După o carieră solidă în diplomaţie şi alta în politică, fostul ambasador al Republicii Moldova în Germania şi, respectiv, fostul preşedinte al Parlamentului, Igor Corman, s-a „refugiat” în afaceri. În octombrie 2015, a renunţat la mandatul de deputat pentru a gestiona în Moldova activitatea companiei SEBN, care a decis să vină în ţara noastră cu o investiţie cifrată la zeci de milioane de euro.
 
Igor Corman recunoaşte că, în perioada în care deţinea funcţia de speaker, fiind în Germania, a fost cel care a invitat compania în Moldova în anul 2013. În 2015, după doi ani de negocieri, conducerea SEBN a dat undă verde deschiderii unei fabrici de producere a cablajelor în ţara noastră şi i-a propus lui Igor Corman să preia conducerea acesteia.
 
Invitaţia de a gestiona noua companie în Moldova i s-a părut fostului speaker tentantă din punct de vedere profesional, motiv pentru care i-a şi dat curs. „Dacă mi s-ar fi propus să conduc activitatea unei companii mari deja existente în Moldova nu sunt sigur dacă aş fi acceptat. Aşa însă, creând totul de la zero, învăţ şi cresc împreună cu echipa”, spune fostul preşedinte al Legislativului.

Igor Corman a acceptat să ofere revistei Profit primul său interviu în calitate de director al companiei japoneze, în care a vorbit despre noua investiţie străină în Moldova, avantajele acesteia pentru mediul de afaceri autohton şi planurile de viitor ale SEBN în ţara noastră.

Profit: Dle Corman, aţi plecat din politică în octombrie 2015 pentru a gestiona activitatea SEBN în Moldova. Cum a fost trecerea de la politic la economic?

Igor Corman: În viaţă am făcut câteva treceri, care la prima vedere par a fi radicale, dar care mai mult sau mai puţin sunt legate între ele. După 15 ani de diplomaţie, în 2009 am intrat în politică, fiind preşedinte al Comisiei pentru politică externă, iar apoi preşedinte al Parlamentului. În toată această perioadă m-am ocupat de ceea ce m-am priceput cel mai bine - politica externă şi agenda europeană, negocierea, semnarea şi ratificarea Acordului de Asociere cu UE, obţinerea regimului liberalizat de vize. Acestea au fost priorităţile la acel moment şi cred că mi-am adus modesta contribuţie la tot ce s-a întâmplat până în 2014.

În paralel, fiind ambasador şi deputat, mereu am pledat pentru promovarea investiţiilor străine în ţară, crearea noilor locuri de muncă, îmbunătăţirea mediului de afaceri. Mai mult, în anii 2009-2010 am fost un lobbist important în sensul bun al cuvântului pentru crearea Zonei Economice Libere Bălţi şi venirea în Moldova a companiei germane Draexlmaier Automotive, pe care o cunoşteam încă din perioada aflării mele în Germania. În permanenţă, fiind în ţară sau peste hotare, încercam să avem întâlniri cu potenţialii investitori, cărora să le arătăm că uşa noastră este deschisă, să le prezentăm avantajele lansării unei afaceri în Moldova şi să-i convingem că nu este chiar atât de rău să faci afaceri în ţara noastră.

SEBN a fost una dintre companiile cu care am purtat discuţii, în intenţia de a-i aduce în Moldova. Niciodată, însă, nu m-am gândit că aş putea să mă ocup nemijlocit de gestionarea activităţii acesteia în Moldova. În 2015, însă, am luat decizia de a mă implica personal în dezvoltarea noului proiect. Mi-am zis atunci că ajunge să le tot spunem oamenilor prin campanii electorale că vom aduce investiţii şi vom crea noi locuri de muncă. Am dorit să iniţiez de la zero un astfel de proiect şi mă bucur că mi s-a oferit această şansă. Până la urmă nu a fost o schimbare radicală. A fost mai degrabă o continuare a unui aspect al activităţii mele, pe care oricum îl urmăream şi anterior – îmbunătăţirea mediului de afaceri şi atragerea investiţiilor străine în economie.

