Profit: În octombrie AmCham împlineşte 10 ani de activitate. Care sunt concluziile unui deceniu de activitate?

M.M: Concluzia la care am ajuns după primul deceniu de activitate al AmCham Moldova este importanţa comunicării eficiente şi consecvente între factorii de decizie şi reprezentaţii businessului pentru obţinerea unor politici calitative. Respectiv, şi în cadrul evenimentului de aniversare, care a avut loc în octombrie, ne-am propus să onorăm şi să celebrăm cei 10 ani de “advocacy şi dialog”.

O altă concluzie, nu mai puţin importantă, este şi faptul că în toate timpurile, în diverse contexte politice, se găsesc oameni în rândurile guvernanţilor cu o viziune strategică şi abordare constructivă, cu intenţii autentice, orientaţi spre reforme. Ne-am învăţat să-i identificăm, să conlucrăm cu ei şi să generăm valoare adăugată comunităţii de business.

Cred că datorită acestei abordări – flexibile şi creative - AmCham-urile sunt atât de longevive în lume. Există Camere care activează în regiune de zeci de ani, iar altele au trecut peste o sută de ani de existenţă. Noi nu suntem mai puţin ambiţioşi.

Profit: Cu ce succese se poate lăuda AmCham pe parcursul acestui deceniu? Au fost şi insuccese?

M.M: Camera Americană este prima cameră bilaterală instituită în Moldova, în lipsa unor prevederi privind reglementarea acestora, de aceea crearea ei poate fi calificată ca un prim succes al instituţiei. În spatele aşa numitor istorii de succes se ascunde multă perseverenţă şi dedicaţie din partea echipei AmCham. Printre succese, în primul rând, aş vrea să menţionez consolidarea comunităţii de business. O realizare importantă pentru noi în aceşti ani este afirmarea reprezentanţilor mediului de afaceri şi asocierea acestora. Am contribuit considerabil la dezvoltarea culturii asociative şi ne bucurăm să vedem astăzi tot mai multe şi mai multe asociaţii noi ale businessului.

O altă realizare importantă pentru noi este faptul că suntem auziţi şi invitaţi la dialog de către instituţiile statului. În cadrul discuţiilor purtate cu reprezentanţii statului abordăm diverse subiecte ce ţin de afaceri şi reglementarea activităţii de business. Astfel, după mai mulţi ani de insistenţă şi efort depus de către întrega echipă, în prezent instituţiile statului solicită şi caută expertiza AmCham-ului pe diverse subiecte.

Existenţa acestui dialog este deosebit de importantă, în special, după semnarea Acordurilor de Asociere şi Liber Schimb. Prin aceste acorduri, noi ne-am asumat angajamente de transpunere şi apropiere a legislaţiei naţionale de cea europeană. Este un proces foarte intens, care vizează multiple părţi interesate pe aspecte atât economice, cât şi sociale. Există domenii de reglementare pentru care părerea businessului, în persoana AmCham, este solicitată cu regularitate, cum ar fi: oportunitatea eliminării unor acte permisive, politica fiscală, politica vamală şi facilitarea comerţului exterior, domeniul financiar şi altele. În acelaşi timp, trebuie să recunosc că vocea asociaţiilor este foarte slab auzită de autorităţi în domenii sau pe aspecte care sunt social sensibile, cum ar fi reglementările raporturilor de muncă, domeniul farmaceutic, energetic etc.

Şi în al treilea rând putem menţiona educarea businessului în direcţia construirii unui dialog cu autorităţile. Noi încurajăm businessul, şi nu doar pe cei care intră în componenţa AmCham, să-şi cunoască drepturile şi să încerce să le promoveze sau să le apere dacă e cazul.

Profit: Câţi membri numără în prezent AmCham?

M.M.: Actualmente, AmCham Moldova întruneşte peste 100 de companii. Acestea sunt atât companii locale, cât şi companii cu capital străin.

Profit: În afară de taxa de membru, de ce mai este nevoie pentru a deveni membru al AmCham?

