De exemplu, pesimiştii califică situaţia economică actuală a R.Moldova drept o moarte clinică, în timp ce optimiştii, deşi recunosc că situaţia ei este dificilă, apreciază faptul că aceasta este, cel puţin, stabilă. Însă atît optimiştii, cît şi pesimiştii au un punct de vedere comun – în linii generale, actuala viabilitate a statului se ţine pe două „balene”: transferurile băneşti de peste hotare din partea gasterbeiterilor şi injecţiile financiare străine. De exemplu, Legea bugetului de stat pentru anul 2012 prevede că granturile şi alte tipuri de ajutor financiar de peste hotare vor asigura acoperirea cheltuielilor planificate în proporţie de 13%.  

De asemenea, opiniile pesimiştilor şi optimiştilor se aseamănă şi atunci cînd vine vorba despre modalităţile de a dezvolta economia naţională. Ambii consideră că pentru a îmbunătăţi nivelul economic al ţării este nevoie de surse financiare importante sub forma investiţiilor şi a creditelor pe termen lung. Dar de unde pot fi luate acestea? Oamenii de afaceri locali nu dispun de asemenea bani. De la străini? Probabil. Însă cum să atragi investitorii străini în Moldova? Cu ce ocazie investitorii din vest, dar şi cei din est ar dori să-şi investească banii în dezvoltarea economiei R.Moldova?

Dar dacă Moldova demult reprezintă un „rai pentru investiţii”, atunci ce-i reţine pe investitorii străini să vină aici? Pe de altă parte, de ce în pofida declaraţiilor privind corupţia totală în Moldova, unii străini, riscînd cu propriul capital, oricum se decid să investească în diverse proiecte de afaceri în ţara noastră.

Acestea şi alte întrebări la rubrica „Climatul investiţional în viziunea investitorilor” corespondentul special al revistei Profit, Vladimir Sidorenco, i le-a adresat reprezentantului VENETO BANCA s.c.p.a. în EXIMBANK, Sergio DALPIAZ.

Profit: Dle Dalpiaz, nu este primul an în care Grupul Veneto Banca îşi desfăşoară activitatea în Moldova. Iar rezultatele activităţii sînt destul de bune. Acest lucru este confirmat de creşterea continuă a numărului de clienţi şi al filialelor. În acelaşi timp, am dori să aflăm părerea Dvs., în ce măsură s-au îndreptăţit aşteptările investitorilor italieni după venirea bancherilor italieni pe piaţa financiară a Moldovei?

Sergio Dalpiaz: Grupul Veneto Banca a achiziţionat Eximbank în anul 2006. În toţi aceşti ani Eximbank a mărit numărul filialelor, a majorat substanţial depozitele şi activitatea operaţională per ansamblu şi, în pofida crizei internaţionale care afectează de luni bune economia şi, în special, finanţele, a continuat să acorde credite clienţilor săi. Rezultatele financiare ale băncii sînt, în general, pozitive şi ar putea să se îmbunătăţească ulterior dacă situaţia internaţională şi cea a R.Moldova ar fi mai puţin incertă. În mod similar, unele companii italiene bune, care îşi desfăşoară activitatea în Moldova, au avut o dezvoltare pozitivă şi au înregistrat rezultate încurajatoare, însă mediul general în care activează întreprinzătorii, în special cei străini, încă nu este receptiv la modul în care situaţia şi necesităţile ar cere-o. Există mulţi antreprenori italieni cu experienţă specifică în diverse sectoare, cu activităţi rentabile şi capital adecvat, care sînt în căutarea unor ţări noi în care să investească. Pentru a alege să dezvolte propria afacere şi să investească în Moldova, ei au nevoie de un mediu atractiv, reguli precise şi un climat care să favorizeze dezvoltarea.

Profit: Ce măsuri trebuie să întreprindă Parlamentul, Banca Naţională şi Guvernul R.Moldova pentru o dezvoltare favorabilă a afacerilor în acest segment al economiei?

Sergio Dalpiaz: Din punctul meu de vedere, Guvernul şi Parlamentul ar trebui să înceapă o luptă aprigă contra corupţiei prin acţiuni precise, menite să faciliteze respectarea sigură a drepturilor investitorilor. De asemenea, se impun acţiuni dure în sistemul judiciar, cu rezonanţă maximă pentru opinia publică, prin intermediul mijloacelor de informare în masă.

Profit: Care sînt totuşi factorii care nu permit antreprenorilor italieni să facă investiţii în alte sectoare ale economiei naţionale? De exemplu, în inginerie, agricultură sau în sportul profesional.

Sergio Dalpiaz: Consider că pentru antreprenori nu există obstacole în niciun sector al economiei. Posibilitatea dezvoltării în Moldova a afacerilor care au trecut cu brio testul în Italia depinde de contextul general al ţării în care se doreşte mutarea afacerii sau crearea uneia noi. Antreprenorii au nevoie de timp pentru a putea planifica investiţiile şi pentru a dezvolta afacerile lor, iar pentru a investi pe termen lung aleg ţări cu o situaţie politică stabilă, cu un grad scăzut de impedimente legale, corupţie şi birocraţie.

Profit: Mulţi cetăţeni ai R.Moldova lucrează de mulţi ani în Italia. Deşi o parte dintre ei au reuşit deja să facă şi unele economii, ei totuşi nu se grăbesc să-şi creeze o afacere în R.Moldova. În opinia Dvs., care sînt obstacolele care-i împiedică să facă acest lucru?

Sergio Dalpiaz: Ştiu că există numeroase iniţiative, unele chiar susţinute de asociaţiile şi instituţiile guvernamentale ale R.Moldova şi ale Italiei, avînd drept scop favorizarea reîntoarcerii în patrie a cetăţenilor moldoveni care au reuşit să acumuleze economii în Italia. Dacă au învăţat o meserie bună şi se pot considera antreprenori, fără îndoială că şi cetăţenii moldoveni vor aduce aceleaşi argumente pe care le-am menţionat mai sus, aşteptînd condiţii mai favorabile pentru investiţii sau facilităţi concrete din partea statului pentru crearea unor afaceri noi.

Profit: Moldova este una dintre cele mai sărace ţări din Europa. Care sînt măsurile pe care oamenii politici şi oamenii de afaceri ar trebui să le întreprindă pentru a scoate ţara din criza economică prelungită?

Sergio Dalpiaz: Faptul că R.Moldova este una dintre cele mai sărace ţări din Europa presupune spaţii de creştere mult mai mari decît în alte ţări şi că antreprenorii europeni care doresc şi pot să transfere afacerile lor pot să găsească în Moldova o ţară de relansare a propriilor activităţi. În mod cert, actuala criză internaţională nu favorizează o creştere economică autonomă în Moldova, care, oricum, se îmbunătăţeşte treptat. Pentru a facilita o îmbunătăţire generală a economiei moldoveneşti este nevoie de eforturi puternice şi permanente din partea tuturor şi, în special, din partea politicienilor, care cu ajutorul legilor şi normelor corespunzătoare ar putea oferi o stabilitate politică şi crea condiţii pentru o dezvoltare sănătoasă şi durabilă a mediului de afaceri. Prin aceste acţiuni, activităţile statului, companiilor, finanţelor, sistemului judiciar ar avea doar de cîştigat, declanşînd mecanismul virtuos al creşterii economice şi al calităţii vieţii oamenilor.■