Profit: Dle Gheorghiţă, Parlamentul a adoptat recent o nouă lege ce va reglementa activitatea organizaţiilor de microfinanţare (OM), cu intrarea în vigoare de la 1 octombrie 2018. În opinia Dvs., pe cât de necesară a fost elaborarea şi adoptarea acesteia?

Adrian Gheorghiţă: AmCham Moldova a susţinut iniţiativa Comisiei Naţionale a Pieţei Financiare de a introduce reglementări instituţionale în sectorul microfinanţării şi leasingului.

Mizăm că investirea CNPF-ului cu atribuţii de supraveghere a activităţii organizaţiilor de creditare nebancară va permite sectorului o tranziţie de la creşterea cantitativă, la cea calitativă. Pentru societăţile care intenţionează să obţină statutul de „Organizaţie de Creditare Nebancară” (OCN) sunt stabilite cerinţe suplimentare, de exemplu, respectarea unui minim de standarde prudenţiale, transparentizarea structurii de proprietate şi respectarea unor exigenţe faţă de administratori etc. În acelaşi timp, pe viitor, statutul de OCN va permite extinderea listei de servicii financiare furnizate, precum şi sporirea transparenţei întregului sector.

Profit: Potrivit proiectului de lege, capitalul social minim al OM se stabileşte în mărime de 300 000 lei, necesar a fi depus integral de către fondatori în formă bănească. În opinia Dvs., vor fi acestea capabile să se conformeze cerinţei în cauză, dar şi obligaţiei de a deţine şi menţine capitalul propriu în raport cu valoarea activelor la orice dată în mărime de cel puţin 5%?

A.G.: Respectiva normă este aplicabilă începând cu data de 1 ianuarie 2021. La acest capitol, CNPF a propus o trecere graduală la cerinţele faţă de capitalul social minim. Pentru prima perioadă este prevăzut un capital social minim de 100 000 lei, cerinţă care este mai mult decât fidelă companiilor ce activează astăzi în domeniul microfinanţării şi leasingului.

În ceea ce priveşte cerinţele faţă de capitalul propriu, astăzi acest indicator se autoreglementează, fiind impus un raport minim mult mai dur dintre capitalul propriu şi totalul activelor de către creditorii acestor organizaţii. Prin urmare, cred că majoritatea organizaţiilor cu adevărat funcţionale vor fi încă reînregistrate în prima jumătate a anului 2019.

Profit: De asemenea, au fost introduse modificări aferente auditului obligatoriu pentru OM. Astfel, organizaţia de creditare nebancară ale cărei active, la sfârşitul perioadei de gestiune, au o valoare totală ce depăşeşte 50 mil. lei este obligată să efectueze auditul situaţiilor financiare anuale. CNPF consideră că este o cerinţă întemeiată, pe când unii operatori ai pieţei susţin că „OM nu sunt entităţi publice, respectiv, doar acţionarii sunt cei care ar trebui să fie interesaţi în primul rând de audit”.  Care este poziţia AmCham la acest capitol?

A.G.: Actualmente, majoritatea organizaţiilor de microfinanţare şi companiilor de leasing de un astfel de calibru efectuează auditul situaţiilor financiare anuale în mod voluntar. De regulă, rapoartele de audit sunt solicitate de diverse categorii de creditori instituţionali, pentru a demonstra caracterul transparent al activităţii, reconfirmarea indicatorilor interni de profitabilitate şi prudenţialitate.

Profit: Potrivit noii legi, organizaţiile de creditare nebancară, vor achita o plată regulatorie în mărime de până la 0,1% din valoarea medie anuală a soldului creditelor nebancare şi leasingului financiar înregistrat, dar nu mai puţin de 5000 lei. Pe cât de justificată este această cerinţă?

A.G.: Atât timp cât Comisia Naţională a Pieţei Financiare este o instituţie publică aflată la autogestiune este judicioasă finanţarea acesteia, inclusiv din taxa regulatorie aplicată organizaţiilor de creditare nebancară. Fondurile atrase din aplicarea respectivei plăţi trebuie să fie în raport direct cu costurile necesare unei supravegheri adecvate a sectorului.

Este importantă formula de calcul a plăţii, mecanismul de taxare procentuală din soldul creditelor şi leasingului financiar, care vor impune bariere în accesul la finanţare pentru întreprinderi mici şi mijlocii, şi va încuraja acordarea împrumuturilor pe termen scurt şi foarte scurt, fapt ce este în disonanţă cu priorităţile statului în ce priveşte dezvoltarea întreprinderilor mici şi mijlocii. De asemenea, considerăm necesară plafonarea maximă a acestor plăţi, după modelul instituirii unui plafon minim. La introducerea plafonului minim a stat la bază ideea că indiferent de mărimea organizaţiei, supraveghetorul suportă nişte costuri minime.

Profit: Dle Gheorghiţă, există şi o iniţiativă legislativă privind transparenţa dobânzilor la microfinanţări. De asemenea se propune ca documentul să conţină şi prevederi ce ţin de stabilirea unor sancţiuni pentru companiile de microfinanţare care ascund dobânzile reale. În ce măsură aceasta va influenţa activitatea companiilor de microfinanţare?

A.G.: În acest exerciţiu, AmCham Moldova a pledat pentru calitatea amendamentelor propuse în cadrul iniţiativei legislative, acestea fiind adoptate pe data de 4 iunie a.c. Să nu uităm că sunt şi debitori de rea credinţă, care în anumite circumstanţe fac abuz de anumite ambiguităţi legislative. Respectivele norme se referă atât la transparenţa dobânzilor la împrumuturile oferite de organizaţii de microfinanţare, dar şi la creditele furnizate de bănci, existând practici mai puţin oneste în ambele industrii.

