Profitразделитель ссылочного текста №_12_2023, decembrie 2023

2008 - un an de cotitură pentru ramura tutunului

Lilia GUREZ | Portretul ramurii

Una din cele mai profitabile ramuri în perioada sovietică, ramura tutunului, acum trece printr-o criză profundă. În acest an, pe lîngă problemele tradiţionale, şi-a spus cuvîntul şi seceta. Despre cum va influenţa aceasta la preţul ţigaretelor, dar şi cum se va dezvolta ramura tutunului mai departe, povesteşte reporterului revistei „B&F-Profit”, Lilia GUREZ, directorul interimar al Agenţiei agro-industriale „Moldova-Tutun”, Petru TĂRÎŢĂ.

 „B&F-Profit”: D-le Tărîţă, cum a afectat seceta recolta de tutun din anul curent? 

P.T.: În 2007, cultivatorii de tutun au dorit să majoreze suprafeţele plantate şi au însămînţat cu răsad timpuriu sere pentru cca 4 mii ha. La început se planifica obţinerea unei recolte globale de cca 6 mii tone de frunze uscate, dar îngheţurile din primăvara curentă au reţinut plantarea în cîmp a răsadului, iar seceta îndelungată nu a permis  cultivatorilor de tutun să planteze întreaga cantitate de răsad. În consecinţă, au fost plantate cu tutun numai 3,1 mii ha, cu 300 ha mai puţin decît în 2006.  Seceta a reţinut dezvoltarea plantelor o perioadă îndelungată, astfel încît recolta de frunze de tutun în primele 3 reprize a fost de cca 40% faţă de 70% în anii favorabili. La moment, sînt recoltate cca 20 mii tone frunze verzi, sau 55% comparativ cu perioada similară a anului precedent. Se aşteaptă o recoltă globală de cca 3  mii t, cu cca 2 mii tone mai puţin decît în anul trecut.

„B&F-Profit”: În anul curent, au crescut preţurile de achiziţie a tutunului. Cum se explică acest lucru? 

P.T.: Întreprinderile de achiziţionare şi prelucrare a tutunului au acordat cultivatorilor de tutun avansuri la nivel de 30-40% din costul producţiei contractate. Suma acestor avansuri în total constituie cca 12-14 mln. lei, inclusiv SA „Tutun-CTC” – 6 mln. lei. În scopul compensări parţiale a pierderilor de roadă în urma calamităţilor naturale, întreprinderile de achiziţionare şi prelucrare a tutunului au oferit şi nişte preţuri de achiziţie mai avantajoase decît în anii precedenţi, cu 30-40% mai mari decît în 2006. Astfel frunzele verzi au fost achiziţionate cu cca 1,4 lei/  kg, cele uscate – cu  14,85- 20,5 lei/kg. Preţurile oferite permit cultivatorilor de tutun să obţină la hectar cîte 27,0 – 43,0 mii lei dacă au recoltat 1,5 – 2,5 t frunze uscate la hectar. În acelaşi timp, cultivatorii de tutun care au obţinut recolte mai modeste vor avea venituri de numai 3,3 – 13,5 mii lei la hectar.

„B&F-Profit”: Cum va afecta recolta mică de tutun industria producătoare de ţigarete?

P.T.: Reducerea suprafeţelor şi a volumelor de producere a tutunului va afecta  considerabil întreprinderile din industria tutunului. Capacităţile de producere ale fabricilor de fermentare, fiind de cca 81 mii tone tutun fermentat, sînt utilizate la nivel de 8-10%. De cca 4-5 ani nu activează fabricile de fermentare a tutunului din Floreşti, Făleşti, Orhei şi Cupcini, iar cele din Drochia, Şoldăneşti şi Ciadîr-Lunga prelucrează producţie de numai 1,2-0,5 mii tone. Cu părere de rău, din cauza reducerii volumelor de producere a tutunului, în anul curent va suferi şi SA „Tutun-CTC”, cel mai mare producător de ţigarte şi unul din cei mai mari contribuabili. În anul curent „Tutun-CTC” preconizează să producă 5,2 mld buc. ţigarete, volum ce depăşeşte nuvelul din anul precedent. Stocurile de materie primă sînt destule pentru aceasta. „Tutun-CTC” anual are nevoie de cca 3,5 mii tone de tutun autohton, inclusiv pentru export 0,5-0,7 mii t. Pe lîngă aceasta, anual importă cca 1,5 – 2,0 mii t tutun aromat de tip „Virginia”, care este şi  de o calitate mai superioară. Din roada anului curent, avînd contractate 3,2 mii tone, SA „Tutun-CTC” preconizează să achiziţioneze doar 1,2 – 1,5 mii tone. În cazul dat întreprinderea va fi nevoită să importe mai mult tutun pentru asigurarea producerii a 5 mlrd. ţigarete în 2008.

