandă largă Ookla a situat capitala R.Moldova pe locul 4 în lume, cu o viteză medie a internetului de 24,31 Mbps. Asta în condiţiile în care viteza medie globală era de 7,69 Mbps. Chişinăul a fost devansat doar de Seul (34,49 Mbps), Riga (27,88 Mbps) şi Hamburg (26,85 Mbps). Bucureştiul a ocupat anul trecut în acest clasament poziţia a 7-a (19,68 Mbps).
Anul acesta însă Speedtest.net a poziţionat Chişinăul abia pe locul 16, pentru viteza medie la internet de 21,62 Mbps.

2. Protejăm proprietatea intelectuală

Moldova este foarte bine clasată la capitolul protecţia proprietăţii intelectuale, cel puţin, pe hîrtie. Raportul anual al Consumers International IP Watchlist demonstrează că legislaţia R.Moldova în domeniu este, practic, perfectă. Noua Lege privind drepturile de autor şi drepturile conexe a fost adoptată în 2010 şi, potrivit autorilor raportului IP Watchlist, este un instrument bun pentru protejarea drepturilor de autor. Moldova întrece la acest capitol SUA, Franţa şi Marea Britanie. În acelaşi timp, statisticile arată că peste 90% din firmele din ţară operează cu programe piratate. No comment!

3. Mai inovatori decît vecinii şi cei mai eficienţi în Europa

Indicele Capacităţii de Inovaţie pentru 2011 arată că Moldova este a 39-a cea mai inovatoare ţară din lume şi a 25-a din Europa. Moldova a reuşit să-şi devanseze vecinii, România (50) şi Ucraina (60). Federaţia Rusă ocupă în acest top locul 56. Cele mai inovatoare ţări sînt Elveţia (1), Suedia (2) şi Singapore (3). Potrivit autorilor studiului, scorul Moldovei, o ţară cu venituri medii pe cap de locuitor, este admirabil, devansînd chiar 14 ţări bogate din Europa. Principalele atuuri ale ţării noastre sînt sistemul dinamic de protecţie a proprietăţii intelectuale, precum şi exportul de bunuri creative, care ne plasează pe locul 5 în lume. Moldova şi Suedia sînt unicele ţări europene care intră şi în topul eficienţei inovaţiilor, adică transpun capacităţile lor inovatoare în practică. Noi ocupăm locul 5 în lume la acest capitol.

4. Lideri în falsificarea băuturilor alcoolice şi a ţigărilor

Comisia Europeană a publicat recent un raport privind bunurile contrafăcute şi piratate, iar Moldova ocupă locul patru printre ţările care introduc prin contrabandă astfel de bunuri în UE. Fruntaşii acestui top sînt China, India şi Hong Kong. În 2010, autorităţile vamale din UE au confiscat la frontierele externe peste 103 mil. produse contrafăcute. Moldova livrează pe piaţa UE, în special, ţigări şi băuturi alcoolice contrafăcute. Astfel, Moldova deţine o cotă de 2,1% din totalul produselor oprite în vamă, cu o valoare de circa 20 mil. euro. Moldova figurează ca al treilea furnizor de băuturi alcoolice contrafăcute pe piaţa UE, după China şi Rusia, şi deţine locul doi după numărul ţigaretelor contrafăcute reţinute de vameşii UE.

5. Producem vin, dar bem votcă

Fiecare moldovean se mîndreşte că Moldova este printre liderii mondiali la producţia de vinuri. Moldovenii se laudă cu pivniţele de 200 km lungime ale Combinatului de Vinuri de Calitate de la Mileştii Mici, care sînt cele mai mari din lume. Mai mult decît atît, „Colectia de Aur” a acestui Combinat a fost înregistrată în august 2005 în Cartea Recordurilor Guinness ca fiind cea mai mare colecţie de vinuri din lume. Aceasta cuprinde două milioane de butelii de vin de pînă la 100 de nume diferite.

În pofida faptului că vinurile moldoveneşti sînt destul de apreciate pe piaţa internaţională, statisticile arată că moldovenii preferă să consume votcă de import sau rachiu produs în condiţii casnice. Anual, Moldova produce 16 mil. decalitri de vinuri, dintre care 70% sînt destinate exportului. Moldovenii consumă anual doar 4 mil. de sticle de vin, însă 60 mil. de sticle de votcă. Potrivit unui raport al Organizaţiei Mondiale a Sănătăţii, moldovenii consumă cel mai mult alcool anual, cîte 19,2 litri de alcool pe cap de locuitor.

