1. Dle Ghimpu, de cîţi ani lucraţi în sistemul bancar? Care a fost primul loc de muncă?
În sistemul bancar activez de mai  bine de 15 ani. Primul loc de muncă a fost Comerţbank, unde am activat cinci ani. Ulterior, timp de şapte ani, am lucrat în cadrul Băncii de Economii.
2. Întotdeauna aţi fost pasionat de cifre?
Da. Există o magie a cifrelor. Însă activitatea bancară nu este ceva strict matematic, ci mult mai mult.
3. Ce facultate aţi absolvit şi care a fost obiectul preferat?
Am absolvit Facultatea de Electrofizică a Universităţii Tehnice a Moldovei, apoi - Facultatea de Management din cadrul Şcolii Naţionale de Studii Politice şi Administrare din Bucureşti. Mi-a plăcut întotdeauna matematica, filozofia şi macroeconomia.
4. Ce cunoştinte sînt necesare pentru desfăşurarea activităţii bancare?
Consider că bancherii obţin succes dacă sînt pregătiţi foarte bine. Trebuie să cunoască micro- şi macroeconomia, managementul, jurisprudenta şi, nu în ultimul rînd, psihologia.
5. Dar de ce calităţi este nevoie?
Autodisciplină, capacitatea de a evalua analitic şi de a stabili obiectivele şi priorităţile, un “mod de a fi” orientat neîncetat spre atingerea unui  rezultat pozitiv.
6. Pe cît de binevenită ar fi venirea unor noi bănci străine în Moldova acum şi peste cîţiva ani?
Este un lucru benefic, chiar pentru faptul că băncile locale vor fi nevoite să concureze cu cele străine care au alte abordări, raţionamente şi tehnologii. În rezultat, acestea vor deveni mai competitive şi performante.
7. Cum suportă sistemul bancar, în general, şi Victoriabank, în particular, actuala criză economică?
Consider, că sistemul bancar al Moldovei, cu atît mai mult Victoriabank, fac faţă acestei crize. Capitalul băncilor este suficient. Acelaşi lucru îl pot spune şi despre lichiditatea băncilor, care este nu doar suficientă, dar uneori chiar excesivă. Urmează ca economia în general să se redreseze. Sper ca aceste semne bune să apară deja în 2010.
8. Ce credeţi că este important pentru a înregistra o creştere economică?
Să fie create condiţii pentru ca investiţiile străine să vină în ţară, să fie stimulată şi încurajată concurenţa, să se îmbunătăţească calitatea şi operativitatea deciziilor judecătoreşti, să fie promovat exportul etc. Toate acestea, împreună cu politicile monetare, trebuie sa contribuie la creşteri economice în toate domeniile.
9. Numiţi trei lucruri care sînt caracteristice pentru Victoriabank?
Tehnologii avansate, operativitate şi calitate în prestarea serviciilor bancare.
10. Care domeniu de activitate a băncii aduce cele mai mari venituri?
Cele mai considerabile venituri sînt generate de activitatea de creditare. Dar şi prestarea serviciilor financiare clienţilor şi operaţiunile valutare aduc venituri substanţiale.
11. Cît de dificil sau, dimpotrivă, uşor este să faci carieră într-o instituţie bancară?
Ambele deopotrivă. Nu este complicat să pătrunzi esenţa ştiinţifică şi practica activităţii bancare, însă este mai dificil să asiguri un rezultat pozitiv de durată. 
12. Cît de des şi pentru ce vă lăudaţi subalternii?
Nu-i laud prea des, dar cînd se întîmplă – pentru performanţa obţinută ca rezultat al efortului. 
13. Vă plac subalternii cu iniţiativă?
Absolut. Din punctul meu de vedere, manifestă iniţiativă toţi cei ce nu sînt indiferenţi pentru ceea ce fac. Iar dacă nu sînt indiferenţi, atunci orice obiectiv devine tangibil.
14. Iniţiativa „se pedepseşte” la Victoriabank?
Niciodată, ba mai mult - sînt apreciate iniţiativele proactive, coerente şi constructive.
15. Există vreo diferenţă între profesionalismul unei femei bancher şi al unui bărbat bancher?
Cred, că nu.
16. La ce calităţi atrageţi atenţie, în primul rînd, atunci cînd angajaţi la lucru un nou şef de directie, secţie dar şi un simplu colaborator?
Calitatea de a fi activ, concludent şi coerent. Suplimentar, în cazul şefilor – de a fi un bun manager.
17. Managerii de la Victoriabank au des posibilitatea de a participa la conferinţe, seminare internaţionale unde ar putea face schimb de experienţă?
Da. Este important ca toţi colaboratorii să-şi revadă periodic raţionamentele şi principiile profesionale prin cunoaşterea altor abordări şi practici de activitate.