„B&F-Profit”: Preţul ţigaretelor va creşte? Cîte ţigarete fumează anual moldovenii? Care este cota celor de producţie autohtonă? 

P.T.: Majorarea preţului de achiziţionare a tutunului autohton, tendinţa partenerilor de a majora preţul la tutunul de import livrat pentru necesităţile „Tutun-CTC” va conduce la supracheltuieli şi respectiv la majorarea preţului de cost a ţigaretelor autohtone. Deşi  Combinatul nu planifică să majoreze preţurile la producţia sa, acestea vor creşte în 2008 cu cca 10%  datorită modificărilor efectuate în Codul Fiscal şi aplicarea cotei accizei la ţigaretele cu filtru autohtone şi de import din preţul maxim de vînzare cu amănuntul în loc de preţul declarat în vamă, sau de producătorul autohton. Anual, moldovenii fumează cam 5,5 mlrd buc. ţigarete. Cota ţigaretelor autohtone constituie cca 48-50% şi în fiecare an se reduce din cauza importului masiv de ţigarete.  

„B&F-Profit”: Moldova exportă tutun? Cui şi în ce cantităţi?

P.T.: Tutunul moldovenesc a devenit mai solicitat pe piaţa internă şi externă, inclusiv de către companiile transnaţionale cu renume (BAT, JTI, Philip Morris) şi de alte fabrici de ţigarete din Ucraina, Rusia, Bielarus. Volumele solicitate sînt la nivel de cca 12-14 mii tone, inclusiv la export - 8,5-10,5 mii tone. Totodată, au crescut cerinţele faţă de calitatea tutunului autohton. În anul curent s-a exportat tutun în volum de 4,1 mii tone în valoare de $7,1 mln. Cel mai mult s-a exportat în Rusia (39%), Ucraina (26%), Slovacia (16%). De menţionat, că exportul tutunului în Belarus a crescut de 2,6 ori, faţă de 8 luni ale lui 2006. Totodată, s-a redus esenţial exportul tutunului în România, constituind doar 39,3 la sută faţă de anul precedent (67 tone faţă de 171 tone).

„B&F-Profit”: Ce face statul pentru a stimula dezvoltarea ramurii? 

P.T.: În 2001 a fost adoptată Legea cu privire la tutun şi produsele din tutun, iar în  2003 Guvernul a aprobat Programul de dezvoltare a ramurii tutunului în anii 2003-2010. Începînd cu anul trecut  cultivatorilor de tutun le sînt acordate subvenţii. În  2007 au fost alocaţi 3 mln. lei, cu 1 mln. lei mai mult decît în 2006. Conducerea ţării preconizează să menţină şi, după caz, să majoreze sumele alocaţiilor în ramură. În scopul protejării producătorului autohton au fost adoptate unele acte legislative şi normative, ce ţin de modificarea cotei accizei la ţigaretele cu filtru din preţul maxim de vînzare cu amănuntul în locul celui declarat în vamă, ce va conduce la reducerea diferenţei poverii fiscale precum şi de stabilire a unor condiţii de licenţiere şi majorare a taxei de licenţă.

„B&F-Profit”: Care sînt tendinţele în domeniu? Avem producători de tutun-model?

P.T.: Moldova cultivă tutun de cca 3 secole. O dezvoltare mai considerabilă a ramurii s-a simţit în anii 80 ai secolului trecut. Tutunul, ocupînd cca 4% din suprafeţele însămînţate, permitea obţinerea unor recolte de peste 100 mii tone şi venituri de la comercializarea acestuia la nivel de 20% din veniturile totale, asigurînd cultivatorii de tutun cu venituri considerabile şi o rentabilitate de cca 60-70%.  Tutunul şi în prezent poate întruni aceste calităţi. La obţinerea unor recolte înalte şi stabile el aduce venituri sporite  cultivatorilor, precum şi defalcări majore în bugetele de toate nivelurile de cca 150-180 mln lei. Luînd în consideraţie deficitul braţelor de muncă, întreprinderile din domeniu pun accentul pe elaborarea unor tehnologii şi procedee destinate reducerii cheltuielilor şi sporirii  productivităţii muncii. SA „Tutun-CTC” a elaborat o nouă tehnologie de înşirare a frunzelor de tutun, negociază cu partenerii din alte ţări procurarea unor combine de recoltare a frunzelor de tutun şi alt utilaj în domeniu şi crearea pe baza filialei sale din Glodeni a unei produceri-model de cultivare şi prelucrare postrecoltare a tutunului, inclusiv şi producerea tutunului propriu pe suprafeţe arendate de cca 100 hecatre.  