M.M: Orice companie care aspiră să devină membru AmCham Moldova trebuie să se conformeze unui Cod de etică care înglobează prevederi ce ţin de onestitate, business corect, relaţii clare şi corecte cu angajaţii, responsabilitate socială, achitarea taxelor şi impozitelor. O prevedere importantă a acestui Cod este angajamentul companiei de a respecta legislaţia naţională. La fel, atunci când discutăm cu potenţialii membri, încercăm să le explicăm că asociaţia nu este un prestator de servicii. Dacă ţi-ai setat anumite scopuri, asociaţia dispune de anumite active: expertiză, relaţii, pârghii pe care le pune la dispoziţie, însă compania membru rămâne în egală măsură responsabilă pentru atingerea obiectivelor setate.

Profit: Calitatea de membru oferă doar drepturi sau există şi anumite obligaţii? Care ar fi acestea?

M.M: Pentru a deveni membru AmCham nu este suficientă doar dorinţa. Aprobarea membrilor noi intră în responsabilităţile Consiliului de Directori AmCham. În ultimii ani, membrii Consiliului foarte minuţios analizează profilul companiilor care-şi anunţă intenţia de aderare la AmCham prin prisma rigorilor prevăzute în Codul de etică al Camerei. Recent, în Consiliu de Directori s-a discutat că ar trebui să se efectueze evaluări periodice din perspectiva riscului reputaţional. Respectiv, pentru cei cu risc reputaţional înalt ar trebui să ne gândim la o procedură de reevaluare a statutului de membru, dar aceste discuţii sunt la o fază incipientă. Există o procedură de aplicare, care nu e foarte dificilă: prezentarea actelor companiei, inclusiv date privind beneficiarii finali, toată informaţia despre companie, semnarea Codului de Etică, dar şi recomandările membrilor existenţi. Deci, comunitatea AmCham trebuie să înţeleagă clar ce prezintă fiecare companie nouă, cine sunt administratorii, am avut şi cazuri când astfel de companii nu au fost acceptate în calitate de membri.

Profit: Cum reuşeşte AmCham să protejeze interesele mediului de afaceri din diferite sectoare ale economiei moldoveneşti - bănci, finanţe şi asigurări, leasing, agricultură, construcţii, comerţ şi servicii?

M.M: Graţie structurii sale organizatorice şi a faptului că reprezintă companii multinaţionale din diverse industrii, dar şi datorită experienţei acumulate şi echipei executive profesioniste, AmCham reuşeşte să se implice foarte activ în dialogul public-privat. La momentul actual, în cadrul AmCham îşi desfăşoară activitatea şase comitete tematice: Comitetul Responsabilitatea Socială Corporativă, Comitetul Resurse Umane, Comitetul Taxe şi Aspecte Legislative, Comitetul pentru Comerţ şi Producţie, Comitetul pe Servicii Financiare şi Comitetul pentru Îngrijirea Sănătăţii. De asemenea, periodic lansăm grupuri de lucru ad-hoc care abordează o anumită problemă ce nu se încadrează în lucrările nici a unui Comitet. Echipa AmCham coordonează activitatea Comitetelor astfel încât acestea să se extindă şi să fie cât mai reprezentative, să participe activ în discuţii cu autorităţile relevante Comitetului şi să-şi expună cât mai reuşit şi convingător poziţia.

Profit: Cât de dificil este să găsiţi argumentele necesare pentru a convinge ministerele şi departamentele, în pereţii cărora sunt luate decizii delicate pentru mediul de afaceri, de faptul că adoptarea unor legi sau regulamente nu este binevenită?

M.M: Argumentele fie sunt, fie nu …(zâmbeşte). Atunci când AmCham are o poziţie fermă asupra unui subiect – nu este greu de găsit argumente, deşi, trebuie să recunosc că, de multe ori, ne este dificil să găsim datele şi cifrele cu care să ne consolidăm poziţia, fiindcă acestea nu sunt disponibile la nivel de instituţii. Mai dificil este să găseşti un compromis, chiar dacă ai poziţie bine definită şi argumentată, iniţial între companii, iar ulterior cu factorii de decizie. Deseori, făcând o politică sau un proiect de act legislativ, argumentarea autorilor pentru necesitatea acestui act este foarte vagă şi slabă sau nu este susţinută de o evaluare a impactului de reglementare. În aşa cazuri noi suntem nevoiţi să intuim raţionamentele statului, iar pregătirea poziţiei devine un exerciţiu foarte complicat.

Profit: Vă rog să numiţi cele mai însemnate exemple din aceşti 10 de ani, ce aţi reuşit să „anulaţi”, „schimbaţi” şi „corectaţi” cu scopul de a proteja mediul de afaceri?

