Profitразделитель ссылочного текста №_12_2023, decembrie 2023

Remitenţe: România şi Moldova - O scurtă paralelă

Alexandru M. TĂNASE şi Daniel GRIGORE | Ţări & Comparaţii

Într-un articol anterior (vezi A. Tănase - COMMENT: Remittances bring large benefits and dire consequences) publicat în limba engleză de BNE Intellinews, Londra la 21 mai 2018* s-au semnalat marile beneficii pe care le aduc remitenţele ţărilor primitoare, dar şi unele consecinţe macro-economice ale acestora care, în unele cazuri, sunt alarmante. Concluziile acelui articol sunt mai valabile astăzi ca oricând.

Multe ţări emergente/ţări în tranziţie din Europa şi din întreaga lume primesc anual miliarde de USD/EUR ca remitenţe din partea cetăţenilor ţărilor respective care au decis să emigreze şi să lucreze în străinătate. Acesta este şi cazul României şi al Republicii Moldova. Remitenţele au avut, şi cel mai probabil vor continua să aibă, un rol pozitiv major în formarea Produsului Intern Brut (PIB), în măsură mai mare sau mai mică în funcţie de trăsăturile individuale ale fiecărei ţări, dinamica fluxurilor valutare, structura şi mărimea grupurilor de trimiţători, reglementările mai mult sau mai puţin permisive ale ţărilor gazdă, precum şi mulţi alţi factori istorici, logistici, bancari şi socio-culturali. Atât cazul României, cât şi cel al Moldovei sunt interesante din multe puncte de vedere. Între cele două ţări merită a fi făcută o scurtă paralelă.

 

România a cunoscut un exod masiv al populaţiei după revoluţia din decembrie 1989. În prezent, nu există date oficiale publicate în legătură cu numărul românilor care au emigrat începând din 1990, dar potrivit unor estimări ale analiştilor care se ocupă de problemele economiei româneşti, acum în străinătate locuiesc circa 5 milioane de români. Numărul este impresionat. Mass-media românească vorbeşte chiar de cea mai mare migraţie pe timp de pace dintr-o singură ţară.

Comparaţia cu Siria este adesea făcută în defavoarea României. Dar ceea ce este şi mai alarmant este structura pe vârste a acestui masiv grup de români. Este vorba în special de tineri. Acest simplu fapt are repercusiuni macro-economice dramatice, aşa cum s-a prezentat în articolul menţionat. Şi mai îngrijorător este trendul actual în care mulţi tineri părăsesc România imediat după finalizarea studiilor liceale. Plecarea la studii în străinătate nu este ceva negativ ca atare (în istoria ţării acest fapt s-a înregistrat în permanenţă, însuşi marele poet naţional Eminescu fiind un produs intelectual al unei educaţii în străinătate), dar cel mai dramatic este faptul că cei mai mulţi nu se mai întorc acasă.

Bineînţeles, există şi un impact macro-economic favorabil al acestor transferuri. Tabelul 1 este ilustrativ în acest sens. În medie, în ultimul deceniu, România a primit anual circa 3,4 miliarde euro sub formă de remitenţe. Contribuţia remitenţelor la formarea PIB-ului românesc de la aderarea României la Uniunea Europeană (UE) (în medie 2,35%, inclusă în ultima coloană a Tabelului 1) nu mai are nevoie de nici o prezentare, mai ales în situaţia acestei ţări care a acumulat o datorie externă foarte mare (98 miliarde euro la 30 septembrie 2018).

Pe de altă parte însă, ceea ce ar trebui să îngrijoreze autorităţile româneşti este trendul acestui influx de valută. Graficul de mai jos este evident ilustrativ pentru o situaţie îngrijorătoare. Remitenţele scad vizibil, de la an la an (cu mici excepţii), iar analiza strategică a acestui trend nu este optimistă. Intrările de valută din străinătate vor continua să scadă drept rezultat al unei multitudini de factori. Situaţia economică şi geopolitică a ţărilor gazdă este doar unul dintre aceşti factori. Mai nou, începând din martie 2019, ieşirea Marii Britanii din UE va avea în mod clar un impact negativ asupra intrărilor de remitenţe la balanţa de plăţi externe a României.