Profit: SEBN şi-a început activitatea în ţara noastră într-o perioadă în care investitorii străini se uită cu mare reticenţă în direcţia Republicii Moldova, în special din cauza furtului din sistemul bancar, dar şi a instabilităţii politice, care au marcat ţara în ultimii ani de zile. Care au fost motivele pentru care SEBN a decis să deschidă o afacere în Moldova? Nu a avut temerea unor eventuale eşecuri?

I.C.: Primele discuţii cu această companie au avut loc în noiembrie 2013. Eram la Berlin unde le-am adresat reprezentanţilor SEBN invitaţia de a veni în Moldova, pe care au onorat-o deja la finele aceluiaşi an. Decizia a fost să aştepte rezultatele alegerilor parlamentare pentru a vedea unde se îndreaptă în continuare Moldova. Prin urmare, evoluţiile politice au jucat un rol important în decizia lor de a investi aici. Au revenit în ţară după alegeri, când situaţia politică, economică şi socială continua să fie una instabilă.

M-am străduit însă să le spun că prin perioade tulburi am trecut şi anterior, acestea fiind  caracteristice democraţiilor tinere. În acelaşi timp, am încercat să-i conving de avantajele pe care le reprezintă Moldova în comparaţie cu ţările din regiune.
Decizia finală a fost luată în 2015. Le-am spus că dacă iau o hotărâre, atunci sunt pregătit să mă ocup personal de proiect. Nu ştiu în ce măsură poziţia mea a influenţat decizia companiei, dar acesta este adevărul. La finele anului 2015, după ce am plecat din politică, am înregistrat SRL SE Bordneze, care este o filială a companiei SEBN în Moldova.

Evident, întotdeauna există anumite temeri din partea investitorilor, atunci când vin într-o ţară străină. Un investitor solid are nevoie de stabilitate politică, pentru că o astfel de investiţie de zeci de milioane de euro nu este un proiect pentru 1-2 ani, ci pentru 20-30 de ani. Anume acestea sunt planurile pe care le facem acum la etapă incipientă de dezvoltare a afacerii în Moldova. Alegerile vin şi se duc, însă un investitor serios analizează situaţia din toate punctele de vedere.

Profit: Cum a demarat activitatea companiei în Moldova?

I.C.: Aşa cum spuneam, activitatea SEBN în ţara noastră a început de la zero. Pe parcursul anului trecut am avut două mari priorităţi. Prima a vizat consolidarea echipei, un aspect extrem de important pentru a demara afacerea cu succes. Am selectat managerii şi vreau să accentuez că am identificat un potenţial foarte bun, chiar peste aşteptări. Pornind de la această realitate, sunt convins că proiectul SEBN în Moldova va fi unul de succes.

De asemenea, am început să consolidăm departamentele, să organizăm traininguri pentru pregătirea profesională a angajaţilor şi să selectăm primii operatori. Am închiriat o hală interimară, de 2,6 mii m.p., şi pentru a nu pierde timpul până la finalizarea construcţiei fabricii, am lansat deja procesul de producere a cablajelor, după ce am angajat primele grupuri de muncitori. Un training durează patru săptămâni: prima săptămână - teorie, a doua săptămână - ce înseamnă cablaj, după care alte două săptămâni reprezintă practica în producere. Primele grupuri au urmat o specializare timp de cinci săptămâni la 2 întreprinderi ale companiei noastre din România, la Caransebeş şi Drobeta-Turnu Severin. Revenind acasă, ei la rândul lor pot instrui deja pe alţii.
Am iniţiat procesul de producere în septembrie 2016, reuşind să înregistrăm vânzări de circa 3,8 mil. euro. La moment, compania are 285 de angajaţi. Pentru hala pe care o închiriem acum nu avem capacitatea de a angaja mai mult de 350 de persoane.

