Principalele motive invocate de autorităţi şi, în special, de Guvernatorul BNM, Dorin Drăguţanu, sunt reducerea remitenţelor de peste hotare, încetinirea economică în zona ţărilor partenere, în special, în Federaţia Rusă, care la fel s-a confruntat cu o depreciere puternică a monedei sale naţionale.

Însă pot fi invocaţi şi factori subiectivi - comportamentul speculativ al agenţilor economici şi al populaţiei, „dolarizarea” masivă a lor în aşteptarea  unei situaţii mai  bune pentru vânzarea valutei străine...

Panica de pe piaţa bancară din Moldova a fost alimentată şi de situaţia incertă de la Banca de Economii, Banca Socială şi Unibank, aflate sub administrarea specială a Băncii Naţionale a Moldovei.

În împrejurările care s-au creat, BNM a făcut ceea ce, de fapt, putea face, reieşind din instrumentele disponibile şi în limita competenţelor ce-i revin conform cadrului legal şi normativ. BNM a recurs la majorarea ratei de bază, ceea ce, prin urmare, a condus la creşterea ratelor la depozite în moneda naţională. La un moment, cursul leului se deprecia cu aşa o viteză, încât băncile comerciale nu reuşeau să-şi revadă ratele la depozitele în MDL. Este o măsură, deşi întârziată şi deja insuficientă... Bancherii prognozează că ratele la depozite ar putea creşte în continuare în vederea atragerii de la populaţie a leilor scumpi.

Pentru a menţine controlul asupra  inflaţiei, BNM a adoptat o politică monetară aspră aplicând toate instrumentele disponibile şi sterilizând masa monetară. În acest mod, se încearcă targetarea inflaţiei, iar această soluţie, pe lângă faptul că este foarte costisitoare pentru BNM, poate avea efecte un timp oarecare, însă nu poate şi nu trebuie să perpetueze, pentru că reprezintă o „ameninţare” directă asupra proceselor economice, inclusiv asupra importurilor, ceea ce afectează activitatea companiilor şi poate avea consecinţe grave. Or, de la începutul anului, comerţul extern deja s-a redus dramatic. Potrivit datelor Biroului Naţional de Statistică, agenţii economici din Moldova au exportat în ianuarie-februarie mărfuri cu 16,7% mai puţin faţă de perioada similară din 2014. Iar importurile de produse autohtone s-au redus cu 29,6%!

În acest sens, tentativele de a fixa cursul monedei naţionale sunt mai curând o măsură „populistă” şi provizorie, iar într-o perspectivă mai îndelungată pot avea pentru mediul de afaceri şi pentru populaţie urmări mult mai triste decât cele pe care le-am urmărit pe piaţa valutară recent. Inclusiv reducerea PIB-ului, scăderea drastică a puterii de cumpărare a populaţiei în condiţiile în care procesele economice, comerţul extern, companiile vor continua să se „sufoce”... În opinia mai multor experţi, dar şi agenţi economici şi reprezentanţi ai  mediului bancar, renunţarea la menţinerea parităţii valutare ar putea rupe acest cerc vicios.

Odată ce Republica Moldova urmează calea economiei de piaţă, inclusiv cursul valutar trebuie să fie unul de piaţă şi să ţină cont de cererea şi oferta reală, pentru a nu distorsiona această formulă clasică şi firească pentru o economie de piaţă. Sau, o economie de piaţă în Republica Moldova e „de piaţă” doar pe jumătate?■