Profit: Dle Puşcuţa, la 1 aprilie 2016 a fost publicată în Monitorul Oficial Legea privind moratoriul, pentru o perioadă de trei luni, asupra controlului de stat, inclusiv al celui fiscal. În această situaţie, cu ce se ocupă inspectorii fiscali? Nu se plâng aceştia că nu au de lucru?

S.P.: Impresia că Fiscul este doar un organ de control nu este una tocmai corectă. Serviciul Fiscal de Stat este în primul rând un organ de administrare, având controlul fiscal printre atribuţiile componente. În total, conform statelor de personal în cadrul Serviciului Fiscal de Stat sunt prevăzute 1 892 unităţi de personal, dintre care doar 446 sau circa o pătrime sunt implicaţi în activitatea de control. Respectiv, activitatea a 75% dintre angajaţi este orientată spre deservirea contribuabililor, executarea plăţilor, evidenţa fiscală, etc, activităţi care nu  cad sub incidenţa Legii cu privire la moratoriu.

În plus, această lege prevede un şir de controale care urmează a fi efectuate în regim normal, precum cele care se referă la restituirea de TVA şi accize, controalele în cadrul proceselor de insolvabilitate sau lichidării agenţilor economici la cererea acestora din urmă,  controalele în cadrul dosarelor penale la solicitarea organelor de drept sau cele referitor la activitatea ilicită de întreprinzător.

Respectiv, o bună jumătate din toate activităţile de control tradiţional efectuate de Serviciul Fiscal continuă să fie realizate. În acelaşi timp, angajaţii care s-au eliberat sunt antrenaţi în alte acţiuni, precum cea de conformare a contribuabililor la respectarea legislaţiei fiscale. Acest lucru se face prin intermediul scrisorilor, analizelor, invitarea conducătorilor întreprinderilor la discuţii. De exemplu, într-o anumită ramură salariul mediu este de 5 mii lei, dar la un anumit agent economic acesta este de doar 2 mii lei. În acest caz, încercăm să vedem care sunt cauzele fenomenului şi cum poate fi majorat salariul oficial declarat. O asemenea abordare individuală dă rezultate destul de bune.

De asemenea, angajaţii care s-au eliberat în urma moratoriului sunt implicaţi în verificarea obligaţiunilor persoanelor fizice cu privire la impozitul pe venit. Termenul de depunere a declaraţiilor pe venit a expirat la 25 martie. La moment, informaţia este prelucrată şi se verifică cine a avut obligaţiunea de a depune declaraţia pe venit, cine a făcut acest lucru şi cine nu, cine a achitat deja impozitul şi cine nu.

Profit: Ştiţi cumva dacă acest moratoriu va fi extins?

S.P.: Moratoriul expiră la sfârşitul lunii iunie, iar la moment este prea devreme să spunem dacă va fi extins sau nu. Dar, ţinând cont de evoluţia încasărilor la buget, nu văd motive pentru a nu-l prelungi.

De ce spun acest lucru? Pentru că, cel puţin până la momentul de faţă, nu a fost înregistrată o creştere bruscă a tendinţei de evaziune fiscală şi a abuzurilor din partea contribuabililor neoneşti. Majoritatea agenţilor economici îşi continuă activitatea şi îşi onorează obligaţiunile faţă de buget în regim adecvat.

Profit: Deci putem spune că moratoriul are un efect benefic asupra activităţii economice?

S.P.: Din punct de vedere economic, evident că acest moratoriu este benefic, iar agenţii economici trebuie să se simtă mai descătuşaţi în privinţa organizării afacerilor.

Din punct de vedere bugetar-fiscal, trebuie să recunoaştem că după intrarea în vigoare a moratoriului nu au fost înregistrate probleme de executare bugetară la partea de venituri. Cele două impozite care sunt cele mai relevante în partea de venituri la bugetul de stat – impozitul pe venit şi TVA – înregistrează o creştere bună.

Profit: La un moment dat totuşi moratoriul va fi anulat. Când acest lucru se va întâmpla, care vor fi companiile care vor fi supuse controalelor în primul rând?