Ponderea Marii Britanii nu este majoritară în volumul total al remitenţelor primite, dar în prezent în Regatul Unit minoritatea românească este una dintre cele mai mari şi mai active. Deocamdată, viitorul acestor români în Regatul Unit nu este cert. O ieşire a Regatului Unit din UE fără aranjamente adecvate va avea consecinţe negative asupra remiterilor de valută în România. Mai mult, în afara impactului direct asupra remitenţelor, Brexit-ul va avea şi o altă consecinţă mai dramatică decât cea menţionată mai sus. Practic, în funcţie de aranjamentul la care se va ajunge, UE va avea mai puţin GBP 8,6 miliarde la bugetul comunitar care reprezintă contribuţia anuală netă a Marii Britanii. În mod firesc, fondurile comunitare se vor reduce, iar accesul la fondurile structurale ale noilor membri, printre care şi România, va fi diminuat în mod corespunzător.

Până în prezent, România nu a reuşit să absoarbă fondurile structurale la care era îndreptăţită pentru că nu a prezentat proiecte la UE, aşa cum au făcut de exemplu Polonia şi Slovenia. Marile proiecte de infrastructură de care România are atâta nevoie nu au primit practic atenţia necesară. Până în prezent priorităţile Guvernului României au fost mai mult în domeniul justiţiei decât în ceea ce priveşte infrastructura ţării şi promovarea investiţiilor.

Cazul Republicii Moldova este şi mai interesant. În primul rând, comunitatea moldovenilor care trăiesc şi lucrează în străinătate este estimată la circa 1 milion de persoane, care raportată la dimensiunile demografice ale acestei ţări, este foarte asemănătoare, (relativ vorbind - circa 22%), cu cea înregistrată în cazul României, dar un segment major al acestui grup este reprezentat de moldovenii care trăiesc în Federaţia Rusă şi alte state din CSI, ceea ce nu este şi cazul românilor.

Mai mult, de-a lungul ultimilor 10 ani, Moldova a primit anual din străinătate în medie circa 1,3 miliarde dolari. Acest influx valutar a contribuit la formarea PIB-ului moldovenesc în proporţie de circa 20%, aşa cum se prezintă în Tabelul 2. Media anuală în perioada 2008 - septembrie 2018 a fost de 19,78%, ceea ce reprezintă una dintre cele mai mari astfel de raţii macro-economice, nu doar comparativ cu România, dar şi pe plan internaţional!

Ceea ce este şi mai îngrijorător şi în cazul Republicii Moldova, ca şi în cazul României de altfel, este trendul descrescător al remitenţelor înregistrat în ultimii ani comparativ cu mijlocul anilor 2000 (anul cu cele mai mari intrări a fost 2008). Marea criză financiar-bancară ce a urmat după falimentul lui Lehman Brothers pe 15 septembrie 2008 a influenţat în mod evident fluxurile băneşti internaţionale, inclusiv fluxul de remitenţe către Moldova (şi/sau România). Acesta a fost cel mai mare faliment din istoria SUA unde au fost implicate active bancare de peste 600 miliarde dolari, dar criza a fost determinată de fapt de împrumuturile ipotecare necalitative acordate în SUA de băncile comerciale, inclusiv de agenţii guvernamentale (sub-prime mortgages). Şi în cazul Moldovei, ponderea remitenţelor primite din Regatul Unit nu este deosebit de mare (circa 6% la 30 septembrie 2018), însă impactul Brexit-ul asupra ţării se va resimţi în orice caz.
 
Având în vedere că Moldova nu este membră UE sau a spaţiului Schengen, este posibil/probabil ca impactul negativ al Brexit-ului să fie mult mai mare şi mai de lungă durată decât simpla pondere prezentată mai sus. Fluxurile băneşti post-Brexit nu vor mai fi aceleaşi, iar situaţia datoriei externe a Moldovei este mai stringentă decât în cazul României. La 30 iunie 2018, Moldova a acumulat o datorie externă de circa 7,1 miliarde dolari, ceea ce reprezintă mai mult de 100% din PIB-ul ţării (vezi Tabelul 3). Ca şi în cazul României, autorităţile moldoveneşti nu acordă însă atenţia necesară acestui subiect. Alegerile parlamentare din februarie 2019 ar fi trebuit să aducă deja în dezbatere această chestiune care poate fi vitală pentru întreaga ţară şi toţi cetăţenii ei, indiferent dacă sunt rezidenţi în Moldova sau temporar în străinătate.

