În ultimii ani, proiectele de eficienţă energetică în Republica Moldova şi-au demonstrat viabilitatea, devenind parteneri ai tuturor celor care pun preţ nu doar pe reducerea costurilor de încălzire, dar şi pe protejarea mediului ambiant. Energia solară şi geotermală este tot mai des utilizată, iar cazanele pe biomasă le înlocuiesc pe cele pe gaz, devenind mai accesibile atât pentru consumatorii casnici, cât şi pentru instituţiile publice.

Standarde de eficienţă energetică implementate la Călăraşi

În or. Călăraşi, situat la o distanţă de 50 km de Chişinău, mai bine de un an în urmă a demarat construcţia unei grădiniţe după standardul german de „casă pasivă”, care presupune un consum redus de energie termică, pierderi minime de căldură şi metode sporite de conservare. Proiectul, unul inedit nu doar pentru acest oraş, dar şi pentru întreaga ţară, a devenit posibil graţie susţinerii Băncii de Dezvoltare a unuia dintre membrii UE – Germania. Banca a alocat 1 mil. de euro pentru construcţia de la zero a noii grădiniţe, care a primit ulterior denumirea de „DoReMicii”. Investiţia a fost efectuată prin intermediul proiectului „Infrastructură socială şi eficienţă energetică”, implementat de Fondul de Investiţii Sociale din Moldova.

Conceptul presupune o independenţă totală a edificiului din punct de vedere energetic, încălzirea clădirii fiind realizată prin intermediul a trei tipuri de energie regenerabilă: un cazan pe biomasă, 5 pompe geotermale şi 4 panouri solare. Drept rezultat, costurile de întreţinere a grădiniţei, cu o suprafaţă de 1100 m.p., vor fi comparabile cu cele ale unui apartament cu trei odăi. Specialiştii dau asigurări că factura nu va depăşi, în medie, 2 000 lei pe lună.

„În primul rând, ne bucurăm de faptul că vom avea noi locuri disponibile pentru copii în grădiniţă, iar în al doilea rând vom avea o economie substanţială a consumului de energie termică şi electrică. Proiectul prevede că pentru 1 m.p. se vor cheltui doar 15 kw/an, faţă de 250 kw/an cât se consumă în prezent în cazul instituţiilor publice. Economiile acumulate vor putea fi direcţionate în alte scopuri, în special, pentru eficientizarea energetică a clădirilor publice din oraş”, spune primarul or. Călăraşi, Nicolae Melnic.

Situat în zona de Codri, oraşul Călăraşi are un amplasament pitoresc, iar locul ales de autorităţile locale pentru construcţia noii grădiniţe, pur şi simplu, l-a fascinat pe investitorul german: „Era o toamnă frumoasă, iar priveliştea care se deschidea în faţă de pe locul unde este construită acum grădiniţa era una uimitoare, Codrii Moldovei fiind îmbrăcaţi în straie de toamnă. Investitorul a privit cinci minute în zare şi a decis că anume acesta este cel mai potrivit loc pentru noua investiţie în ţara noastră”, îşi aminteşte primarul oraşului.

În 2012 autorităţile locale din Călăraşi au elaborat un plan de acţiuni de eficienţă durabilă, care prevede ca până în anul 2020 emisia de CO2 să fie micşorată cu 20%. „Urmărind acest scop, noi indubitabil contribuim la salvarea naturii. Zona în care este amplasat oraşul nostru este, într-adevăr, una foarte frumoasă şi ar fi păcat să nu protejăm natura, iar construcţia noii instituţii preşcolare se înscrie în acest obiectiv ambiţios, dar perfect realizabil”, spune Nicolae Melnic.

Astăzi, lucrările de edificare a noii instituţii preşcolare au luat sfârşit. Instituţia este pregătită să găzduiască 100 de copii din cei 400 de micuţi din Călăraşi înscrişi pe lista de aşteptare pentru a frecventa o grădiniţă. Designul original, care este unul total neobişnuit pentru grădiniţele din Moldova, culorile vii, curtea frumos amenajată şi sălile spaţioase fac din acest edificiu un loc mult aşteptat nu doar de copii, dar şi de părinţi.

Tânăra mămică, Silvia Secui, este impresionată de noua grădiniţă şi abia aşteaptă ca uşile acesteia să fie deschise, pentru a-şi aduce aici copilul: „Ne bucurăm foarte mult că oraşul nostru a beneficiat de suport pentru construcţia acestei grădiniţe eficiente energetic. Suntem siguri că ea va fi una confortabilă nu doar din punct de vedere al designului, dar şi al confortului termic. Copiii vor avea parte de căldură, iar acest lucru va permite creşterea şi educarea lor în condiţii foarte bune. Noua grădiniţă înseamnă mai puţini bani pentru întreţinere şi mai multă căldură pentru copii”, se arată convinsă Silvia Secui.

