Profitразделитель ссылочного текста №_12_2023, decembrie 2023

Câţiva indicatori macroeconomici cheie ai României în timpul pandemiei. Cazul Republicii Moldova.

Alexandru M. Tănase | Criză & Impact

În data de 1 iunie 2020, publicaţia BNE Intellinews, cu sediul la Londra, a publicat un articol despre cum face faţă România impactului economic al crizei declanşate de pandemia COVID-19.  Actuala criză pandemică a lovit România într-un mod similar cu ţările din Europa de Est1. Specific pentru această ţară a fost faptul că rata de infectare a înregistrat o creştere accelerată, din cauza numărului mare de români, care s-au întors din alte ţări dezvoltate ale Uniunii Europene (UE), în special din Italia, Spania, Franţa, Germania şi Marea Britanie. Acest grup mare de migranţi erau muncitori încadraţi în diferite sectoare ale economiei, cum ar fi agricultură, asistenţă socială, construcţii, comerţ etc. Populaţia întoarsă acasă îşi dorea protecţia unui spaţiu românesc mai izolat, decât cel al „zonelor roşii”, ca, de exemplu, nordul Italiei sau marile metropole, cum ar fi Parisul sau Londra. Potrivit datelor Guvernului României, până în luna mai, circa 1,3 mil. de români au decis să se întoarcă în ţară, iar acest influx a continuat şi de atunci încoace.

 

Până aici, nimic special. Cu toate acestea, într-o exprimare eufemistică, echilibrele macroeconomice ale României erau foarte fragile înainte de criză. În luna noiembrie 2019, un nou Guvern a preluat puterea fără a avea însă o majoritate parlamentară, ceea ce a influenţat şi mai mult fragilitatea economică a ţării. Noul Guvern format de Partidul Naţional Liberal (PNL) a blamat (ca şi în multe alte cazuri) Partidul Social Democrat (PSD) pentru moştenirea dezastruoasă pe care i-a lăsat-o. De nenumărate ori, PNL s-a referit la faptul că datoria externă este în creştere, la fel ca şi deficitul bugetar, iar deficitul de cont curent se adânceşte tot mai mult. În plus, pe lângă toate aceste dezechilibre, marea majoritate din populaţia României este de vârstă pensionară. Respectiv, pensiile pentru limită de vârstă, precum şi „pensiile speciale” au creat o presiune de nedescris asupra bugetului, care şi aşa era fragil. Câţiva indicatori macroeconomici cheie sunt prezentaţi în Tabelul 1 (pe o bază anuală (2015-2019) şi pe o bază lunară pentru anul 2020 cu scopul de a reflecta impactul pandemiei).

 

Câteva trăsături evidente ale evoluţiilor curente sunt uşor de desprins. În primul rând, dacă analizăm împrumuturile acordate de bănci şi alte instituţii financiare nebancare populaţiei şi organizaţiilor neguvernamentale, observăm ritmul lent de creştere al acestora, în ultimele patru luni, pe fondul pandemiei de coronavirus (vezi Graficul 1). De asemenea, este în creştere nivelul împrumuturilor restante. Împrumutaţii înregistrează întârzieri la plata ratelor la credite din cauza dificultăţilor financiare. În acelaşi timp, Banca Naţonală a României (BNR) a permis împrumutătorilor, instituţii bancare şi nebancare, să amâne la plată creditele persoanelor fizice afectate de pandemia COVID-19. Această situaţie va arăta şi mai alarmant, atunci când va fi analizat impactul total al pandemiei şi va continua până când economia României va începe să se redreseze.

Presupunând că această criză pandemică se va termina definitiv, unele instituţii financiare internaţionale (Fondul Monetar Internaţional (FMI), Banca Mondială, Banca Europeană pentru Reconstrucţie şi Dezvoltare (BERD) şi altele) au prognozat pentru anul 2021 o revenire economică care va duce la o expansiune a PIB-ului României. În acelaşi timp, având în vedere că vaccinul împotriva COVID-19 încă nu este disponibil, această presupunere ar putea rămâne una eroică.