18. De mai multe luni, Victoriabank deţine primul loc după rata rentabilităţii activelor (ROA) şi rata rentabilităţii capitalului (ROE). Care este secretul succesului?
Elementele-cheie ale politicilor promovate de Victoriabank sînt orientarea asupra clientului şi necesităţilor acestuia, poziţie activă pe piaţa serviciilor bancare, autoaprecierea permanentă a poziţiei pe piaţă şi tehnologizarea tuturor activităţilor.
19. Deşi mulţi analişti prognozau că în condiţiile de criză băncile se vor confrunta cu problema lichidităţii, în realitate aceasta nu a fost cea mai mare problemă. Dar care?
Diminuarea volumelor de creditare de către băncile comerciale ca urmare a lipsei de cerere. Agenţii economici sînt nevoiţi să-şi revadă obiectivele, să investească mai puţin şi mai atent, să renunţe la extinderea activităţilor. Este evident că la capitolul profitabilitate toate băncile vor avea rezultate diferite faţă de anul 2008.
20. Faptul că lucraţi în prima bancă privată din Moldova şi în una dintre cele mai bune bănci din ţară îşi lasă oarecum amprenta asupra activităţii Dvs. şi a colegilor?
Sînt mîndru de faptul că fac parte din echipa Victoriabank. Pentru mine, împreună cu colegii mei, menţinerea băncii în postura de leader este o responsabilitate onorabilă.
21. Ce aşteaptă Corneliu Ghimpu, personal, şi Victoriabank, în general, de la noul guvernator al Băncii Naţionale a Moldovei (BNM)?
Acţiuni orientate spre depăşirea consecinţelor crizei, crearea condiţiilor financiare necesare creşterii economice, înaintarea iniţiativelor pentru optimizarea cadrului legal şi pentru îmbunatăţirea mediului de afaceri.
22. Care sînt cele mai mari realizări ale Victoriabank în cei 20 de ani de existenţă?
Cu toate că activez la Victoriabank ceva mai mult de trei ani, consider, că în aceşti 20 de ani cele mai mari realizări au fost crearea imaginii şi reputaţiei impecabile. Actualmente, banca se bucură de încrederea partenerilor şi clienţilor săi ca rezultat al aplicării principiilor de corectitudine şi transparenţă.
23. Dar eşecuri, bineînţeles, dacă au fost?
Nu cred, ca au fost eşecuri importante.
24. Care sînt obiectivele pe termen mediu ale Victoriabank?
În termeni financiari - majorarea cotelor de piaţă pe toţi indicatorii de bază, astfel încît să obţinem poziţia de leader la toate capitolele, menţinerea valorilor înalte ale ROE şi ROA. În termeni nonfinanciari obiectivul de bază este menţinerea la nivel înalt a calităţii prestării serviciilor financiare, diversificarea coşului de produse, tehnologizarea proceselor bancare. 
25. Cum aţi dori să vedeţi Victoriabank peste alţi 20 de ani?
Cu aceeaşi imagine pozitivă, cu rezultate financiare remarcabile, activînd într-o societate prosperă.
26. Ţinînd cont de experienţa băncilor internaţionale, ce greşeli aţi dori ca Victoriabank să nu repete?
Greşeala dezechilibrului dintre profitabilitate şi nivelul de risc acceptat. Băncile din străinătate au acceptat riscuri excesive şi aceste riscuri s-au valorificat.
27. Credeţi că va exista un al doilea val al crizei globale?
Cred, că nu. Dar mult depinde de acţiunile ulterioare, în special ale autorităţilor SUA, UE şi ale Chinei.
28. Cum ar putea acesta afecta sistemul bancar moldovenesc, în general, şi Victoriabank, în particular?
Avînd în vedere că sistemul bancar moldovenesc este bine capitalizat, iar nivelul de lichiditate este extrem de înalt, nu cred că stabilitatea şi siguranţa băncilor va suferi considerabil. Capitalul Victoriabank constituie 840 mln. lei, nefiind diminuat nici chiar în anul 2009, care a fost unul dificil. În acelaşi timp, este evident, că o recesiune de lungă durată în străinătate va afecta şi
perspectivele de creştere economică a Moldovei.
29. Succesele înregistrate de prima bancă privată din Moldova se datorează..?
... efortului, abordării constructive, relaţiei cooperante cu toţi clienţii băncii.
30. Cu ce instituţii financiare internaţionale cooperează Victoriabank în prezent?
Beneficiem de finanţare de la BERD, IFC, Banca Mondială prin structurile create în Moldova. De asemenea, cooperăm şi cu băncile străine cu care avem relaţii de corespondenţă.
31. Dar cu ce alte structuri ar dori să coopereze?
Cu bănci comerciale şi alte organisme financiare străine. Cu regret, din cauza rating-ului creditar redus al ţării, băncile noastre nu au acces facil la resursele financiare internaţionale. Sper, ca această situaţie se va schimba în viitorul apropiat.