M.M: La acest capitol, în primul rând, vreau să evidenţiez acele schimbări la care s-a muncit cu o pasiune deosebită. Aici mă refer la eforturile întreprinse de către AmCham pe parcursul ultimilor cinci ani pentru îmbunătăţirea Codului Fiscal şi a actelor subsidiare, am venit cu recomandări şi comentarii asupra tuturor titlurilor. De exemplu, am reuşit să obţinem acceptarea de către autorităţi a deductibilităţii cheltuielilor pentru transport, hrană şi studiile profesionale ale angajatului. Doresc să remarc şi efortul depus în vederea îmbunătăţirii legislaţiei concurenţiale, actualmente suntem antrenaţi într-un dialog constant cu Consiliul Concurenţei vizavi de prevederile din cadrul proiectelor de acte normative în materie.

Am muncit mult în ceea ce priveşte îmbunătăţirea condiţiilor de desfăşurare a comerţului transfrontalier. În acest sens, am reuşit să realizăm multe obiective propuse, printre care implementarea mecanismului de amânare a achitării drepturilor de import, eliminarea mai multor bariere netarifare, optimizarea procedurilor de vămuire.

Nu mai puţin importante sunt eforturile AmCham efectuate în cadrul comitetelor sectoriale, cel privind serviciile financiare şi cel pentru îngrijirea sănătăţii, care au contribuit intens la îmbunătăţirea reglementărilor pentru aceste industrii.

Anul trecut am reuşit să introducem anumite schimbări în Codul Muncii. De asemenea, am înregistrat rezultate însemnate în sectorul financiar-bancar şi ne-bancar.

Profit: În ce măsură în activitatea Dvs. vă ajută experienţa şi practica Camerelor din alte state?

M.M: AmCham este un brand notoriu în lume. Suntem acreditaţi de către Camera de Comerţ şi Industrie din Statele Unite ale Americii. Într-adevăr, ne inspirăm foarte mult din activitatea colegilor noştri din alte state şi în acest scop periodic organizăm diverse întâlniri cu aceştia.

Profit: Ce părere aveţi despre proiectul politicii bugetar-fiscale pentru anul 2017. Ce credeţi că este necesar de schimbat?

M.M: În baza consultărilor publice şi a dialogului eficient cu Ministerul Finanţelor, autorul proiectului politicii bugetar-fiscale pentru anul 2017, am ajuns la un consens practic pe toate elementele conceptuale. Rămâne să fie discutat şi îmbunătăţit un nou instrument fiscal, pe care aşteptăm de mult timp să fie introdus în legislaţia naţională. Mă refer la soluţia fiscală individuală anticipată (SFIA). La acest capitol, din punctul nostru de vedere există câteva elemente pe care autorul trebuie să le revadă. Prin introducerea acestui concept, legiuitorul trebuie să stabilească regimul juridic al acestui act, pentru a înlătura confuzia cu privire la locul instituţiei în sistemul naţional de drept în materia interpretării actelor legislative şi normative. Totodată, legiuitorul trebuie să stabilească care va fi calea de contestare a SFIA emise, în cazul în care solicitantul nu este de acord cu ea. Prin dezvoltarea acestor aspecte, legiuitorul trebuie să determine dacă SFIA va avea un caracter obligatoriu sau nu. În baza analizei comparate cu statele în care acest instrument fiscal funcţionează, Amcham recomandă Ministerului Finanţelor să-şi revadă poziţia şi să-l instituie ca act obligatoriu din momentul emiterii.

De asemenea, avem unele propuneri la capitolul prevederi fiscale privind taxele locale. În viziunea noastră, formarea cuantumului taxelor locale trebuie să respecte cerinţele de accesibilitate, transparenţă şi previzibilitate, descrise în art. 23 din Constituţia Republicii Moldova. Astfel, deşi autorităţile publice locale se bucură, în condiţiile legii, de autonomie financiară, adoptă bugetul lor propriu, care este independent şi separat de bugetul de stat, există o interdependenţă directă între legea bugetului de stat şi bugetele unităţilor administrativ-teritoriale, părţi componente ale bugetului public naţional. Formarea taxelor şi impozitelor fie la nivel naţional, fie la nivel local trebuie să asigure un echilibru şi o echitate între contribuabilii de la care acestea urmează a fi încasate, fiind aplicabile aceleaşi cerinţe şi criterii.