A doua mare prioritate pentru 2016 a fost începerea construcţiei fabricii. În acest scop, a fost selectată compania austriacă Strabag, care la finele lunii august a dat start şantierului de construcţie la marginea Orheiului, pe o suprafaţă de 8 ha. Locul este unul strategic, având în vedere că drumul este larg, iar numărul mare de camioane care vor intra şi ieşi din fabrică nu va deranja locuitorii oraşului.

Conform contractului, în luna august 2017 va fi dată în exploatare o suprafaţă de 5 mii m.p., iar finalizarea fabricii este preconizată pentru luna noiembrie, cel târziu. Suprafaţa totală va fi de 27 mii m.p., ceea ce înseamnă că vor putea fi angajaţi circa 2500 de muncitori.

Astfel, în următorii 2-3 ani va trebui să atingem această cifră de angajare. Recunoaştem că este o mare provocare, fiindcă în momentul în care ne vom transfera la noua fabrică vom fi nevoiţi să suplinim rapid numărul de muncitori. Prin urmare, mă bucur că am reuşit să convingem reprezentanţii companiei că este necesar de acum să lansăm procesul de producere, să creăm un nucleu de angajaţi, astfel încât să nu începem lucrul de la zero în fabrica propriu-zisă. Atunci, doar vom transfera nucleul gata format, iar pe el deja vom construi mai departe. Înţelegem că această curbă a angajărilor va trebui să fie foarte abruptă, pentru a demara activitatea la turaţii maxime. Volum de muncă avem deja şi ar fi păcat să ratăm această şansă.

În concluzie, toate procesele lansate în 2016 ne fac să credem că această investiţie a păşit cu dreptul în Republica Moldova. Sunt convins că proiectul SEBN în Moldova va fi unul de succes.

Profit: La cât se rezumă valoarea investiţiilor în fabrica de producţie a cablajului electric pentru autoturisme? Care alte fonduri sunt preconizate pentru viitor?

I.C.: Doar construcţia fabricii presupune costuri de peste 20 mil. euro. Echipamentul este estimat tot la ordinul milioanelor. Dacă vom porni activitatea cu succes, vreau să cred că nu ne vom opri doar la această fabrică. Sunt vizionar din fire şi mi-aş dori ca în următorii 4-5 ani să existe nu doar o fabrică SEBN în Moldova. La volumele de muncă pe care le planificăm, s-ar putea ca în viitorul apropiat să ne gândim serios la deschiderea unei noi fabrici prin apropiere. Deja am început aceste discuţii. Totul se planifică minimum cu cinci ani înainte. Nu sovieticii au inventat economia planificată (zâmbeşte).

Profit: Care ar fi salariul mediu cu care încercaţi să atrageţi potenţialii angajaţi?

I.C.: Deşi salariul este un element foarte important pentru muncitori, noi încercăm să punem accentul nu doar pe bani. Pe lângă instruire, care tot presupune anumite costuri, organizăm transport şi oferim muncitorilor mâncare caldă în toate cele trei ture de muncă. De asemenea, organizăm diverse evenimente pentru a consolida echipa. Cu alte cuvinte, vrem să creăm o cultură corporativă, astfel încât oamenii să vină cu plăcere la muncă, să se simtă parte a echipei, a unei familii în care există o atitudine corectă faţă de oameni. Bineînţeles, trebuie să fie şi disciplină, pentru că fără aceasta nu poţi organiza eficient procesul de producere.
Am elaborat strategia noastră de recrutare, avem angajaţi din Chişinău, Orhei şi din împrejurimi. Mă bucur să descopăr şi aici oameni buni, tineri, cu experienţă, care vor să muncească. Deocamdată, nu am iniţiat o agitaţie masivă în ceea ce priveşte angajarea, însă oamenii vin singuri. Vom pune accent pe regiunea or. Orhei, însă dacă va trebui suntem dispuşi să organizăm transportarea angajaţilor la serviciu şi pe o rază de 50-60 km.