32. De ce au nevoie, în primul rînd, agenţii economici din Moldova?
De resurse financiare cu costuri mici şi de finanţare de lungă durată. Fără acestea, capacitatea investiţională a ţării în general descreşte, respectiv, ramîn intangibile obiectivele de creştere a PIB-ului, de diminuare a şomajului, de creştere a productivităţii forţei de muncă şi a competitivităţii produselor moldoveneşti. În acest sens, devine vitală problema accesării resurselor din străinătate de către băncile moldoveneşti.
33. Dar în plan nonfinanciar?
Agenţii economici au nevoie de o mai bună funcţionare a sistemului judecătoresc, care asigură o înaltă disciplină în relaţia „debitor-creditor”, un mai bun acces la informaţia economică şi pregatire managerială.
34. Ce credeti, că trebuie de întreprins pentru ca investiţiile străine să vină în Moldova?
Trebuie create condiţii competitive economice şi legale aici, în ţară. Investiţiile nu trebuie „invitate”, ele vor veni singure, dacă există interes economic.
35. Ce ar face produsele moldoveneşti mai competitive pe pieţele externe?
Împreună cu cele expuse mai sus, încurajarea concurenţei şi a exportului.
36. Care sînt părţile puternice ale sistemului bancar moldovenesc?
Nivelul înalt al capitalului propriu şi al lichidităţii, operativitatea şi flexibilitatea.
37. Dar cele slabe?
Lipsa resurselor financiare de lungă durată.
38. Cum şi din contul la ce pot fi majorate resursele băncilor?
Sursa tradiţională o reprezintă piaţa locală. O altă sursă ar fi pieţele financiare externe. De asemenea, este necesară creşterea rating-ului creditar al Moldovei.
39. Cînd băncile din Moldova vor avea acces la resurse financiare externe ieftine acordate pe termen lung  de 5-10 ani?
Sper că în 2-3 ani.
40. Ce determină costul resurselor financiare externe acordate R.Moldova?
Piaţa creditară externă plus o marjă, determinată de riscul de ţară.
41. Prin ce explicaţi paradoxul pieţei financiare din Moldova, unde rata de bază este de 5%, iar rata dobînzii la depozitele în lei de 16%?
Niciun paradox. Băncile din Moldova nu beneficiază masiv de resurse creditare de la BNM cu rata de 5%, respectiv, nu există alternativă mai ieftină resurselor scumpe de pe piaţa locală. Deflaţia, împreună cu lipsa de cerere la credite, determină diminuarea ratelor la depozite, care se vor micşora în continuare. Rata de 16% la depozite trebuie comparată cu rata de 23-24% pe care o plăteau băncile încă şapte luni în urmă.
42. Cum aţi caracteriza în cîteva cuvinte anul 2009 din punct de vedere profesional?
S-au schimbat obiectivele şi priorităţile.
43. Dar în plan personal?
Anul 2009 mi-a adus multe bucurii în familie, în special din partea fiicei Andreea, care a împlinit patru anişori.
44. La ce oră plecaţi de la serviciu şi, de regulă, cu ce sentiment?
La 7-8 cu bucuria de a reveni în sînul familiei.
45. Ce aşteptaţi să vă aducă Moş Crăciun în dar în anul 2010?
Voi fi foarte sincer: rezultate pozitive şi creştere economică în Moldova. Evident, că acestea nu pot fi aduse în dar. Este nevoie de multă muncă şi efort.
46. Dar fiica Dvs. ce aşteaptă?
Puzzle şi jucării.
47.Care a fost cel mai neobişnuit lucru solicitat de Andreea de la Moşul?
Să nu plece dupa ce aduce cadoul de Crăciun.
48. Cine este soţia lui Corneliu Ghimpu?
Soţia Svetlana a activat ultimii 12 ani în calitate de director de vînzări la societatea Glass Container Company. Este o persoană deosebită, care împreună cu fiica noastră mă face fericit.
49. Care sînt principalele cerinţe faţă de soţie?
În familie nu avem “cerinţe”. Ne inţelegem perfect fără ele.
50. Ce o deosebeşte pe soţia lui Corneliu Ghimpu de alte femei?
Pot enumera foarte multe calităţi, care-mi plac. Este inteligentă, corectă şi echilibrată. Este o mamă foarte bună, care asigură căldura căminului nostru.
51. Cu ce v-au surprins membrii familiei în ultima vreme?
Avînd patru anişori, Andreea ne face permanent surprize plăcute.
52. Cînd aţi fost ultima dată cu soţia la restaurant?
Săptămîna trecută. Ne place să ne vedem cu prietenii.
