Revista Profit şi-a propus să analizeze preţurile la o serie de produse alimentare, comercializate în Moldova şi în diferite state ale Uniunii Europene. Scopul nostru este să vedem cum stau lucrurile, de fapt, în domeniu. Mai ales că autorităţile moldovene au recunoscut deja că scumpirile în lanţ sînt inevitabile, fiind determinate de creşterea tarifelor la resursele energetice.

„În scurt timp, va fi anunţată o majorare în lanţ la produsele alimentare. Noi sperăm mult că aceste majorări se vor limita doar la trimestrul întîi al anului, după care se va menţine un echilibru în acest sens”, declarase recent vicepremierul, ministrul economiei, Valeriu Lazăr.

Scumpirea menţionată de vicepremier deja se simte, din 17 ianuarie preţul zahărului la producător majorîndu-se pînă la 12 lei pentru un kg. Compania „Sudzucker Moldova” explică acest lucru prin creşterea vertiginoasă a cererii la zahăr pe piaţă autohtonă, Moldova fiind ameninţată de apariţia unui deficit. Conducerea firmei spune că în decembrie 2010 a înregistrat o creştere a ritmului de vînzări cu 300% în comparaţie cu perioada similară din 2009, iar în cazul menţinerii acestor ritmuri stocurile de zahăr s-ar putea epuiza deja în luna mai.

Să facem o comparaţie. Dacă în magazinele din Moldova un kilogram de zahăr se comercializează de la 14 la 15 lei, atunci în supermarketurile din Marea Britanie acesta costă 11,59 lei (£0,60), în Italia – 11,14 lei (€0,68), iar în Germania - doar 9,83 lei (€0,60). Nu este exclus că preţurile la zahăr care pişcă la buzunar ne vor face să trecem cu toţii la un regim fără de dulciuri. Trebuie să vedem însă şi partea bună a lucrurilor: în acest mod, putem da jos kilogramele în plus depuse în timpul sărbătorilor de iarnă.

Responsabilii de la Ministerul Agriculturii şi Industriei Alimentare spun că preţurile la unele produse de bază, precum pîinea şi laptele, vor rămîne neschimbate atît timp cît tarifele la energia electrică vor fi stabile. Contractul pentru tariful curent la electricitate însă expiră în aprilie şi nimeni nu poate prevedea ce schimbări vor surveni în noul contract.

În prezent, o pîine albă de 450 g costă în Moldova minimum 3,5 lei, iar una neagră - 5 lei. În Regatul Unit al Marii Britanii o pîine albă sau neagră de 800 g costă 9,08 lei (£0,47). În Germania pentru o pîine de 400 g trebuie să scoţi din buzunar 5,73 lei (€ 0,35), iar în Danemarca pentru o pîine de 500 g trebuie să plăteşti 6,99 lei (3,18 coroane daneze DDK). Cea mai scumpă este pîinea din Italia, unde 800 g de pîine albă sau neagră costă de la 21 lei (€1,30).

Mamele ne amintesc, deseori, că cea mai bună pîine este cea de casă, coaptă după vechile reţete de familie. Pentru a coace însă pîine în condiţii casnice, avem nevoie de făină şi dacă mai adăugăm şi costul celorlalte ingrediente, atunci nu ştim cît de avantajoasă pentru buzunarul nostru va fi pîinea de casă. Dacă la Piaţa Centrală un kilogram de făină de grîu costă 10 lei, atunci prin magazine preţul acestuia variază între 12 şi 16 lei. În magazinele din Marea Britanie un kilogram de făină de grîu costă 6,56 lei (£0,34), în cele din Italia – 5,73 lei (€0,35), iar în Germania poţi să achiziţionezi un kilogram de făină cu 9,5 lei (€0,58). În Franţa, vestită pentru baghetele sale delicioase, făina este ceva mai scumpă - 12,29 lei/kg (€ 0,75).

Uleiul necesar pentru copt ne va bate şi mai tare la buzunar. În Moldova un litru de ulei de floarea-soarelui se comercializează cu 24 de lei, în Franţa acesta se vinde la preţul de 22,12 lei (€1,35), în Anglia - cu 23,76 lei (£1,23), iar în Germania - cu 21,14 lei (€1,29). În Italia uleiul de seminţe de floarea-soarelui este ceva mai ieftin – 17,86 lei (€1,09).

Preţul la lapte în Moldova variază între 8 şi 10 lei pentru un litru. În Danemarca un litru de lapte proaspăt ne-ar costa 8,25 lei (3,75DKK), în peninsula Apenină - 10,7 lei (€0,65), în Anglia - 11,7 lei (£0,60), iar în Germania - 9,9 lei (€0,60). În magazinele franţuzeşti laptele proaspăt este ceva mai scump – 14,85 lei (€0,90) pentru un litru.

Analizînd preţurile produselor de mai sus, nu prea avem semne îmbucurătoare, odată ce la salariile mizere din Moldova sîntem puşi în situaţia de a cumpăra produse cu mult mai scumpe decît cetăţenii europeni, salariul cărora este incomparabil cu cel din Moldova. Există însă şi la noi diferenţe pozitive. De exemplu, 10 ouă de găină pe piaţa moldovenească costă între 14 şi 16 lei, în Italia -  17,86 lei (€1,09), în Anglia – 19,12 lei (£0,99), în Germania – 27,37 (€1,67), iar în Franţa – 29,37 lei (€1,80).
La capitolul unt, putem spune că stăm cam la fel de bine ca şi europenii. Dacă în Moldova un kilogram de unt costă aproximativ 70 de lei, atunci în Germania preţul la acest produs este, practic, identic - 70,8 lei (€4,32). În Italia acesta costă 71,95 lei (€4,39), în Anglia – 96,6 lei (£5), iar în Franţa – 99, 97 lei (€6,1).

