Profit: Dle Tîrsînă, anul acesta seceta şi îngheţurile au influenţat negativ mai multe domenii ale agriculturii. Cât de afectat a fost sectorul nucifer? Cum este roada anului 2020 comparativ cu cea din anii precedenţi?

O.T.: Este greu să vă dau o cifră exactă, întrucât procesul de recoltare încă nu s-a finalizat. Totuşi, estimările noastre arată că cifra globală va fi cu circa 30% mai mică comparativ cu anul trecut, când de pe o suprafaţă totală de 24 mii ha s-au recoltat 36 mii tone de nucă în coajă. Sperăm că situaţia se va ameliora. Anul acesta avem mai multe livezi tinere, de 5-7 ani, care vor da prima roadă şi asta ne va ajuta să menţinem echilibrul de producţie.

Profit: În acest context, există o diferenţă între roada din livezile dotate cu tehnologii moderne şi cele lucrate după modelul tradiţional?

O.T.: Roada depinde de modul în care este administrată livada, dacă are sisteme de irigare, dacă este raţional tratată cu pesticide şi, nu în ultimul rând, de soiul nucilor. Recolta în plantanţiile unde aceste aspecte sunt respectate este mai bună. Avem plantaţii unde proprietarii au recoltat circa 1,3 tone de nuci la hectar. În acelaşi timp, recolta pe plantaţiile fără sisteme de irigare, unde cresc soiuri vechi şi mai puţin productive a fost de doar 300 kg la hectar.

Seceta din anul curent a accentuat, o data în plus, necesitatea stringentă de a dota plantaţiile de nuci şi nu doar cu sisteme de irigare. În acest sens, pe lângă costurile enorme pe care le implică acest proces, o altă problemă majoră este şi numărul mic al surselor de apă la care producătorii s-ar putea conecta. În prezent, lipsa resurselor de apă este o mare problemă în ţara noastră.

Profit: Care soiuri de nuci sunt cele mai productive?

O.T.: În prezent, are loc tranziţia sectorul nucifer la o etapă nouă de dezvoltare. Soiurile vechi de nuci, cu calităţi care nu corespund cerinţelor de pe piaţa internaţională, sunt înlocuite cu soiuri noi mult mai productive, care dau roade bogate, de până la 3 tone la hectar, chiar şi în condiţiile R. Moldova, unde resursele hidrografice sunt limitate.

Celor care doresc să iniţieze o afacere în acest domeniu le recomand să planteze următoarele soiuri de nuci: Pescianski, Chandler, Serr, Tulare, Fernor, Ferjean şi Lara. Acestea sunt soiuri bune care, în majoritatea cazurilor, aduc profit. Nu recomand plantarea soiurilor mai vechi, precum sunt - Cazacu, Costiujeni, Schinoasa, Recea, Chişinău.

Profit: Ce măsuri ar putea întreprinde proprietarii livezilor plantate cu soiuri vechi şi neproductive pentru a avea venit?

O.T.: În acest caz, există două soluţii. Prima presupune tăierea completă a coroanei copacului la sfârşitul lunii mai şi înserarea în trunchi a 4-6 cepuri de ramuri (recoltate în perioada decembrie-februarie şi păstrate în frigider) din soiurile bune, productive.

Acest proces se numeşte supraaltoire. El permite pomilor să se restabilească în 2-3 ani, având alt soi de nuci pe rădăcina veche. După estimările noastre, în ultimii cinci ani în R. Moldova au fost realtoite peste 600 ha de livezi de nuci. Primele au fost realtoite începând cu anul 2014. În anul curent, în primele livezi realtoite roada a fost de circa 16 kg. de nuci de la fiecare pom. A doua soluţie, una radicală, este defrişarea acestor livezi şi sădirea pomilor noi.

Profit: De unde cumpără nucicultorii moldoveni materialul săditor şi la ce preţ?

O.T.: În total, în ţară avem şapte producători de puieţi de nuci care asigură aproape integral consumul intern. Costul unui pom de un an variază între €4,5-8, iar a celor de 2 ani este de €7-12 euro.

În acelaşi timp, importăm material săditor şi din Franţa, unde preţurile încep de la €7 şi ajung până la €20 pentru un puieţ. Cel mai ieftin, dar de multe ori şi cel mai necalitativ, material săditor este importat din Turcia la un preţ de €3,5-12.

Profit: Sub ce formă se exportă nucile din R. Moldova?

O.T.: Circa 95% din nuci sunt exportate sub formă de miez de nucă. În ultimii ani, însă, se atestă, o creştere a volumului de nuci exportate în coajă. Acest lucru a devenit posibil datorită faptului că fermierii au început să planteze soiuri mai bune de nuci. În special, soiurile se păstrează bine în coajă, iar producătorii nu cheltuie timp şi resurse pentru procesare.

Profit: Câte tone de miez de nucă exportă R. Moldova anual?

O.T.: Cea mai mare cantitate a fost exportată în anul 2017 – circa 45 mii tone de nucă în coajă, sau, conform datelor Biroului Naţional de Statistică – 18 mii tone de miez de nucă. În 2019, au fost  exportate 13 mii tone de miez de nucă.