6. Unul dintre cele mai mari cimitire din Europa

Pe lîngă vinuri şi viteze record la conexiunile de internet, Moldova se poate mîndri şi cu un cimitir de top. Cimitirul „Sfîntul Lazăr” de pe strada Doina din Chişinău este unul dintre cele mai mari din Europa. El se întinde pe o suprafaţă de peste 110 hectare, acolo fiind înmormîntaţi peste 250 mii de oameni. Anual, numărul acestora este completat cu 4-5 mii. Administraţia cimitirului a atenţionat de mai multe ori autorităţile că peste vreo 10 ani vom fi nevoiţi să căutăm alt loc de cimitir, căci „Sfîntul Lazăr” are disponibile mai puţin de 40 mii de locuri. Taxa de înmormîntare depăşeşte 1000 lei, iar rezervarea unui loc ajunge la 3 mii lei.

Astfel, cimitirul „Sfîntul Lazăr” completează topul celor mai mari locuri de veci din Europa alături de cimitirul „Brookwood” din Marea Britanie (200 hectare şi 230 mii de morminte) şi cimitirul „Ohlsdorf” din Germania (400 hectare şi 1,4 mil. de morminte). Cel mai mare cimitir din lume însă este „Wadi-us-Salaam” din Irak, ceea ce din traducere înseamnă „Valea Păcii”. El se întinde pe o suprafaţă de peste 600 hectare.

7. Preţuri mai mari ca în Europa

În ediţia din ianuarie-februarie a revistei Profit am făcut o comparaţie a preţurilor principalelor tipuri de produse alimentare care sînt comercializate pe piaţa autohtonă şi pe piaţa europeană. Analiza a arătat că europenii, cu salarii mult mai mari decît moldovenii, plătesc cu mult mai puţin pentru produsele alimentare.

Italienii, germanii, britanicii, danezii, francezii au zahăr, făină, lapte, ulei, carne, fructe şi legume mai ieftine decît în Moldova. În schimb în Moldova pîinea şi carburanţii sînt mai ieftini decît în majoritatea ţărilor europene.

8. Săraci şi bolnavi

Tuberculoza, supranumită şi boala sărăciei, este una dintre maladiile răspîndite în Moldova. Potrivit datelor Organizaţiei Mondiale a Sănătăţii, în 2011 Moldova ocupă locul 1 în Europa după numărul bolnavilor de tuberculoză. Anual, 700 de moldoveni mor din cauza acestei maladii şi alţi circa 5 mii de oameni se infectează anual cu bacilul Koch.

Pe parcursul anului 2010, 590 de cetăţeni moldoveni au decedat din cauza acestei maladii faţă de 524 decese în 2009. Tratamentul bolnavilor de tuberculoză este destul de costisitor, fapt pentru care mulţi bolnavi renunţă la el. Statul cheltuieşte cîte 5 mii de euro pentru fiecare pacient. Un singur bolnav de tuberculoză poate molipsi anual de la 10 la 15 persoane.

9. Cea mai săracă ţară de bogătaşi
Primul lucru pe care îl află străinii înainte de a veni în Moldova este că ţara noastră este cea mai săracă din Europa. Global Finance a realizat recent un top al celor mai bogate ţări din lume, iar potrivit acestuia, Moldova ocupă locul 131 în clasamentul bunăstării. În 2010, PIB-ul pe cap de locuitor a fost de 2 mii 937 dolari, ceea ce ne face mai săraci decît Uzbekistanul sau Vietnamul, ţări cu un PIB de aproximativ 3 mii dolari pe cap de locuitor.

Dintre statele ex-sovietice, doar Kîrgîzstan şi Tadjikistan stau mai prost decît Moldova la acest capitol, iar Estonia are cel mai mare PIB pe cap de locuitor (peste 18 mii dolari) .Vecina noastră, România, este poziţionată pe locul 68 cu un PIB de 12 mii 131 de dolari pe cap de locuitor.
În acelaşi timp, statisticile arată că Moldova stă foarte bine la capitolul vînzării automobilelor de lux. Dealerii de automobile Lexus, BMN, Mercedes sau Toyota au raportat creşteri ale vînzărilor în ultimii ani, iar la unele branduri Moldova se situează în topul celor mai vîndute automobile raportate la numărul populaţiei.

10. În topul ţărilor care nu execută deciziile CEDO

Moldova se află în topul celor 9 ţări criticate cu fiecare ocazie de Adunarea Parlamentară a Consiliului Europei pentru neexecutarea hotărîrilor Curţii Europene pentru Drepturile Omului (CEDO). De cele mai dese ori, Moldova este condamnată la CEDO pentru neasigurarea dreptului la un proces echitabil (28%), neasigurarea dreptului la proprietate (23%), neasigurarea dreptului la libertate şi securitate (14%), tratament inuman (8%). În 94% din cazurile privind Moldova, Curtea atestă violarea drepturilor omului, într-un procent din cazuri se ajunge la o înţelege între părţi şi un alt procent din cazuri se constată că nu a fost încălcat niciun drept. Doar în 2010 Curtea a condamnat Moldova pe marginea a 39 de cazuri, pentru care Guvernul trebuie să plătească despăgubiri de 713,5 mii euro.■