Suportul financiar, acordat Republicii Moldova în cadrul programului susţinut prin Mecanismul extins de creditare (ECF) şi Mecanismul de finanţare extinsă (EFF), va fi majorat cu circa 267 milioane de dolari SUA.

Decizia de majorare a accesului la finanţare a fost luată în urma discuţiilor, din 4-11 aprilie, dintre echipa FMI şi autorităţile din Republica Moldova. La încheierea misiunii FMI, conducătorul acesteia, Ruben Atoyan, a menţionat că deşi circumstanţele au fost complicate, iar războiul a afectat semnificativ economia Republicii Moldova, autorităţile au reuşit să-şi onoreze angajamentele structurale asumate în program pentru finele lunii martie.

Ruben ATOYAN: Asistenţa financiară suplimentară va fi folosită pentru acoperirea necesităţilor urgente de finanţare a balanţei de plăţi survenite în urma şocurilor negative, inclusiv a războiului cu Ucraina şi sancţiunilor internaţionale impuse Federaţiei Ruse şi Belarus, dar şi pentru a cataliza acordarea suportului de către comunitatea internaţională. Acest acord se preconizează a fi aprobat de către Consiliul de directori executivi al FMI, care planifică examinarea solicitării de majorare a finanţării din cadrul programului pentru luna mai curent. Prima debursare în cadrul programului augmentat, în sumă de 108,2 milioane de DST (circa 149 milioane de dolari SUA), va fi efectuată imediat după finalizarea primei evaluări a implementării programului şi va fi alocată pentru suport bugetar.

Potrivit oficialului, războiul din Ucraina a afectat semnificativ economia Republicii Moldova. Pentru anul 2022, FMI prognozează o stagnare economică, însă prognozele au un nivel înalt de incertitudine. Derapajele relaţiilor comerciale şi majorarea preţurilor la mărfuri vor duce în 2022 la creşterea deficitului contului curent până la 13,3% din PIB.

Ruben ATOYAN: Estimăm că în anii 2022-2023 necesităţile urgente de finanţare a balanţei de plăţi survenite în urma şocurilor tot mai mari vor constitui circa 1,7 miliarde de dolari SUA, iar costurile respective vor fi finanţate prin resursele acordate de FMI şi asistenţa acordată de alţi donatori. De la declanşarea războiului au apărut presiuni temporare asupra lichidităţii în sectorul bancar, dar sectorul a dat dovadă de rezilienţă, având rezerve solide de lichiditate şi de capital.

Conducătorul misiunii FMI a menţionat că autorităţile au prioritizat corect măsurile necesare pentru a face faţă crizei umanitare într-un mediu destul de complex. Politica bugetar-fiscală se axează în continuare pe gestionarea afluxului semnificativ de refugiaţi şi pe necesitatea de a atenua efectele negative ale majorării preţurilor la resursele energetice şi la produsele alimentare.
 
Ruben ATOYAN: În limitele mandatului de asigurare a stabilităţii preţurilor şi de menţinere a stabilităţii financiare, Banca Naţională a Moldovei a majorat rata de bază pentru a ţine în frâu inflaţia şi a efectuat intervenţii pe piaţa valutară, atenuând volatilitatea cursului de schimb. Deşi circumstanţele au fost complicate, autorităţile au reuşit să-şi onoreze cu brio angajamentele structurale asumate în program pentru finele lunii martie, inclusiv în ceea ce priveşte lupta cu corupţia şi asigurarea supremaţiei legii, guvernanţa bugetară, supravegherea sectorului financiar şi reformarea cadrului de reglementare a sectorului întreprinderilor de stat.

Conform prognozei, în anul 2022 deficitul bugetar va creşte până la circa 7,2% din PIB, din cauza reducerii veniturilor şi creşterii cheltuielilor de ordin umanitar şi pentru suport economic. Deficitul de finanţare urmează a fi acoperit prin mobilizarea finanţării de către FMI şi alţi parteneri, care va complementa resursele de pe pieţele de capital interne.

Ruben ATOYAN: Deşi anticipăm o creştere a datoriei publice pe termen apropiat, autorităţile intenţionează să menţină nivelul de sustenabilitate a datoriei pe măsura atenuării crizei, păstrând totodată spaţiul bugetar necesar pentru realizarea reformelor ambiţioase în domeniul guvernanţei şi pentru acoperirea cheltuielilor de dezvoltare.

Echipa de experţi a FMI salută fermitatea autorităţilor în atingerea obiectivelor de bază ale programului, şi anume fortificarea cadrului de guvernanţă şi cadrului instituţional şi realizarea multaşteptată a obiectivelor de dezvoltare.

„Agenda ambiţioasă de reforme structurale rămâne crucială pentru crearea condiţiilor necesare pentru creşterea durabilă şi incluzivă pe termen lung”, a conchis Ruben Atoyan.■