Managerul noii instituţii preşcolare, Silvia Dodon, susţine că lipsa locurilor vacante în instituţiile preşcolare reprezintă o problemă acută pentru oraş, motiv pentru care mulţi părinţi sunt nevoiţi să stea cu copiii acasă. „Acum, aceştia vor avea posibilitatea să se angajeze în câmpul muncii, ştiind că copiii lor sunt instruiţi în condiţii foarte bune şi se află în siguranţă şi confort la noua grădiniţă”, spune directoarea.

O nouă faţă pentru iluminatul public din Ialoveni

Autorităţile locale din Ialoveni, oraş situat la 12 km de Chişinău, au conştientizat pe deplin rolul eficienţei energetice pentru reducerea cheltuielilor bugetului local, care este insuficient pentru a face faţă tuturor problemelor oraşului. Pornind de la această realitate, Uniunea Europeană, prin intermediul suportului acordat Fondului pentru Eficienţă Energetică şi a iniţiativei Convenţia primarilor UE, care uneşte autorităţile locale şi regionale într-un angajament comun pentru sporirea eficienţei energetice şi utilizarea surselor de energie regenerabilă, a devenit partenerul fidel al primăriei or. Ialoveni în realizarea proiectelor de eficienţă energetică.

Graţie suportului acordat de Fondul pentru Eficienţă Energetică la Ialoveni este în derulare proiectul de eficientizare energetică a iluminatului public stradal, iar recent a fost finalizat procesul de izolare termică a gradiniţei Nr. 1 „Andrieş”. Fondul, care a beneficiat de asistenţa UE la etapa iniţială, fiind ulterior finanţat şi din alte surse, inclusiv cele din bugetul de stat al Republicii Moldova, este un exemplu al modului în care suportul oferit de UE devine unul durabil.

„În calitate de autoritate publică ne-am focusat pe utilizarea eficientă a mijloacelor financiare pe care le avem la dispoziţie”, spune viceprimarul oraşului Ialoveni, Radu Chilaru. „Astfel, ne-am propus să folosim raţional banii contribuabililor oraşului, atrăgând fonduri externe pentru realizarea unor proiecte importante de eficienţă energetică. Beneficiind de resurse europene noi contribuim la îmbunătăţirea vieţii în oraş. Banii economisiţi pentru consumul de energie în rezultatul implementării proiectului privind iluminatul public stradal urmează a fi direcţionaţi la reabilitarea drumurilor, a reţelelor inginereşti de alimentare cu apă şi canalizare. Într-o fază ulterioară, preconizăm să iluminăm trecerile pietonale din locurile publice, iar mai apoi şi terenurile de joacă pentru copii”, a adăugat viceprimarul.

Costul total al proiectului care vizează iluminatul public stradal în Ialoveni este de 4,1 mil. lei, dintre care 75% au fost acordaţi prin intermediul Fondului pentru Eficienţă Energetică, iar 25% este contribuţia primăriei. Proiectul prevede înlocuirea consolelor, a cablajului şi a corpurilor de iluminat cu un consum redus de energie.

Grădiniţa Nr. 1 „Andrieş” din Ialoveni este un alt beneficiar al suportului Fondului pentru Eficienţă Energetică. Cu suportul acestuia, au fost finalizate lucrările de izolare termică a instituţiei, fapt care permite păstrarea căldurii în grădiniţă pe timp de iarnă.

Directoarea instituţiei preşcolare, Carolina Nofit, spune că cele 2,8 mil. lei, dintre care 75% acordate de Fondul pentru Eficienţă Energetică şi 25% de Primărie, au fost folosite pentru termoizolarea pereţilor, schimbarea geamurilor şi a uşilor: „Până acum eram nevoiţi în fiecare iarnă să lipim geamurile pentru a menţine căldura în grădiniţă. Acum însă, lucrurile s-au schimbat, iar confortul termic în instituţie este mai mare. Termoizolarea pereţilor ne permite păstrarea căldurii, iar înlocuirea geamurilor a adus mai multă lumină în grădiniţă. Beneficiarii acestor schimbări majore sunt copiii. Ei nu doar că vor avea parte de mai multă căldură, dar vor beneficia şi de economiile făcute pentru consumul de energie termică. Din banii economisiţi vom procura jocuri şi suport didactic pentru copii”, afirmă managerul instituţiei.

Educatoarea Silvia Schiţco recunoaşte că în iarna care a trecut a fost mult mai plăcut să lucreze în grădiniţă: „De obicei, la activităţi lucram repejor, după care făceam multă mişcare pentru a ne încălzi. Acum, putem să ne concentrăm mai mult pe activităţi, suntem mai sănătoşi şi ne simţim mai confortabil. Dacă iarna, din cauza deselor îmbolnăviri, frecvenţa la grădiniţă era de circa 50%, acum aceasta este de 100%”, constată educatoarea.
 
