În 2005, aţi pornit spre România, în marea „aventură”. Aţi făcut acest pas, bazându-vă pe tradiţiile istorice, ca membru al unei familii cu rădăcini transilvănene?

Nu şi în cazul meu. Am pornit spre Bucureşti fără vreo legătură anterioară cu România. Vin dintr-o familie transdanubiană, până atunci am vizitat Transilvania doar de trei ori. ştiam doar două, trei cuvinte în limba română, pe care le-am prins ascultând televizorul. Dacă ar fi să fac o retrospectivă, ştiam foarte puţin despre mediul în care brusc m-am trezit. Nu voi exagera, dacă aş spune că din primele minute aş fi putut să dau peste necazuri, dar am avut parte de noroc. Pe parcursul a doi ani, devenisem foarte temperat şi pregătit pentru sarcinile pe care urma să le preiau. Determinarea mi-a fost de folos. Cea mai mare misiune a mea devenise facilitarea coeziunii dintre cele două economii şi culturi, bazată pe avantaje şi respect reciproc. Bucureşti, Oradea, Constanţa, Iaşi sau Miercurea Ciųc (oraşul în care mă mutasem) le-am descoperit ca pe nişte lumi diferite, atât în dezvoltare, cât şi în aspectele culturale, fiecare dintre ele având farmecul său.

Aceste întâmplări au predestinat realocarea Dvs. la Chişinău, un oraş învecinat cu România?

În mod firesc, cunoaşterea regiunii şi a limbii a contat imens, întrucât am petrecut anterior 14 ani în Bucureşti, dintre care 11 şi jumătate la cârma OTP Bank România. De-a lungul anilor, OTP a reuşit să achiziţioneze subsidiare de la Société Générale, în mai multe ţări, care funcţionau în conformitate cu principiile noastre. În cazul achiziţiei din R. Moldova a fost la fel – Mobiasbanca – o instituţie care respectă standardele financiare internaţionale, aplică principiile de combatere a spălării banilor şi cele de gestionare a riscurilor.

Odată cu această achiziţie, ne-am angajat în procesul de dezvoltare, prin digitalizare şi împrumuturi cu amănuntul. Tindem spre a deveni principalul pilon al împrumuturilor pentru sectorul agricol şi cel al întreprinderilor mici. Activitatea noastră de CSR s-a orientat spre stimularea cunoştinţelor financiare la nivel naţional. Cu ajutorul Fundaţiei OTP Fáy András, am pus bazele unei fundaţii de educaţie financiară. În afară de digitalizare, cealaltă viziune a Grupului OTP este ca sectorul bancar să treacă treptat la dimensiunea de consultanţă financiară, în timp, aceasta va deveni latura principală a profilului nostru, alături de împrumuturi în masă şi gestionarea conturilor.

Cu referire la aceste obiective, cum aţi descrie receptivitatea mediului în R. Moldova?

Am remarcat că oamenii sunt predispuşi către soluţii digitale, aspect care se datorează şi faptului că o parte semnificativă a societăţii trăieşte şi lucrează în afara ţării. Această cerere a dus la dezvoltarea unei infrastructuri digitale de înaltă calitate în toate regiunile ţării, iar nivelul de acces la internet îl depăşeşte pe cel din ţările vecine. Cu toate acestea, serviciile bancare se află încă într-un stadiu incipient de dezvoltare. În R. Moldova, tindem să punem în practică toate cunoştinţele acumulate în cadrul Grupului OTP şi încercăm să abordăm această situaţie ca pe o oportunitate. Vom pune în practică toate cunoştinţele acumulate în cadrul grupului: importul de soluţii digitale din Ungaria şi România; soluţii agricole din Ucraina şi Ungaria; sistemele IT şi de creditare cu amănuntul, de asemenea, din Ucraina. Datorită prezenţei noastre actuale în unsprezece ţări, OTP Moldova înaintează pe un drum mult mai pregătit.