Paşi de Întreprins Urgent

Autorităţile din România ar trebui să analizeze atent şi în detaliu impactul Brexit-ului, în ambele variante (Deal, probabil - No Deal, mai puţin probabil), inclusiv asupra remitenţelor. Este necesară o nouă strategie pe termen lung având în vedere cele două tendinţe privind viitorul şi anume reducerea remitenţelor şi reducerea fondurilor structurale de la UE. România are o nevoie imediată de investiţii în infrastructură, educaţie, sănătate şi alte sectoare (industria IT, de exemplu). Ţara are nevoie şi de măsuri imediate pentru stoparea emigrării forţei de muncă active.
 
Mai mult, structura demografică din România şi din Republica Moldova, de asemenea, arată o îmbătrânire a populaţiei. Indicele de îmbătrânire demografică s-a accentuat. Într-un interval de 15-25 de ani de acum încolo, lipsa de forţă de muncă va deveni cronică, având în vedere exodul tinerilor. Una dintre priorităţi în cazul ambelor ţări trebuie să fie, de exemplu, implementarea unui sistem cadastral real şi eficient, stabilirea unui sistem de taxare echitabilă a proprietăţilor şi împroprietărirea celor care doresc să deţină pământ agricol (cetăţeni români şi respectiv moldoveni, rezidenţi în ţară sau chiar în străinătate, dacă doresc să se întoarcă). Forţa de muncă tânără va fi din ce în ce mai greu de găsit, deci fermele familiale vor fi în mod cert o soluţie viabilă. Atât Romania, cât şi Republica Moldova au nevoie de schimbări fundamentale începând de la baza societăţii. Modelul american, de exemplu, s-a bazat pe împărţirea pământului şi până în prezent fermierul american este una dintre pietrele de temelie ale SUA.

În acelaşi timp, ideal ar fi să fie întreprinse măsuri în cazul ambelor ţări pentru atragerea în ţară a foştilor compatrioţi care au acumulat un anumit capital bănesc şi know-how în ţările dezvoltate. Venirea în ţara a românilor şi a moldovenilor plecaţi în străinătate a fost promovată doar de mass-media, nu şi de autorităţi. În rezultat, cazurile celor care s-au întors acasă au fost puţine, şi mai puţine au fost cele de succes (mulţi au plecat din nou).

Concomitent, în situaţia ambelor ţări trebuie să se întreprindă paşi clari în ceea ce priveşte menţinerea fluxului de remitenţe cel puţin la nivelurile înregistrate în 2017-2018, fără de care creşterea economică şi nivelul de trai vor fi afectate în mod sigur. Stimulentele fiscale, între care şi scutirile de taxe la banii câştigaţi în străinătate, ar trebui acordate celor care primesc bani din străinătate pentru a-i economisi şi investi, cu ajutorul băncilor comerciale şi al UE (după caz), în întreprinderi private mici şi mijlocii (IMM-uri). Jalonarea unui set complet (multi-dimensional şi multi-sectorial) de măsuri de contracarare imediată şi pe termen lung a impactului negativ de către cele două ţări, în funcţie de specificul fiecăreia, de către Guvernele şi autorităţile ţările respective, nu este prematură în această etapă. Dimpotrivă.■


*The full article is available at http://www.intellinews.com/comment-remittances-bring-large-benefits-and-dire-consequences-141733/?source=moldova

__________________________________________________________________________________________

 

 

 

 

Comentarii [4]

Comentariu
  • 17.12.2018 06:18:21
  • 17.12.2018 06:50:27 Isvan
    Este foarte interesant pentru analiza si pentru studenti din ASEM, multumim dl Tanase, sunteti foarte bravo!ul
  • 19.02.2021 01:40:56
  • 02.09.2021 09:34:54

Adauga-ţi comentariu

© 2008 "Profit"

 

În cazul preluărilor materialelor de pe site este necesară indicarea sursei Profit.md
Sesiuni curente:
6
Afişări de site:
2506645
Vizitori unici:
5313497

WebArt Pro