S.P.: Serviciul Fiscal stabileşte lista contribuabililor care urmează a fi verificaţi în baza punctelor acordate pentru cele 35 de riscuri la care este estimată activitatea contribuabililor în dependenţă de profilul activităţii economice, regiunea unde aceştia activează etc. De exemplu, salariul mediu la întreprinderea X este mai mic decât media pe ramură – acest risc este evaluat la 5 puncte. Implicarea agentului economic în tranzacţii cu firme dubioase reprezintă un risc estimat la 7 puncte. Toate punctele se adună şi se face media. Companiile cu cel mai mare număr de puncte sunt supuse controalelor în primul rând.

IFPS are deja pregătite listele agenţilor economici cu cele mai mari riscuri. Nu pot spune că aşteptăm momentul anulării moratoriului, dar suntem pregătiţi să reîncepem controalele în orice moment.

Profit: Aţi mai deţinut funcţia de şef al Fiscului în perioada 2005-2008, respectiv, cunoaşteţi această activitate nu din auzite şi probabil nu v-a fost foarte dificil să stabiliţi trei obiective principale pe care doriţi să le realizaţi în anul curent. Care sunt acestea?

S.P.: Primul şi cel mai important obiectiv este executarea părţii de venit a bugetului. Este un obiectiv primordial pentru care activăm.

Apropo, în unele ţări europene Serviciul Fiscal este văzut ca un „business pentru stat”, un proces în care statul, cu cheltuieli minime, trebuie să înregistreze încasări maxime. Anterior nu împărtăşeam această opinie, considerând că scopul nostru principal este să controlăm activitatea absolut a tuturor contribuabililor. Executarea părţii de venituri se afla mai jos în lista de priorităţi. Abordările s-au schimbat, iar la moment considerăm că nu este eficient să cheltuim 20 de lei pentru vizite la contribuabilii care au datorii de 1 sau 2 lei, metaforic vorbind. Ne uităm la acest proces ca la un business şi efectuăm controale care ulterior vor aduce statului cele mai mari beneficii.

A doua prioritate este promovarea noii legi a Serviciului Fiscal de Stat, care a fost deja aprobată de Guvern şi remisă Parlamentului spre examinare.

Al treilea obiectiv este modernizarea strategică a Serviciului Fiscal de Stat în baza unui proiect finanţat de Banca Mondială (BM) în sumă totală de $20 mil. şi prevăzut pentru o perioadă de 5 ani. Sperăm foarte mult că acest document va fi ratificat în viitorul apropiat de către Comitetul de Directori ai BM şi Parlamentul RM, astfel încât deja la toamnă să demarăm procesul de modernizare strategică a instituţiei. Acesta prevede, printre altele, transcrierea Codului Fiscal şi eventual a Codului de Procedură Fiscală, finanţarea acţiunilor de restructurare şi modernizare a Serviciului Fiscal de Stat în baza noii Legi cu privire la Serviciul Fiscal de Stat, precum şi procurarea şi implementarea unui soft integrat de administrare fiscală.

Acestea ar fi principalele priorităţi pentru anul 2016. Sperăm să reuşim să le realizăm.

Profit: Care sunt principalele prevederi ale noii Legi cu privire la Serviciul Fiscal de Stat, la care v-aţi referit? Ce vom obţine în rezultatul implementării acesteia?

S.P.: La moment, există 36 de Inspectorate Fiscale de Stat, dintre care 35 teritoriale şi un Inspectorat Fiscal Principal de Stat. Se propune crearea unei singure entităţi juridice, Serviciul Fiscal de Stat, şi lichidarea tuturor celorlalte 36. Nu vor fi reduceri de personal, dar va fi schimbată abordarea de administrare fiscală. Se va trece de la principiul pe orizontală după amplasarea geografică la principiul de funcţionalitate pe verticală. Este o metodă de organizare a administrării fiscale tot mai frecvent întâlnită în diferite ţări europene, care este foarte strâns legată de dezvoltarea vertiginoasă a sistemelor informaţionale.

La moment, Serviciul Fiscal de Stat îndeplineşte câteva funcţii. Prima funcţie este deservirea contribuabililor, acordarea de servicii, primirea dărilor de seamă, eliberarea certificatelor, înregistrarea conturilor bancare, evidenţa contribuabililor etc. A doua funcţie este cea de inspectare-control post operaţional. A treia se referă la controlul operativ anti-fraudă, adică la momentul înfăptuirii activităţii economice. A patra funcţie este executarea silită a plăţilor restante faţă de buget.

