Imediat după învestire, Guvernul Filat a anunţat că una din priorităţile sale de bază va fi obţinerea dreptului de liberă circulaţie în UE pentru cetăţenii moldoveni. În lipsa acestui drept, moldovenii sînt nevoiţi să facă rînd la ambasade în încercarea de a primi vize sau să lupte pentru obţinerea cetăţeniei române, care le oferă posibilitatea de a circula liber în cele 27 de ţări ale UE. Igor Corman, deputat al fracţiunii Partidului Democrat, anunţase anterior că în cazul în care R.Moldova nu va grăbi procesul de obţinere a dreptului de liberă circulaţie în UE, s-ar putea să nu mai aibă nevoie de el atunci cînd îl va obţine. Şi asta pentru că la acel moment, o bună parte din cetăţenii moldoveni vor avea deja cetăţenie română, în condiţiile în care Parlamentul României a aprobat recent mai multe modificări la Legea Cetăţeniei Române, facilitînd procedura de obţinere a acesteia.
     Se pare că noua guvernare este pe deplin conştientă de această situaţie, fiind dispusă să facă tot posibilul ca, începînd cu finele anului 2012, să obţină acest drept pentru toţi cetăţenii R.Moldova. Pînă atunci însă mai este cale lungă, iar prima etapă ar fi obţinerea unui regim liberalizat de vize cu UE. Chiar din prima lună de activitate, Guvernul a iniţiat dialogul cu structurile europene în vederea semnării  Acordului de Asociere cu UE. Astfel, s-a convenit ca la începutul anului viitor părţile să înceapă negocierile în privinţa semnării Acordului, care va avea trei componente - acord politic, de liber schimb şi regim liberalizat de vize.
     Atît oficialii moldoveni, cît şi cei europeni dau asigurări că acest Acord ar putea fi semnat pînă la finele anului 2010. În opinia experţilor, şansele ca R.Moldova să beneficieze de Acordul de Asociere sînt destul de mari, aceasta fiind situată chiar la hotarul UE, care are interese mari ca Moldova să fie stabilă atît din punct de vedere politic, cît şi economic. Din momentul semnării Acordului, Guvernul va avea la dispoziţie doi ani pentru a-şi îndeplini promisiunile şi a obţine anularea vizelor pentru UE, timp care, în opinia experţilor, este insuficient.

     Bogdan ŢÎRDEA, politolog:  Nu prea îmi imaginez cum va fi posibil de obţinut acest regim în condiţiile în care abia la finele anului 2010 am putea semna Acordul de Asociere. Obţinerea anulării vizelor este un proces de durată, care implică multe negocieri, pe care nu cred că va fi posibil de realizat într-o perioadă de doar doi ani de zile. Evident că Alianţa pentru Integrare Europeană are ambiţii şi este în drept să creeze cetăţenilor nişte speranţe. Dar, dacă totuşi este să analizăm logica lucrurilor, atunci nu prea văd cum UE ar putea acorda Moldovei dreptul de liberă circulaţie, aceasta fiind angajată în realizarea Parteneriatului Estic, un program al UE care nu prevede integrarea în structurile europene, ci doar dezvoltarea relaţiilor de bună vecinătate. În acest context, fiind puşi alături de Belarusi, Azerbaidjan şi Armenia, nu ştiu care ar fi argumentul UE ca în cadrul Parteneriatului Estic să ofere Moldovei regim liber de vize şi să nu-l acorde celorlalţi membri. Dacă acordă Moldovei acest drept, atunci trebuie să-l dea şi Ucrainei. Or, Ucraina are o populaţie de circa 40 mil. de locuitori şi în acest caz UE, pur şi simplu, îşi taie creanga de sub picioare. Migranţii vor crea probleme foarte mari în cadrul UE, sporind furturile, contrabanda şi perturbînd piaţa muncii.
     Chiar dacă este destul de sceptic în privinţa şanselor Moldovei de a obţine regimul de liberă circulaţie în UE pînă la finele anului 2012, politologul este foarte convins de beneficiile pe care acest regim ar putea să le aducă ţării.
     Bogdan ŢÎRDEA: Chiar dacă există riscul unei emigrări masive în Occident, sînt şi anumite momente pozitive. Nu este corect să ţii oamenii în ţară doar dintr-un sentiment al patriotismului. Oamenii trebuie să circule, să muncească, să cîştige bani şi să obţină experienţă. Cu siguranţă, că o parte vor pleca, dar în acelaşi timp cei care pe parcursul acestor ani au stat ilegal în Occident vor avea posibilitatea să se întoarcă. Cred că sistemul nu trebuie închis, ci deschis maximal. Atunci cînd există deschidere, există şi alte posibilităţi. Statul devine mai concurenţial şi mai competitiv atît pe piaţa internă, cît şi cea externă.
     La rîndul său, Arcadie Barbăroşie, directorul Institutului pentru Politici Publice (IPP), consideră că ceea ce trebuie să facă Guvernul „este să bată la uşă”.
   

  Arcadie BARBĂROŞIE: O vorba populară spune: „Dacă nu baţi, nu ţi se deschide”. UE are Foaia de Parcurs pentru acordarea regimului de liberă circulaţie cetăţenilor din Balcani. De ce nu a nimerit şi Moldova acolo este greu de  spus. Probabil că nu a existat suficientă capacitate şi cunoştinţă în cadrul fostului Minister de Externe. În opinia mea, Guvernul trebuie să studieze de urgenţă acea Foaie de Parcurs şi să încerce să-şi promoveze interesele – adică să obţină dreptul de liberă circulaţie în UE.
     Pe de altă parte, directorul IPP susţine că Moldova are o problemă majoră care ar putea deveni un impediment de netrecut pentru obţinerea acestui regim. Este vorba de Transnistria şi de faptul că Moldova nu controlează un segment important al frontierei sale, în condiţiile în care regimul de călătorie fără vize se referă, în primul rînd, la securitate.
     Arcadie BARBĂROŞIE: Cred că Moldova va obţine acest regim odată cu Ucraina. Dar Ucraina, din cauza conflictelor politice care nu mai contenesc, nu va beneficia de liberalizarea regimului de vize cu UE prea curînd. În ceea ce priveşte obţinerea acestei facilităţi, atunci să nu uităm că atunci cînd a fost lansat Parteneriatul Estic, din care face parte şi Moldova, s-a anunţat clar că abordările vor fi individuale pentru fiecare ţară. Există un cadru general, dar pentru fiecare ţară vor fi luate  decizii individuale. Chiar nu putem compara Moldova cu Azerbaidjanul, care, de fapt, nici nu-şi pune problema integrării europene. În cazul Ucrainei, situaţia este alta. Un lucru pot spune cu certitudine – dacă UE va acorda acest regim Ucrainei, atunci îl va acorda şi Moldovei.
     Evident, că reuşita realizării acestui deziderat depinde în mare măsură de capacităţile actualei guvernări sau, eventual, ale celor care vor urma. Implementarea cu succes a acestui proiect va aduce capital politic semnificativ forţelor care vor reuşi să-l realizeze, asigurîndu-le, practic, victoria în campaniile electorale ulterioare.