În al doilea rând, a crescut uşor nivelul depozitelor populaţiei şi ale entităţilor neguvernamentale în băncile comerciale. O asemenea tendinţă se manifestă prin faptul că cei 1,3 mil. de români, care au decis să se întoarcă în ţară, aveau resurse financiare disponibile, pe care le-au depus în valută la băncile comerciale româneşti. Majorarea soldului depozitelor în valută este una dintre cele mai neaşteptate trăsături ale comportamentului populaţiei în această perioadă tulbure a crizei pandemice.

În plus, populaţia României a fost foarte prudentă şi a renunţat în această perioadă la achiziţionarea bunurilor de consum mai puţin importante (de exemplu, televizoare, mobilă, îmbrăcăminte etc.). Această situaţie poate fi explicată prin decretarea stării de urgenţă naţională la mijlocul lunii martie, urmată de starea de alertă valabilă până la 15 iunie. Respectiv, toate centrele comerciale au fost închise, iar achiziţionarea produselor nealimentare neesenţiale de către populaţie a fost practic imposibilă.

 

 

Deşi modestă, creşterea continuă a depozitelor populaţiei a cunoscut o evoluţie vizibilă. BNR şi băncile comerciale trebuie să implementeze măsuri adecvate pentru a consolida aceste tendinţe pozitive. Rata dobânzilor, precum şi calitatea serviciilor bancare (inclusiv prin mijloace electronice) sunt cruciale în acest sens. Atitudinea existentă a unor bănci comerciale şi a unor politicieni români, precum că cei care deţin depozite trebuie să suporte singuri costurile crizei pandemice este total greşită.

Pe lângă securitatea sanitară, unul dintre subiectele majore abordate, în perioada pandemiei, a fost situaţia celor aproximativ 5,2 mil. de pensionari români, din totalul populaţiei de 19,4 mil. de persoane (23,5 mil. de persoane la sfârşitul lunii decembrie 1989).

Actualmente, sistemul de pensii în România este foarte inechitabil. Pensia medie lunară constituie 1 292 lei româneşti. În acelaşi timp, pensiile sunt extrem de discrepante. Cea mai mică pensie socială lunară constituie 700 de lei româneşti, iar în cazul „pensiilor speciale” suma poate ajunge până la 70 de mii de lei româneşti. În prezent, întreaga societate este concentrată pe acest subiect, întrucât, în anul 2018 a fost promulgată o lege ce stipulează o creştere de circa 40% a tuturor pensiilor de la 1 septembrie 2020. Este evident faptul că astăzi autorităţile nu pot să aloce resurse financiare suplimentare pentru a asigura o asemenea majorare a pensiilor, propusă de PSD cu scopul de a obţine voturile alegătorilor. Deoarece încercările repetate de a elimina „pensiile speciale” au fost declarate ca fiind „neconstituţionale”, Guvernul trebuie să se concentreze, în primul rând, pe taxarea cu până la 90% a acestui segment special.

În al doilea rând, autorităţile trebuie să explice celor 5,2 mil. de pensionari români că o creştere de circa 40% este nesustenabilă. Dacă, totuşi această majorare va avea loc, anul viitor cheltuielile bugetare vor spori semnificativ (81 mlrd. de lei româneşti în 2021). Orice decizie se va lua, mulţi oameni vor rămâne dezamăgiţi.

Toate evoluţiile menţionate mai sus influenţează un alt indicator cheie – datoria externă a ţării. Acum 30 de ani, România a intrat în perioada de tranziţie fără a avea vreo datorie externă. Între timp, la sfârşitul lunii februarie 2020, nivelul acesteia a depăşit €110 mlrd. (vezi Graficul 2).

În viitor, pandemia va pune o presiune şi mai mare pe contul curent al României. Cel mai probabil că Guvernul va continua să împrumute de pe pieţele externe. Potrivit analiştilor financiari, din cauza fragilităţii relansării economice a ţării, precum şi a nivelului existent al datoriei externe, România a beneficiat de împrumuturi externe la dobânzi mult mai mari, decât cele acordate Bulgariei, Poloniei şi Ungariei.

Raportul datoriei externe faţă de PIB, care până acum a constituit 35-45%, va spori considerabil, în special, în anul curent, când PIB-ul României, potrivit unor estimări, se va reduce cu aproximativ 5% sau mai mult.