Dorim să organizăm Serviciul Fiscal pe principii de funcţionalităţi pe verticală. Va exista un Serviciu Fiscal de Stat cu amplasarea în mun. Chişinău, care va include Direcţia generală administrare fiscală, Direcţia generală control, Direcţia generală control-operativ, şi Direcţia generală executarea silită a plăţilor.

În teritoriu vor rămâne doar subdiviziunile de prestare a serviciilor şi deservire a contribuabililor. În prezent, serviciile prestate de oficiile teritoriale ale Inspectoratului fiscal sunt încă destul de solicitate de contribuabili dar, odată cu dezvoltarea serviciilor IT, necesitatea în prezenţa fizică a oficiului fiscal la nivel teritorial probabil va dispărea. Cred că noi vom fi deja martorii acestui proces.

Astfel, la nivel local nu vor mai exista inspectorate separate cu toate atribuţiile clasice de administrare fiscală.

De ce sunt necesare aceste schimbări? Există mai multe explicaţii, prima fiind abordarea neuniformă a diferitor cazuri de la raion la raion, cu toate că legislaţia este aceeaşi. Atunci când ne vom consolida pe funcţionalităţi toate aceste aspecte vor fi uniformizate.

În al doilea rând, vom putea utiliza mai eficient resursele umane de care dispunem. La moment, inspectorii din raioanele unde activează agenţi economici cu mai puţine riscuri nu îşi pot ajuta colegii din raioanele unde riscurile sunt mai mari. În urma reformei pe care intenţionăm să o implementăm, problema în cauză va fi uşor soluţionată.

Apropo, această practică este deja implementată de colegii din România, care, de asemenea, au recurs la consolidare, dar au mers pe principiul de regionalizare. Cele 41 de agenţii teritoriale au fost comasate în opt agenţii. După teritoriul administrat şi numărul de contribuabili, o regională din România ar fi similară cu activitatea Serviciul Fiscal de Stat din RM.

În al treilea rând, va creşte viteza de luare a deciziilor şi de administrare a activităţilor.

Şi nu în ultimul rând, sperăm să diminuăm considerabil riscul coruperii inspectorilor fiscali. Oricât de dureros ar fi, dar trebuie să recunoaştem - controlul şi executarea silită sunt activităţile cele mai vulnerabile la fenomenul corupţie. Trăind în aceeaşi localitate, apar anumite obligaţiuni şi relaţii fireşti, în viziunea multor moldoveni. În cazul în care controalele şi încasarea forţată a plăţilor vor fi efectuate de inspectori din alte localităţi, acest risc va scădea.

Profit: Aţi propus, de asemenea, modificarea Codului de Procedură Penală prin atribuirea autorităţii fiscale atribuţiilor de agent constatator în documentarea infracţiunilor penale la articolele ce ţin de practicarea activităţii ilegale de întreprinzător, evaziune fiscală etc. Organele care la moment se ocupă de aceste activităţi nu s-au propunţat împotrivă? Nu se tem că le luaţi ”pâinea”?

S.P.: De fapt a fost o idee comună, care a fost susţinută de Procuratura Generală, de Ministerul Justiţiei şi cel de Interne, precum şi de CNA. Toţi au căzut de acord că, în cazul în care procedura de constatare va fi realizată în Serviciul Fiscal de Stat, şansa ca dosarele să ajungă în instanţa de judecată şi aceasta din urmă să ia o decizie de condamnare va creşte.

Profit: Inspectoratul Fiscal are specialişti în acest domeniu?

S.P.: La moment nu avem foarte mulţi specialişti de acest gen. Intenţionăm să atragem specialişti din organele de drept care au statutul respectiv şi cunosc procedurile. Dacă propunerea noastră va fi acceptată de Parlament, va fi creată o subdiviziune specială la nivel central ce va documenta cazurile care, potrivit Codului Penal, fac obiectul infracţiunii penale.  

Profit: Care este părerea Dvs. faţă de intenţia Guvernului de a reduce cu o treime numărul ministerelor şi al agenţiilor? A fost acest lucru discutat cu şefii agenţiilor existente?

S.P.: Nu ştiu dacă sunt persoana cea mai potrivită pentru a comenta decizia Prim-Ministrului, care a fost şi pentru mine o noutate. În general însă, consider că este o decizie corectă şi posibil de implementat.