Majorarea penalităţilor au un rol de descurajare a încălcării legislaţiei privind contractele de credit cu consumatorii, dar lipseşte o abordare exhaustivă a problemei. Pledăm pentru dezvoltarea unor programe de educaţie financiară a populaţiei, în vederea sporirii gradului de înţelegere a angajamentelor asumate în cadrul contractelor de credit.

Profit: Într-o scrisoare adresată către CNPF şi Ministerul Economiei, AmCham solicită oferirea accesului organizaţiilor de creditare nebancară la instrumentele Fondului de garantare a creditelor pentru ÎMM. Pe cât de necesar este acest lucru având în vedere că jucătorii pieţei nebancare din RM în mare parte se bazează pe creditarea persoanelor fizice?

A.G.: Premisa că sectorul de creditare nebancar este axat pe creditarea persoanelor fizice este una greşită, astăzi sunt mai multe companii ce creditează exclusiv business-urile şi start-upurile. Însăşi principiul care a stat la baza creării sectorului de microfinanţare la nivel global este „asigurarea accesului la finanţare a persoanelor nebancabile”. Accesul la Fondul de garantare a creditelor pentru ÎMM ar spori atingerea misiunii acestor companii, în paralel contribuind la dezvoltarea mediului antreprenorial în Republica Moldova.

Profit: O altă propunere ţine de oferirea organizaţiilor de creditare nebancară a statutului de subiect-creditor în cadrul Programului de stat „Prima casă”. Având în vedere că doar cinci bănci din cele 11 prezente pe piaţa din RM participă la acest program, de ce s-a ghidat AmCham înaintând o astfel de propunere? Pe cât de real este ca OM să ofere credite la o rată a dobânzii prevăzută în program de circa 8-9%?

A.G.: Filosofia AmCham în spatele acestei propuneri, ca şi în cazul altor subiecte pe care le abordăm, ţine de faptul că statul urmează să asigure un climat favorabil pentru crearea şi dezvoltarea diverselor oportunităţi de afaceri. Prin urmare, este doar o chestiune de timp până la apariţia jucătorilor şi pe acest segment.

Profit: Unii experţi vorbesc despre o concurenţă „neloială” între sectorul bancar şi cel nebancar, dat fiind faptul că aceste instituţii nu sunt supuse practic niciunor reglementări, în timp ce băncile sunt strict reglementate. Ce părere aveţi la acest capitol?

A.G.: Subiectul trebuie privit în complex, prin prisma particularităţilor de funcţionare a acestor două sectoare.

De regulă, OM sunt mai flexibile în ce priveşte refinanţarea şi restructurarea împrumutului, oferirea unor perioade de graţie, factori care chiar în pofida costului împrumutului îi face mai competitivi. De fapt, ratele ridicate se datorează, în primul rând, costului resurselor financiare atrase de către organizaţie. De asemenea, deloc de neglijat sunt şi costurile de funcţionare.

Pe de altă parte, astăzi piaţa respectivă se află practic la autoreglementare, efectele acesteia traducându-se în creşterea sectorului. Multe din aceste organizaţii se finanţează de la bănci locale, fonduri internaţionale sau regionale specializate pe creditarea organizaţiilor de creditare nebancare, fiindu-le impuse atât cerinţe prudenţiale,  cât şi de etică profesională.

Profit: Deja de mai mulţi ani se discută posibilitatea de exercitare a controlului asupra sectorului nebancar de către BNM. Ce părere aveţi la acest capitol? Cine ar trebui să exercite controlul? Ar putea RM să preia practica României în acest sens sau asta va stopa dezvoltarea sectorului?

A.G.: Oricare ar fi supraveghetorul pieţei, acesta urmează să desfăşoare activitatea în corespundere cu cadrul regulator. Anume pe asigurarea calităţii cadrului regulator raportat la particularităţile pieţei ne concentrăm eforturile.

Profit:  În opinia Dvs., ce ar mai trebui să întreprindă statul pentru a îmbunătăţi situaţia din sector?

A.G.: Autorităţile trebuie să înţeleagă că dezvoltarea sectorului de creditare nebancară, înseamnă dezvoltarea economiei în ansamblu, înfiinţarea de noi întreprinderi, realizarea unor idei de afaceri. Creditele de consum, de asemenea, contribuie la dezvoltarea pieţei, la comercializarea produselor locale. Credem că o mare nedreptate a fost eliminată prin recunoaşterea organizaţiilor de creditare nebancară ca furnizori de credite şi nu de împrumuturi cum este actualmente.

Profit: Cum puteţi caracteriza sectorul organizaţiilor de microfinanţare şi care sunt tendinţele acestuia? Putem spune că rezultatele din anul 2016 diferă de cele din 2017? Cum aţi prognoza anul 2018 pentru OM? Întrezăriţi o îmbunătăţire a rezultatelor şi în ce mărime?

A.G.: Sectorul se află în continuă ascensiune, fapt dovedit atât de evoluţiile în cadrul acestuia, cât şi în raport cu sectorul bancar. Situaţia se datorează mai multor factori, cum ar fi contextul de pe piaţa bancară de creditare, atractivitatea sectorului pentru investitori, o înţelegere mai bună din partea pieţei a avantajelor creditării. Produsele preferate ale industriei rămân a fi creditele de consum, apar diverse subtipuri ale acestora, „credite până la salariu”, la nivel global cunoscute drept „payday loans”, de regulă caracterizate printr-un cost ridicat. Apar noi produse care targhetează start-up-urile, microîntreprinderile, acel public care este mai puţin eligibil finanţării bancare.

Credem că respectiva tendinţă se va păstra în continuare, eventual un pic mai temperată. Deloc de neglijat este venirea noilor jucători pe piaţa bancară, fapt ce va fi resimţit şi în sectorul nebancar.■