În ceea ce priveşte salariile, acum ne vine greu să vorbim care ar fi salariul mediu, fiindcă în mod normal într-o astfel de afacere 80% reprezintă muncitorii, 15% sprijină sistemul de producere şi 5% administraţia. Evident, toţi sunt plătiţi în mod diferit, în dependenţă de poziţia pe care o ocupă. În momentul în care vom ajunge la această structură, va fi uşor să calculăm care este salariul mediu. Acum, în cazul nostru, deoarece suntem abia la început, salariul mediu este mai mare, având în vedere că structura despre care vorbeam este încă dezechilibrată.

Cât priveşte muncitorii, chiar dacă suntem la început de cale, nu-i plătim mai prost decât alte întreprinderi de acest gen, inclusiv muncitorii simpli. Mai bine oferi un salariu decent din start, astfel încât omul să se simtă confortabil, decât să fie nemulţumit şi peste o perioadă să plece, compania fiind pusă în situaţia de a pregăti specialişti de la zero. Trebuie să existe o abordare raţională, care ar menţine interesul angajaţilor pentru acest post de muncă.

Profit: Care sunt beneficiile generate de activitatea companiei pentru regiunea or. Orhei, unde îşi are sediul SE Bordnetze SRL?

I.C.: Trebuie să remarc faptul că avem un parteneriat foarte bun cu administraţia or. Orhei. Noi nu am cumpărat pământul, acesta rămâne în proprietatea oraşului, iar conform contractului, beneficiarul clădirii va fi întreprinderea municipală locativ-comunală din Orhei. Bineînţeles, oraşul este interesat să aibă un investitor serios pentru mulţi ani înainte, care va dinamiza mediul de afaceri din regiune.

Pe lângă locurile de muncă pe care le creăm pentru oamenii din Orhei şi din împrejurimi, va avea de câştigat şi bugetul local, pentru că facem transparent toate transferurile. Mai mult, încurajăm autorităţile să renoveze hotelul din Orhei, fapt care ar aduce venituri suplimentare oraşului. Toate delegaţiile care vin la fabrică ar putea fi cazate la Orhei şi nu la Chişinău. Eu cred că or. Orhei are foarte mult de câştigat. Este o colaborare reciproc avantajoasă, din care au de profitat ambele părţi.

Profit: Care alte provocări le întrezăreşte compania în Moldova?

I.C.: Fiind o filială a unei companii internaţionale, ne vom desfăşura activitatea în Zona Economică Liberă, unde ne vom bucura de anumite avantaje, cum ar fi procedurile vamale simplificate, scutirea de impozit pe venit pe o perioadă de 5 ani etc.
La capitolul provocări, probabil se înscriu anumite chestiuni legate de legislaţie, care îi fac pe toţi investitorii să fie precauţi. Sunt membru al Bordului Asociaţiei Investitorilor Străini, o platformă unde încercăm să punem în discuţie aspectele care vizează activitatea investitorilor străini în Moldova şi suntem interesaţi ca legislaţia noastră să nu creeze obstacole mediului de afaceri. Trebuie să recunoaştem că şi în alte ţări apar probleme de acest gen, nu putem spune că este o chestiune specifică doar Moldovei.

Profit: Care ar fi avantajele unei astfel de companii mari, în comparaţie cu investitorii mici locali?

I.C.: În comparaţie cu investitorii locali noi nu avem bătăi de cap unde să exportăm produsul. Piaţa noastră de desfacere este asigurată. Negocierile cu clientul se poartă pentru mulţi ani înainte. Evident, există şi aici perturbări, modificări de situaţie, însă în orice caz este mult mai stabil din acest punct de vedere. De asemenea, nu avem probleme la capitolul materie primă. Marea provocare rămâne numărul mare de angajaţi şi cum să facem ca aceştia să lucreze conform standardelor. Compania trebuie să fie o maşină care funcţionează just in time. Orice reţinere este penalizată de client, prin urmare, procesul de producere trebuie organizat foarte bine pentru a nu exista sincope.

Profit: Scopul oricărei companii care îşi extinde afacerea într-o ţară străină este să înregistreze profit. Care este profitul pe care compania speră să-l obţină în Moldova?