53. Reuşitele la care aţi ajuns se datorează în primul rînd..?
... educaţiei pe care am primit-o de la mama, Lucia, şi faptului că nu am fost indiferent faţă de ceea ce fac în plan profesional.
54. Care este fotografia de familie preferată?
Andreea în chipiul tatei.
55. Între ce şi ce nu aţi dori niciodată să fiţi pus în situaţia de a alege?
Cred că întotdeauna pot fi găsite soluţii de compromis.
56. Pentru ce îi sînteţi cel mai mult recunoscător mamei, în afară de faptul că v-a dat viaţă?
Pentru educaţia şi căldura pe care mi-a dat-o, pentru grija manifestată zi de zi, pentru îndrumările înţelepte şi pentru că este o bunică foarte bună.
57. Dar tatălui?
Pentru exemplul personal de tărie de caracter, principialitate şi fermitate.
58. Ce aţi dori să schimbaţi în viaţa Dvs., mai ales în copilărie?
Nimic.
59. Copilăria lui Corneliu Ghimpu a fost una ..?
... fericită şi norocoasă.
60. Dar cea a fiicei lui Corneliu Ghimpu?
Andreea este foarte veselă şi sociabilă. Încercăm să menţinem şi să dezvoltăm aceste calităţi.
61. Cum vreţi să o vedeţi în viitor?
Inteligentă, onestă, activă, cu valori şi principii corecte.
62. Ce îi doriţi noii guvernări?
Să fie capabilă să construiască o societate prosperă pentru copiii noştri.
63. Unde veţi petrece vacanţa de iarnă?
Sper să plecăm pentru cîteva zile la Budapesta.
 64. Ce atitudine aveţi faţă de agiotajul legat de virusul gripal A(H1N1)?
Paza bună trece primejdia rea. Oricum, consider, că oamenii ar trebui să cunoască mai mult despre această problemă şi să fie mai responsabili faţă de cei care îi înconjoară.
65. Aveţi un film preferat pe care îl puteţi privi iarăşi şi iarăşi cu mare plăcere?
Înregistrările cu Andreea, făcute în familie sau vacanţă.
66. Vă place turismul? Mergeţi des în sînul naturii?
Ne place să mergem la munte toamna sau iarna, iar vara, bineînţeles, la mare.
67. Care a fost primul Dvs. automobil? La ce vîrstă aţi început să conduceţi?
Un Mercedes pe care îl conduc şi acum. Am început să conduc la vîrsta de 30 de ani.
68. Este bine ca copiii să aibă bani de buzunar, cine trebuie să stabilească suma?
Nu cred că copiii trebuie să fie alintaţi cu prea mulţi bani de buzunar. Dar ei trebuie să înveţe să-i gestioneze. Important este ca părinţii să discute cu copiii raţionamentele pentru care au fost cheltuiţi.
69. A devenit BNM mai „sensibilă” şi mai „atentă” la necesităţile şi problemele băncilor comerciale în condiţiile de criză financiară şi economică?
Consider, ca da. Au fost aplicate instrumentele de politică monetară, chiar dacă mai tîrziu decît ar fi fost necesar.
70. Pe cît de întemeiate sînt cerinţele „indirecte” ale BNM privind majorarea capitalului normav al băncilor? (Recent BNM a redus suma maximă a creditelor ce pot fi acordate unui agent economic de la 25% la 15% din capitalul normativ al băncilor).
Mai degrabă sînt cerinţe de diversificare a portofoliului de credite, limitarea riscului aferent creditării companiilor mari. Băncile vor fi nevoite să apeleze mai des la creditarea consorţială.  
71. Chiar şi în condiţii de criză?
În condiţii de criză este mult mai important ca băncile să fie capabile să acorde facilităţi de finanţare de durată lungă, cu costuri mici.
72. Oficial, BNM nu a cerut de mai mult timp majorarea capitalului normativ al băncilor. Banca centrală face acest lucru conştient sau ţinînd cont de situaţia reală cu care se confruntă băncile locale?
Astăzi capitalul băncilor este suficient în marea majoritate a cazurilor. Cînd vor creşte considerabil angajamentele acestora (mijloacele atrase), atunci este posibil ca BNM să majoreze cerinţele faţă de capital.
73. Cît timp acordaţi serviciului şi cît familiei?
Mi-aş dori să acord mai mult timp liber familiei.
74. Preferaţi să vă odihniţi la munte, la mare sau la sanatoriu?
Mai mult la munte şi la mare.
75. Este adevărat că, cu cît mai mult studiezi, cu atît crezi că ştii mai puţin?
Este adevărat.
76. Prin ce se explică acest lucru?
Prin faptul, că dorinţa de a studia mai mult este determinată de dorinţa de a cunoaşte tot mai mult şi mai mult.
77. În ce preferaţi să investiţi sursele financiare?
În educaţie. 