Municipiul Bălţi: eficienţă energetică cu troleibuze noi

În municipiul Bălţi, capitala de nord a Republicii Moldova, autorităţile locale au implementat cu succes proiectul de renovare a parcului urban de troleibuze. Cu 4,6 mil. euro, dintre care 1,6 mil. euro grant din partea Uniunii Europene şi 3 mil. euro credit, oferit de Banca Europeană pentru Reconstrucţie şi Dezvoltare, municipalitatea a achiziţionat 23 de troleibuze noi, eficiente din punct de vedere energetic şi a realizat investiţii importante în cadrul Direcţiei de troleibuze din Bălţi.

„Acum, administraţia locală analizează posibilitatea procurării de noi troleibuze pentru a extinde transportul public şi a-l face mai comod pentru locuitorii municipiului, determinându-i în acelaşi timp să renunţe la utilizarea mijloacelor auto personale”, spune viceprimarul mun. Bălţi, Igor Şeremet. „Drept finalitate, ne propunem atât optimizarea transportului, cât şi reducerea emisiilor de CO2 în atmosferă, obiectiv asumat de mun. Bălţi odată cu semnarea în 2016 a Convenţiei primarilor UE”.

Locuitorii oraşului sunt mulţumiţi de achiziţionarea noilor unităţi de transport public, având în vedere că acestea sunt mult mai confortabile şi silenţioase, oferind posibilitate mamelor cu copii, persoanelor în etate şi celor cu probleme locomotorii să urce şi să coboare din transport mult mai uşor.

Administraţia municipiului este la moment în proces de consultări publice cu locuitorii, astfel încât ei să aprecieze care sunt priorităţile pentru atragerea unor noi resurse creditare: „Îmi place finalitatea tuturor acestor procese, pentru că astfel este asigurată o economie substanţială de resurse financiare la bugetul local, care pot fi direcţionate în alte scopuri. De exemplu, luăm în calcul modernizarea liniilor uzate de troleibuze, fapt care, de asemenea, va contribui la reducerea consumului de energie electrică”, spune Igor Şeremet.

Energia regenerabilă promovează securitatea energetică

În 2011 sursele de energie regenerabilă în Republica Moldova erau la nivelul de 2% din totalul energiei consumate. Astăzi, acest indicator a atins nivelul de peste 15%, dintre care 90% reprezintă energia pe bază de biomasă. Rezultatul în cauză a fost asigurat inclusiv graţie Proiectului finanţat de Uniunea Europeană „Energie şi Biomasă”, care promovează consumul de energie din biomasă şi stimulează producerea durabilă de energie şi dezvoltare locală.

Managerul Proiectului „Energie şi Biomasă”, Victor Cotruţă, susţine că acum un deceniu, ţara depindea integral de resursele energetice de peste hotare, în principal, a celor din Rusia. „Susţinerea domeniului energiei regenerabile este foarte importantă pentru asigurarea securităţii energetice a Republicii Moldova”, explică el, precizând că paşii care se întreprind în această direcţie vor permite ţării noastre să nu mai depindă integral de surse energetice din afară.

„Noi avem resurse proprii de energie, care până acum erau considerate deşeuri”, a adăugat Cotruţă. „Fiind o ţară agrară, Moldova dispune de cantităţi mari de deşeuri agricole, care pot fi utilizate la producerea energiei. Astfel, este protejat nu doar stratul de ozon de arderile ilegale de resturi agricole, dar din acestea este produsă energie, folosită la încălzirea locuinţelor private şi a instituţiilor publice. Utilizând resursele regenerabile, noi nu doar securizăm ţara din punct de vedere energetic, dar protejăm şi mediul, iar susţinerea UE este foarte importantă în acest sens”, spune managerul proiectului.

În acelaşi timp, utilizarea resurselor energetice regenerabile este sustenabilă şi din punct de vedere economic, costurile pentru încălzire fiind mai mici în cazul cazanelor pe biomasă, decât a celor pe gaz. „Este important să menţionăm că chiar dacă am plăti pentru instalarea cazanelor pe biomasă acelaşi preţ ca şi pentru cazanele alimentate cu gaz, folosirea resurselor locale este cu mult mai avantajoasă, pentru că sursele financiare rămân la noi în ţară. În loc să le transmitem în Rusia, le oferim posibilitate întreprinzătorilor noştri să-şi dezvolte propriile afaceri, producând peleţi, brichete etc. Cu alte cuvinte, prin promovarea surselor de energie regenerabilă se ating mai multe scopuri concomitent”, este de părere Victor Cotruţă.

Programul Naţional de Dezvoltare „Moldova-2020”, care stabileşte obiective de lungă durată pentru a atinge un nivel substanţial de eficienţă energetică, prevede reducerea până în anul 2020 a consumului de energie cu 20%, creşterea utilizării surselor regenerabile de energie cu 20%, sporirea utilizării de biocombustibil cu cel puţin 10% şi reducerea emisiilor de gaze cu efect de seră cu 25%.■

 Foto: Proiectul „Vecinii UE est”

__________________________________________________________________________________

Acest articol este realizat în cadrul proiectului ”Vecinii UE est”. Opiniile exprimate aparţin exclusiv autorului.