I.C.: În primul rând, investitorii mari nu se gândesc la ziua de mâine şi nici la anul următor. Ei se gândesc pentru decenii înainte. SEBN nu a plecat în ultimii 20 de ani din nici o ţară unde a deschis o fabrică, indiferent de profitul pe care l-a obţinut. Este adevărat, că în unele ţări au crescut costurile, s-a redus volumul de muncă. Noi percepem acest lucru ca pe o şansă pentru Moldova. Timp de 20 de ani aceste ţări au fost în vogă, acum a venit timpul ca noi să preluăm ştafeta pentru următorii 20 de ani.

În al doilea rând, trebuie să menţionăm faptul că japonezii au o cultură aparte. În comparaţie cu alte naţiuni, ei au suficientă răbdare şi planifică pe termen lung. Sunt sigur că în Moldova nu se vine doar din cauza profitului de moment.
În al treilea rând, contează şi proximitatea geografică faţă de clientul nostru, forţa de muncă accesibilă etc.  

Profit: Care este nivelul de rentabilitate al unei astfel de afaceri?

I.C.: Acesta este calculat în mod diferit. Ştim volumul nostru de muncă pe interior, care este profitul local în baza căruia putem să ne dezvoltăm şi să vorbim de o creştere continuă a salariului angajaţilor. Am pus la punct politica de salarizare, bonusurile pentru eficienţă, prezenţă, abilităţi, vechime în muncă etc. Tot procesul este foarte transparent, oamenii sunt informaţi şi văd pe monitor cât au lucrat în fiecare zi.

Cifra de afaceri a grupului a fost anul trecut de peste 1 mlrd. de euro. Noi, pe parcursul celor patru 4-5 luni lucrate, am avut vânzări de circa 3,8 mil euro. Dar acesta este doar începutul.

Profit: Cum apreciază partea japoneză mediul de afaceri din RM? Ce îi ademeneşte aici, dar ce îi face să fie precauţi?

I.C.: Eu cred că japonezii au o atitudine bună faţă de noi, fapt care i-a şi determinat să investească în Moldova. Pe lângă toate calculele financiare, bineînţeles este şi o decizie strategică să vii cu astfel de investiţii. Dar în linii generale, sunt plăcut surprinşi de felul cum arată Moldova, în contrast cu imaginea răspândită de cea mai săracă ţară din Europa.

Profit: Venind din politic în economic, ce credeţi că trebuie de făcut pentru a îmbunătăţi mediul de afaceri, astfel încât acesta să fie mai atractiv pentru investiţiile străine?

I.C.: Întrebat care este prioritatea sa în calitate de şef al statului, fostul preşedinte al SUA de la începutul anilor 20 ai secolul trecut, Calvin Coolidge, a spus: „Să nu încurc oamenilor”. Cred că acest lucru este valabil şi astăzi, inclusiv pentru ţara noastră.

Economia tenebră este o problemă serioasă în Republica Moldova. Trebuie să găsim mijlocul de aur, astfel încât să existe condiţii normale pentru dezvoltarea afacerilor, dar plăţile la buget să se facă transparent. Nu există o altă posibilitate de a avea drumuri, şcoli, grădiniţe şi spitale bune, dacă nu vrem să contribuim la consolidarea bugetului.

În cazul investitorilor ar fi bine ca statul să-şi asume construcţia halelor de producţie pe care le-ar da în arendă potenţialilor investitori. Asta ar facilita mult activitatea companiilor.

Dar în linii generale, consider că trebuie acordată mai multă atenţie investitorilor strategici. Trebuie găsite forme mai atractive pentru investitorii mari, care au posibilitate să ofere un număr mare de locuri de muncă.

Evident, nu trebuie neglijaţi nici cei locali, din contra, trebuie susţinuţi. Danemarca nu se bazează pe investitori mari, ci pe cei mici şi mijlocii. Într-o ţară sănătoasă anume companiile mici reprezintă forţa motrice a economiei.■