Potrivit articolului 132 din Constituţie, care reglementează sistemul fiscal, impozitele, taxele şi orice venituri ale bugetului de stat şi ale bugetului asigurărilor sociale de stat, ale bugetelor raioanelor, oraşelor şi satelor se stabilesc, conform legii, de organele reprezentative respective, iar modalitatea de instituire a echităţii sociale şi respectării articolului 126 din Constituţie revine Parlamentului, prin intervenţiile de modificare şi completare a legislaţiei naţionale. Din aceste considerente, susţinem stabilirea criteriilor de formare a taxelor locale şi respectarea principiilor transparenţei şi previzibilităţii în dezvoltarea climatului investiţional atât la nivel local, cât şi la nivel naţional.

Profit: Cum explică AmCham intenţiile Ministerului Finanţelor de a colecta accizele pentru autoturismele importate în Moldova în lei moldoveneşti şi nu în valută cum a fost anterior?

M.M: AmCham nu a examinat separat această propunere, dar putem constata că intenţia Ministerului Finanţelor va duce la aplicarea unei cote a accizului constante care nu va fluctua în dependenţă de rata de schimb a valutei naţionale, ceea ce va spori previzibilitatea acumulării resurselor financiare la buget din acest segment.

Profit: Cât de curând vom auzi hotărâri luate de Curtea de Arbitraj din cadrul AmCham?

M.M: De fapt, la baza creării Curţii de Arbitraj Internaţional din Chişinău a stat ideea oferirii unei alternative viabile justiţiei de stat, pentru agenţii economici, întru diminuarea costurilor aferente. Aşadar, nu însăşi emiterea unor hotărâri arbitrale este scopul funcţionării Curţii de Arbitraj, ci asigurarea existenţei unor platforme eficiente şi independente de soluţionare calitativă a divergenţelor ce pot inevitabil surveni în relaţiile comerciale. Fiind exponenţi ai businessului, putem ferm enunţa că este foarte importantă existenţa premisei de bună credinţă între partenerii de afaceri. Orice antreprenor se lansează în afaceri pentru a dezvolta parteneriate, colaborări, generând astfel profit. Existenţa litigiilor reprezintă partea de verso a respectivelor parteneriate, acestea de fapt constituind un exerciţiu de redistribuire a energiei din componenţa de identificare a noilor oportunităţi de dezvoltare, în cea de administrare a disputelor. În acest context, pe respectiva dimensiune este important de a asigura minimizarea resurselor consumate, atât financiare cât şi de timp. Deziderat la care sperăm să contribuim.

Profit: Care sunt calităţile profesionale de care trebuie să dispună colaboratorul AmCham pentru a ajunge la un numitor comun cu funcţionarii structurilor de stat?

M.M: Cu siguranţă, calităţile celor din echipa AmCham nu au fost dobândite la facultate. Mai degrabă, au fost dezvoltate şi îmbunătăţite pe parcursul anilor de muncă asiduă în cadrul AmCham. În discuţii cu autorităţile este important să fii un negociator bun, să ai simţul tactului şi să poţi ajunge la un compromis. Iar în general, este important să dai dovadă de profesionalism, consecvenţă, perseverenţă, responsabilitate şi punctualitate, şi, cel mai important, integritate în ceea ce practici.  

Profit: Care ar fi cele mai importante recomandări pentru Guvern în vederea realizării creşterii economice?

M.M: De-a lungul activităţii noastre, datorită acţiunilor şi iniţiativelor întreprinse de către echipa AmCham, unele aspecte ce ţin de birocraţia excesivă, controale abuzive şi numeroase acte permisive au fost treptat remediate. Totuşi, pe agenda noastră în continuare rămân să fie dominante alte aspecte ce ţin de lupta cu corupţia, reforma sistemului judecătoresc, criza sistemului bancar. În ultimul timp, businessul constant se confruntă şi cu o altă problemă majoră – migraţia populaţiei. Astfel, rămânem atât fără forţă de muncă, cât şi fără piaţă de desfacere. Această situaţie trebuie redresată pentru a asigura creşterea economică. Credem că deosebit de importante sunt şi investiţiile în infrastructura ţării, dacă ne dorim mai multe investiţii în sectorul real, care să genereze creştere economică.■