Profit: Cât la sută din volumul total de producţie nuciferă se vinde pe piaţa internă şi sub ce formă?

O.T.: Consumul intern constituie aproximativ 7%, dar felul în care se vinde este diferit – de la produse derivate din nuci (uleiuri, balsamuri) la pachete cu fructe uscate în asortiment. Pe pieţele agricole o cantitate relativ mare de miez de nucă se vinde în vrac.

Profit: Cum apreciaţi sprijinul Guvernului pentru sectorul nucifer?

O.T.: Unica susţinere de care beneficiem este suportul financiar acordat tuturor agricultorilor prin intermediul Agenţiei de Intervenţie şi Plăţi pentru Agricultură (AIPA). Pentru înfiinţarea plantaţiilor de nuci statul oferă 18 mii de lei la hectar indiferent de densitatea plantării. Noi am propus să fie aplicată o diferenţiere, pentru că există fermieri care plantează 80 pomi la hectar, un număr mult prea mic, iar alţii plantează în mod clasic între 100 şi 125 de pomi. Există şi plantaţii cu densitate mai mare, cu soiuri mai intensive, a căror cost este mai înalt din start. Din păcate, statul nu ia în considerare acest fapt. Pe de altă parte, dacă nu ar exista acest suport mulţi producători nici nu ar începe o afacere în domeniul nucifer.

Profit: Cât la sută din PIB reprezintă sectorul nucifer?

O.T.: Valoarea anuală a producţiei de nuci, care include migdalele şi alunele (cu un volum mult mai mic comparativ cu cel al nucilor), este de circa $120 mil. În 2019, aceasta a reprezentat circa 1% din PIB-ul ţării sau $12 mlrd.

Aş vrea aici, însă, să menţionez faptul că, de exemplu, în 2018, producţia nuciferă a reprezentat 5-7% din volumul total de producţie horticolă exportată de ţara noastră. Exprimate în valoare monetară, însă, nucile au reprezentat 44-49% din totalul de produse horticole exportate.

Aceste cifre demonstrează cu claritate că sectorului nucifer ar trebui să i se acorde o atenţie mult mai mare, pentru că este unul dintre cele mai rentabile, dacă nu chiar cel mai rentabil sector agricol.  

Profit: Ce exact ar putea face autorităţile pentru a susţine acest sector?

O.T.: În primul rând, este necesară iniţierea unui dialog cu nucicultorii. Noi am solicitat, în repetate rânduri, să se înceteze subvenţionarea plantaţiilor înfiinţate cu soiuri vechi şi neproductive. Din păcate, autorităţile nu au ţinut cont de aceste solicitări. Ne dorim ca reprezentanţii statului să fie mult mai deschişi pentru dialog şi să accepte să discute propunerile noastre.

Profit: Cum a afectat pandemia exporturile de nuci?

O.T.: Impactul este destul de mare, deoarece o bună parte dintre ţările, care cumpărau nucile moldoveneşti, sunt cele în care consumul de nucă este destinat turismului: Grecia, Turcia, Italia. Din cauza restricţiilor de călătorie, care au afectat grav turismul, a scăzut şi consumul de nucă. Astăzi, avem companii care au în stocuri până la 200 tone de miez de nucă din anul trecut.

Profit: Care sunt principalele pieţe unde se exportă miezul de nuci din R. Moldova?

O.T.: Principala destinaţie este piaţa Uniunii Europene, în special Franţa, Germania şi Italia, unde este exportată circa 60% din toată producţia de nuci. Nu exportăm în Federaţia Rusă, întrucât partenerii din această ţară nu doresc să suporte o parte din cheltuielile de logistică, solicită reduceri foarte mari şi refuză să achite o parte din cost în avans.

Profit. Care este preţul miezului de nucă pe piaţa internă şi pe cea externă?

O.T.: Anul trecut preţurile pe piaţa internă pentru nucile jumătăţi au variat între 90 şi 125 lei per kg. Pentru sferturile de nucă preţurile sunt cu 15-20% mai mici.
 
Pe piaţa externă preţul variază între €5 şi €10, în dependenţă de calitatea produsului. Desigur, produsele bio sunt mai scumpe. În ţară avem circa 1 000 ha de livezi de nuci care au certificat de producţie bio. În 2019, preţul de export pentru jumătăţile albe a fost de €6-8 per kg.

În ultimii ani, însă, preţurile au scăzut, deoarece în SUA, China şi în alte state au fost plantate activ livezi de nuci care au început deja să dea roadă. Deci, concurenţa pe piaţa externă este mare. Totuşi, gustul nucilor moldoveneşti este inconfundabil, calitatea este înaltă, iar preţul accesibil. Aceste caracteristici fac nucile moldoveneşti destul de competitive pe piaţa europeană.

Profit: Ce speranţe aveţi în legătură cu viitorul sectorului nucifer din R. Moldova?

O.T.: Sperăm să existe mai multe posibilităţi tehnice pentru a instala sisteme de irigare. De asemenea, ne dorim ca producătorii să se asocieze în grupuri pentru a-şi coordona afacerile şi a purta un dialog mai eficient cu Ministerul Agriculturii, Dezvoltării Regionale şi Mediului, în special la capitolul subvenţionare.■