Profit: Care este tendinţa ultimelor luni în ceea ce priveşte acumulările la bugetul de stat? La începutul anului opoziţia susţinea că în scurt timp, lipsite de ajutorul partenerilor externi, autorităţile nu vor mai fi în stare să achite salariile şi pensiile. Pe cât de real este un asemenea scenariu?

S.P.: Cifrele vorbesc de la sine. În luna martie curent, la bugetul de stat au fost acumulate în total 1,422 mlrd. lei, în creştere cu 227 mil. lei sau cu 19% faţă de martie 2015. Încasările la bugetul local au constituit 295 mil. lei, în creştere cu 54 mil. lei sau cu 22,3%. Bugetul asigurărilor sociale de stat a însumat 838 mil. lei, cu 126 mil. lei sau cu 17,7% mai mult decât în martie 2015. Asigurările obligatorii în medicină au constituit 275 mil. lei, în creştere cu 62 mil. lei sau cu 29%.

În total bugetul public naţional administrat de Serviciul Fiscal de Stat în martie 2016 a fost de 2,832 mlrd. lei, cu 469 mil. lei sau cu 19,9% mai mult faţă de martie 2015. Considerăm că majorarea cu circa 20% este una foarte bună, mai ales în condiţiile în care nu au fost introduse impozite noi şi nu au fost majorate cotele celor existente.

Tendinţa de creştere a acumulărilor la bugetul de stat s-a menţinut şi în luna aprilie. Cifrele sunt ceva mai mici decât în luna martie, iar explicaţia constă în faptul că în martie tradiţional mai mulţi contribuabili achită impozitul pe venit. De fapt, martie este cea mai bună lună pentru Fisc.

Astfel, în aprilie, acumulările la bugetul de stat au fost de 827 mil. lei (+119 mil. lei sau +16,9% faţă de aprilie 2015), la bugetele locale – 284 mil. (+30 mil. lei sau +12,1%), la bugetul asigurărilor sociale de stat – 776 mil. (+86 mil. lei sau +12,5%) şi cele în Fondul de asigurări obligatorii în medicină – 255 mil. lei (+45 mil. lei sau +21,4%).

În total, la bugetul public naţional s-au încasat în aprilie curent 2,144 mlrd. lei, cu 281 mil. lei sau cu 15,1% mai mult decât în aprilie anul trecut.

Aceste cifre demonstrează că la moment rezultatele sunt bune, chiar dacă majoritatea agenţilor economici nu sunt supuşi controalelor.

Profit: Unii oameni de afaceri susţin că defalcările la buget ar fi mult mai mari dacă taxele ar fi mai mici, deoarece mulţi ar ieşi din economia tenebră. Împărtăşiţi acest punct de vedere?

S.P.: Dacă mi-aţi fi adresat această întrebare cu câteva luni în urmă, atunci probabil că răspunsul ar fi fost: ”Da, taxele sunt destul de mari”. Acum însă consider că ar fi corect să analizăm structura impozitelor.

La moment, impozitul pe venit este de 12% şi corespunde nivelului minim din regiune. Impozitul pe venit din salariu este de 7% şi 18%. Ultima cifră poate părea mare, dar să nu uităm că iniţial limita maximă era de 35%, apoi a fost micşorată la 32%, 30%, 28%, 25% şi în cele din urmă la 18%. Nu cred că în vreo ţară din regiune există cote mai mici de 18%. Valoarea TVA este de 20%, iar ţările în care acest impozit este mai mic pot fi numărate pe degete.

Majoritatea accizelor nu sunt mai mari decât în regiune. Mai mult, cazurile frecvente de încercări de contrabandă cu ţigări şi „facerea plinului cu produse petroliere la ieşirea din ţară” demonstrează că la aceste produse accizele chiar sunt mai mici decât la vecinii noştri.

Impozitul funciar este în mediu de 115 lei pentru un hectar de teren agricol. Consider că este o cotă foarte mică, în plus aceasta nu a fost schimbată în ultimii 10 ani. Acelaşi lucru este valabil şi pentru impozitul pe bunurile imobiliare.  

Există două contribuţii care într-adevăr au un impact major în presiunea fiscală – contribuţiile sociale (23% achită angajatorul şi 6% angajatul din fondul de retribuire a muncii) şi asigurările obligatorii în medicină (4,5% angajatorul şi 4,5% angajatul din fondul de retribuire a muncii). Dar aici trebuie să menţionăm că contribuţiile sociale şi cele medicale sunt de fapt o metodă de a investi în viitorul şi sănătatea contribuabilului. Cu atât mai mult cu cât începând cu 1999 pensia se calculează pe principii individuale, ceea ce înseamnă că cu cât mai mult contribuabilul achită la buget cu atât mai mare îi va fi pensia persoanei corespunzătoare.