Pentru a controla toate aceste corelaţii macroeconomice, România are nevoie de un set de măsuri interne pe termen lung. Acestea ar trebui să se refere la relansarea economiei, la dezvoltarea infrastructurii, agriculturii, turismului şi sectorului IT, la stimularea depunerilor individuale ale populaţiei, precum şi la taxarea pensiilor speciale. De asemenea, autorităţile trebuie să manifeste maximă prudenţă în majorarea pensiilor începând cu 1 septembrie 2020.

În acelaşi timp, pe termen scurt, Guvernul român şi întreaga societate trebuie să se focalizeze pe sumele nerambursabile şi împrumuturile oferite de UE (€33 mlrd., dintre care €19,6 mlrd. – ajutor nerambursabil). Aceste sume au fost alocate României în cadrul fondului de refacere economică pentru ţările UE afectate de impactul epidemiei de coronavirus. Doar acţionând împreună, atât pe intern, cât şi pe extern, România va reuşi să depăşească criza economică, cauzată de COVID-19.

 

 

Cazul Republicii Moldova (Moldova în acest articol). Deşi, cazul Moldovei e similar cu cel al României la mai multe capitole, există totuşi diferenţe şi ar merita o prezentare distinctă şi mai detaliată.

Criza pandemică a lovit Moldova cu consecinţe economice clare asupra indicatorilor macroeconomici ai ţării (vezi Tabelul 2). Comparativ cu România, atât depozitele, cât şi împrumuturile atrase de băncile comerciale moldoveneşti au avut tendinţe foarte plate. Acest fapt se explică prin instituirea regimului de autoizolare şi, respectiv, îndemnul autorităţilor de a fi prudenţi într-o perioadă atât de nesigură.

Moldova deţine, de asemenea, un număr semnificativ de pensionari. Din numărul total de circa 2,68 mil. de persoane rezidente în ţară, 703,8 mii sunt pensionari, majoritatea cu pensii foarte modeste. Aceştia îşi duc viaţa de zi cu zi cu ajutorul remitenţelor (în scădere) trimise acasă de cei circa un milion de moldoveni care lucrează în străinătate.
La finele anului 2019, datoria externă brută a ţării s-a majorat până la $7,55 mlrd. La fel ca şi România, dar din motive istorice foarte diferite, Moldova a intrat în perioada de tranziţie cu datorii externe zero. La sfârşitul anului trecut, raportul acestui indicator cheie faţă de PIB a constituit 63,1%, aproape dublu comparativ cu indicatorul similar al României.

Există probabilitate că, în anul curent, această raţie va spori, întrucât Moldova va continua să atragă împrumuturi de la parteneri externi, în special de la Federaţia Rusă, precum şi de la alte instituţii financiare internaţionale. În acelaşi timp, cel mai probabil PIB-ul ţării se va contracta. Astfel, sunt necesare eforturi bine determinate pentru a menţine sub control nivelul de îndatorare al ţării, fapt dificil de realizat în lumina alegerilor care se vor desfăşura în 2020.
Atât România, cât şi Moldova au început să-şi relaxeze restricţiile introduse, din cauza pandemiei COVID-19. Totuşi, în prezent, ambele ţări „navighează pe ape necunoscute” din punct de vedere economic, ca de altfel multe alte state din lume.■

_____________________________________________________________________________________________


Alexandru M. Tănase este Consultant Independent şi Fost Associate Director, Senior Banker la BERD şi Consilier la FMI. Acestea reprezintă părerile personale ale autorului. Analiza şi opiniile exprimate nu sunt cele ale BERD şi/sau FMI şi/sau ale oricărei alte instituţii citate. Analiza şi datele sunt bazate pe informaţiile existente la sfârşitul lunii mai 2020.

 

 

Comentarii [2]

Comentariu
  • 16.06.2020 07:36:04 Inga
    Bravo! Ce analiza profunda!
  • 11.01.2021 09:22:27

Adauga-ţi comentariu

© 2008 "Profit"

 

În cazul preluărilor materialelor de pe site este necesară indicarea sursei Profit.md
Sesiuni curente:
12
Afişări de site:
2507516
Vizitori unici:
5315445

WebArt Pro