În ceea ce priveşte carnea, în Moldova carnea de vită se vinde cu 80 lei/kg, cea de porc - cu 75 lei/kg, iar cea de pui - cu 35 lei/kg. În Italia carnea de porc costă 65,56 lei/kg (circa €4 euro), cea de vită este ceva mai scumpă - 81,95 lei sau 5 euro. Pe englezi un kilogram de carne de porc îi costă 64,33 lei (£3,33), unul de pui – 57,96 lei sau 3 lire sterline, iar un kg de carne de vită – 96,6 sau 5 lire sterline. Pentru un kg de carne de porc, francezii scot din buzunar 72,1 lei (€4,40), pentru unul de pui – 76,70 lei (€4,68), iar pentru unul de vită – 92,60 lei (€5,65).

La compartimentul legume situaţia în Moldova este următoarea: morcovi – 10 lei/kg, cartofi 8 lei/kg, usturoi – 50 lei/kg, ceapă – 8 lei/kg, varză – 10 lei/kg, tomate – 30 lei/kg. Situaţia din Italia nu se diferenţiază esenţial de a noastră: morcovi - 14,75 lei (€0,9), cartofi - 13,12 (€0,80), usturoi – 24,58 lei (€1,5), ceapă – 9,83 lei (€0,6), varză – 9,99 lei (€0,61), tomate – 23,76 lei (€1,45). Englezii plătesc pentru un kilogram de morcovi 7,34 lei (£0,38), pentru unul de cartofi - 7,53 lei (£0,39), usturoi – 77, 28 lei (£5), ceapă – 11,39 lei (£0,59), varză – 11,97 lei (£0,62), tomate – 30,91 lei (£1,6). Pentru un kilogram de morcovi francezii trebuie să scoată din buzunar 14,75 lei (€0,9), pentru unul de ceapă – 22,12 lei (€1,35), pentru cartofi – 21,14 lei (€1,29), varză - 24,58 lei (€1,50), roşii - 39,33 (€2,40), iar usturoiul îi lipseşte pe francezi de 5 euro pentru un kilogram. În Danemarca un kilogram de cartofi se vinde cu 19,8 lei (9DKK), ceapă – 8,8 lei (4DKK), iar unul de roşii – 17,6 lei (8DKK).

La capitolul fructe situaţia ia următorul contur pe piaţa autohtonă: mere – 10 lei/kg, banane – 18 lei/kg, portocale – 24 lei/kg, lămîi – 22 lei/kg. În Italia bugetul pentru fructe se repartizează astfel: 20,48 lei (€1,25) pentru un kilogram de mere, 15,57 lei (€0,95) pentru unul de banane, 18, 84 lei (€1,15) pentru unul de portocale şi tot atît pentru lămîi. Atît bananele, lămîile, cît şi portocalele îi costă pe nemţi aproximativ 16 lei/kg (€0,90-€0,97), pentru mere ei trebuie să plătească 5,73 lei (€0,35). Francezii plătesc 13,9 lei (€0,85) pentru un kilogram de mere, banane-le şi portocalele le uşurează portofelul cu 22,9 lei/kg (€1,4), iar un kilogram de lămîi îi costă 19,6 lei (€1,2). Pentru un kilogram de mere englezul plăteşte 23,18 lei (£1,2), cîte 16,39 lei pentru portocale şi lămîi, iar pentru banane trebuie să plătească 14,68 lei (£0,76).

Reieşind din aceste calcule, nu credem că este nevoie să avem cunoştinţe matematice superioare pentru a face o simplă comparaţie a preţurilor din Moldova cu cele din cîteva state europene, pentru a înţelege că Moldova s-a integrat pe deplin în familia comunitară, cel puţin - la capitolul preţuri. Nu ne-am propus să ironizăm tema, însă pentru a avea un tablou clar sub toate aspectele, se cere o comparaţie şi între veniturile medii ale cetăţenilor moldoveni şi ale celor europeni.

Dacă în lunile ianuarie-noiembrie 2010, potrivit datelor Biroului Naţional de Statistică, salariul mediu lunar al unui lucrător din economia naţională a constituit 2923 lei, iar în sfera bugetară salariul mediu al  unui moldovean a constituit 2538 lei, atunci salariaţii europeni au fost cu mult mai favorizaţi. Salariul mediu în statele UE este de 442 mii lei sau 27 mii euro pe an. Conform calculelor Eurostat, în Marea Britanie salariul mediu lunar în 2010 a constituit 62,9 mii lei (€3838), iar în Germania acesta a fost de 55,8 mii lei (€3409). În Franţa, de exemplu, salariul minim lunar nu poate fi mai mic de 22 mii lei (€1.343).

Întrebarea cîţi moldoveni obţin un venit lunar de, cel puţin, 22 mii lei nu credem că îşi are rostul, de vreme ce majoritatea rapoartelor indică faptul că o bună parte din cetăţenii moldoveni trăiesc sub limita sărăciei, adică au un venit mai mic decît salariul minim stabilit de 1100 lei pe lună. Evident că cu minimum 22 mii lei lunar îţi poţi permite să cumperi produse mai scumpe, ce-i drept, comparaţia noastră a demonstrat că de cele mai multe ori germanii, ita-lienii, englezii, dar şi francezii au acces la produse mult mai ieftine decît în Moldova.