Reieşind din faptul că în prezent veniturile proprii nu sunt suficiente pentru a acoperi cheltuielile bugetului asigurărilor de stat, putem trage câteva concluzii: fie cota este prea joasă, fie evaziunea este prea mare, fie baza de impozitare este prea mică. Sau poate fi o simbioză din toate trei. În situaţia respectivă autorităţile statului au sarcina de a identifica soluţii şi nu doar cele de constrângere.

Suma impozitelor achitate pentru asigurarea medicală obligatorie este, de asemenea, una semnificativă, însă alte soluţii nu există dacă dorim să avem un sistem eficient de acordare a serviciilor medicale.

Deci, dacă ne întoarcem la componenta fiscală a impozitelor, atunci eu consider că lucrurile nu se vor schimba radical dacă impozitul pe venit, care la moment este 12%, va fi micşorat, de exemplu, la 10%.

Mult mai important este să avem stabilitate şi predictibilitate în ţară pentru a atrage noi investitori străini şi a-i determina pe cei locali să-şi extindă activităţile.

Profit: Care este părerea Dvs. despre intenţia autorităţilor de a introduce un impozit de 0,8% pentru imobilele cu o suprafaţă mai mare de 120 m.p. şi a căror valoare de piaţă depăşeşte 1,5 mil. lei? Se va ocupa şi Serviciul Fiscal de acest lucru?

S.P.: Inclusiv şi Serviciul Fiscal. Reieşind din faptul că în ultimul deceniu, din motive obiective, impozitul pe bunurile imobiliare nu a evoluat aşa cum ne-am fi dorit, consider necesare anumite reforme.

Iniţial, se presupunea că impozitul pe bunurile imobiliare va deveni o metodă indirectă de taxare a persoanelor cu venituri mari. Este o practică absolut normală. Cu regret, acest lucru nu s-a întâmplat. Prima cauză constă în faptul că nu s-a făcut o reevaluare permanentă a bunurilor imobile. De fapt, acesta este un impozit modest ca pondere în structura veniturilor.

În al doilea rând, impozitul de 0,8% trebuie văzut ca începutul unui impozit pe avere. Începem cu partea care este mai la vedere şi care este mai simplu de taxat. Dar ea va avea continuitate. Averea are mult prea multe componente care trebuie cumulate şi taxate cu cote pe care le va decide Parlamentul. Consider că la moment introducerea acestui impozit este o decizie corectă, care va viza persoanele cu condiţii de trai mai bune. Desigur, pot exista şi erori şi greşeli. Dar cu timpul toate vor fi soluţionate.  

Profit: Există contribuabili care pe parcursul ultimilor 3-5 ani „nu au fost onoraţi” cu niciun control din partea Fiscului şi sunt foarte satisfăcuţi de această situaţie. Cum să facem ca numărul acestor contribuabili să crească?

S.P.: Contribuabilii care nu sunt supuşi controalelor se conformează legislaţiei în vigoare, sunt mai corecţi în activitate şi mai oneşti în calcularea şi achitarea impozitelor, respectiv, inspectorii fiscali nu-şi pot permite luxul de a pierde timp şi eforturi doar pentru a da mâna cu ei. Anume din acest considerent au şi fost create abordările bazate pe riscuri. Permanent examinăm un volum enorm de informaţii şi ne axăm în mare parte pe întreprinderile cu riscuri mai mari. Dacă pe o listă se regăsesc companii cu un nivel de risc de 40 şi, respectiv, 10 puncte, atunci la cele din urmă cel mai probabil inspectorii fiscali nu vor ajunge în viitorul apropiat.

Profit: Pe de altă parte, alţi contribuabili, inclusiv unii cu care am discutat personal, se plâng că numărul controalelor este destul de mare, iar inspectorii fiscali sunt destul de aroganţi, iar unii dintre ei, direct sau indirect, cer mită.