„B&F-Profit”: Cîţi producători de tutun avem în ţară? Ce soiuri cultivă aceştia?

P.T.: În anul curent, de cultivarea tutunului s-au ocupat cca 150 gospodării agricole, 11 firme (SRL) şi peste 512 persoane fizice din 25 raioane şi UTA Găgăuzia. Numărul persoanelor fizice, care se ocupă în anul curent cu producerea tutunului, a sporit considerabil comparativ cu anul precedent - cu cca 425 persoane. Pe o suprafaţă de cca 70% se cultivă tutun de soiul „Moldavschii 456”,  pe alte 20 % soiul  „Iubileinîi M” şi  10% de tipul „Virginia” şi „Burley”. În anul 2007, SA „Tutun-CTC” a cultivat pe o suprafaţă de 140 ha soiul „Virginia NC-100” şi pe o suprafaţă de 40 ha hibridul de tip „Burley HB-40P”.

„B&F-Profit”: Care sînt investiţiile în ramura dată după 1990? 

P.T.: În conformitate cu programele de dezvoltare şi revitalizare a ramurii tutunului în anii 1998-2003 şi 2003-2010 în ramură erau necesare investiţii în mărime de cca 500-600 mln lei. Au fost construite complexe de prelucrare post-recoltare, fermentare şi manipulare a tutunului de către firme private ca SRL „Parşe Tutun”, SRL „Rogress”, SRL „Unicaps”, SRL „Pasinfo Grup” etc. Pe parcursul anilor 90 investiţiile în ramură au fost neesenţiale. În întreprinderile din industria tutunului, în capitalul social al căruia statul deţine peste 90% din acţiuni, investiţii practic nu s-au făcut. SA „Tutun-CTC ” a instalat o linie nouă de producere a ţigaretelor, în sumă de 4,1 mln. euro şi o linie de producere a amestecului de tutun în sumă de 4,6 mln. euro. Liniile nominalizate dau posibilitate de a produce ţigarete conform standardelor internaţionale.  

„B&F-Profit”: Ce planuri pentru 2008 se fac în domeniu?

P.T.:  Pentru anul 2008, planificăm dublarea suprafeţelor plantate cu tutun (6,2 mii ha faţă de 3,1 mii ha în a. 2007) şi obţinerea unei recolte globale de cca 10,2 mii tone frunze uscate de tutun. La extinderea suprafeţelor şi sporirea recoltei de tutun îşi vor aduce contribuţia şi întreprinderile de achiziţionare şi prelucrare a tutunului care tind începînd cu anul viitor să arendeze cca 500 ha terenuri şi să producă tutun propriu în volum de 825 tone. Deoarece ne confruntăm cu deficit de braţe de muncă, în ramura tutunului se prevede introducerea tehnologiilor moderne mecanizate pentru creşterea răsadului, culesul, înşiratul frunzelor de tutun proaspăt recoltate şi uscarea lor, care va conduce la reducerea cheltuielilor de muncă de cca 5-8 ori. Anul 2008 poate fi anul de cotitură în revitalizarea ramurii tutunului. Atingerea scopurilor preconizate va conduce la obţinerea unor venituri de cca 600-800 mln lei şi a unor defalcări în bugetele de toate nivelele de 150-180 mln lei, ne va da posibilitate să asigurăm întreprinderile din industria tutunului cu materie primă, să menţinem piaţa de desfacere a producţiei autohtone.

Comentarii [5]

Comentariu
  • 23.06.2013 09:05:04
  • 28.12.2014 02:50:51
  • 17.09.2016 01:12:07
  • 24.04.2018 08:57:29
  • 06.12.2019 07:15:21

Adauga-ţi comentariu

© 2008 "Profit"

 

În cazul preluărilor materialelor de pe site este necesară indicarea sursei Profit.md
Sesiuni curente:
22
Afişări de site:
2507301
Vizitori unici:
5314527

WebArt Pro