După scandalul bancar din 2014 şi delapidarea unui miliard de dolari, au fost intensificate reformele pentru consolidarea operaţiunilor bancare în R. Moldova. Cât de avantajos a fost acest fapt pentru OTP?

Grupul OTP a căutat anterior oportunităţi de a intra pe piaţa de aici şi am luat în consideraţie condiţiile pentru consumatori, împrumuturi agricole şi digitalizare, care sunt similare cu cele care ne-au făcut să reuşim în Ucraina. După „furtul de miliarde de dolari” (aşa cum se numeşte la nivel local) au fost închise trei instituţii bancare, altele au fost preluate sub conducerea statului şi apoi privatizate. Schimbările au fost tangibile. Anul 2015 a marcat începutul transformărilor la nivel de supraveghere. Astăzi avem un sector puternic şi echilibrat, un merit al reformelor implementate de până acum. Stabilitatea sistemului financiar din ţară este garantată de standardele europene, după care activează Banca Naţională a Moldovei (BNM), asigurând funcţionarea lor prudentă şi centralizată.

Aţi susţinut recent o conferinţă despre mijloacele de pregătire în caz de criză, prin intermediul organizaţiei Asociaţia Maghiară de Afaceri din România (RMÜE), înfiinţată acum 15 ani. Oare, ne putem pregăti pentru a trata situaţii ca cele produse de pandemia COVID-19?

Doua dintre cele mai recente crize economice se bazează pe cauze diferite. În 2008, ne-am confruntat cu o criză de lichiditate, criza pieţei de capital şi a celei imobiliare, care au dus la criza economiei reale. Situaţia de astăzi e diferită, nu există probleme în sectorul bancar, nu au existat fluctuaţii extreme pe piaţa imobiliară. Cei care au înfrânt criza din 2008 şi 2009, au fost cu siguranţă mai pregătiţi pentru problemele actuale. La conferinţa RMÜE am vorbit despre o ajustare previzibilă în România datorită stării economiei şi a bugetului. Am avertizat şi publicul să vizualizeze consecinţele: evitaţi să fiţi îndatoraţi, faceţi rezerve, asiguraţi-vă cu mai multe surse de venit, fiţi atenţi la creanţe, digitalizare şi vânzări online. Cei care au fost atenţi, nu s-au lăsat surprinşi. Politicile conservatoare ale Grupului OTP au contribuit la evitarea situaţiilor neaşteptate în ceea ce priveşte capitalizarea, lichiditatea şi creditarea.

Lupta împotriva crizei economice a fost similară în R. Moldova?

Am fost uşor dezavantajaţi din cauza unui nivel mai scăzut al soluţiilor online şi lipsei serviciilor bancare mobile. După dezvoltările necesare şi o perioadă de încercare, am lansat servicii bancare mobile pentru publicul larg, în februarie 2021.
Dezavantajul a fost parţial atenuat prin faptul că aici, practica bancară este mai mult un proces personal. Echipa a fost asigurată cu echipamente de protecţie corespunzătoare, astfel deservirea clienţilor în sucursalele noastre şi gestionarea tranzacţiilor de plată a revenit la ritmul său. Actualmente, sectorul bancar al R. Moldova este format din 11 operatori, iar OTP este al treilea pe piaţă. Suntem practic cea mai mare instituţie de credit internaţională.

În Chişinău, sunteţi şi preşedintele EBA Moldova (European Business Association). Este o iniţiativă individuală sau rolul activ pe care l-aţi preluat este în interesele OTP?

Asociaţia Businessului European este ramura economică fermă a delegaţiei Uniunii Europene care operează la Chişinău. Obiectivul primar fiind dezvoltarea permanentă a propunerilor pentru politica economică pentru Guvernul R. Moldova şi autorităţi. Suntem şi membri ai mai multor organizaţii economice internaţionale din ţară, deoarece ne putem reprezenta mai eficient interesele, fiind prezenţi pe astfel de terenuri.■