S.P.: O parte dintre aceste probleme se vor rezolva de la sine odată cu dezvoltarea serviciilor la distanţă. Cu cât mai mulţi contribuabili, în relaţia cu Fiscul, vor trece pe platforma electronică de comunicare, cu atât mai eficientă va fi administrarea şi mai mulţumiţi vor fi agenţii economici. În acelaşi timp, trecerea la organizarea pe verticală, când un inspector de la Bălţi va controla un contribuabil de la Cahul, de asemenea, sperăm să contribuie la diminuarea fenomenului  de corupţie.

Profit: Dar costurile nu vor creşte,  ţinând cont de faptul că inspectorii vor trebui să se deplaseze la distanţe destul de mari?

S.P.: Calculele preventive arată că Serviciul Fiscal nu va fi în pierdere, dat fiind faptul că vor fi lichidate mai multe funcţii de şefi şi adjuncţi de şefi de inspectorate fiscale.

Profit: Care ar fi portretul inspectorului fiscal ideal şi al contribuabilului ideal?

S.P.: Lucrul cel mai important pe care ni-l dorim de la contribuabili este să fie cât mai transparenţi şi să reflecte toate operaţiunile financiare şi economice în evidenţa contabilă. Să nu practice activităţi ilicite.

Cât priveşte inspectorul fiscal, acesta trebuie să cunoască foarte bine legislaţia fiscală şi economică, sistemele informaţionale, să fie bine educat şi respectuos, să discute cu contribuabilul de la egal la egal. Inspectorul nu poate dicta anumite chestiuni contribuabilului şi viceversa. De asemenea, inspectorul trebuie să fie adecvat salarizat pentru a avea satisfacţia de la munca prestată şi pentru a nu fi tentat să ia mită.

Profit: Care este salariul mediu al inspectorilor fiscali?

S.P.: Pentru luna aprilie 2016 - 4 400 lei. La moment, majorări de salariu nu se prevăd.

Profit: Fluctuaţia de cadre este mare?

S.P.: Este destul de mare. În acelaşi timp, în prezent sunt peste 160 de locuri de muncă disponibile în cadrul Inspectoratului Fiscal. De exemplu, la Căuşeni din 32 de angajaţi, nu avem 8. Cea mai mare problemă cu cadrele se atestă în subdiviziunile de control care se considerau cele mai interesante şi atractive, dar care impun şi cerinţe mai ridicate faţă de profesionalismul funcţionarilor ce activează în ele. Insuficienţa de cadre este resimţită mai mult la nivelul raioanelor, iar acesta este încă un argument în favoarea centralizării.

Profit: Se spune că puţini sunt cei care reuşesc să între în apa unui râu de două ori. Dvs. aţi reuşit să faceţi acest lucru. Ce v-a surprins plăcut atunci când aţi revenit în această funcţie şi ce v-a întristat sau dezamăgit?

S.P.: M-a surprins plăcut faptul că în colectivul anului 2016 sunt foarte mulţi specialişti tineri, dar bine pregătiţi şi ambiţioşi. Observ o îmbinare reuşită între tradiţiile şi metodele de lucru bune care au existat în trecut şi schimbările care au avut loc în ultimii ani. Un alt lucru pozitiv sunt tehnologiile informaţionale moderne utilizate de instituţie.

Partea mai puţin plăcută este că în ultimii opt ani problemele au rămas aceleaşi şi sunt legate în mare parte de administrare, înzestrarea tehnico-materială, salarii relativ mici.

Un alt moment mai puţin plăcut este faptul că timp de 25 de ani. Fiscul nu a reuşit să soluţioneze problema sediului pentru oficiul central. În condiţiile în care Serviciul Fiscal de Stat devine o persoană juridică consolidată, această problemă va trebui neapărat soluţionată, altfel reforma nu va da roade.

Profit: Când aţi fost numit în funcţie nu aţi fost criticat nici de reprezentanţii majorităţii parlamentare, nici de cei ai opoziţiei. Cum explicaţi acest lucru?

S.P.: Totul este înainte (zâmbeşte). Chiar îmi vine greu să spun de ce nu au fost sau nu sunt comentarii. Nu m-am gândit la acest lucru. Importante sunt rezultatele. Inspectoratul Fiscal şi eu, în calitatea mea de şef al instituţiei, nu lucrăm pentru a obţine like-uri, ci pentru a îndeplini partea de venituri a bugetului de stat. Vom depune toate eforturile pentru a îndreptăţi aşteptările.■