Profitразделитель ссылочного текста №_12_2023, decembrie 2023

Ne daţi ori nu ne daţi?

Natalia CIUBAROV | Integrare & Finanţe

Tradiţionalul colind de Halloween „ne daţi ori nu ne daţi” (trick or treat) este foarte actual pentru cele şase ţări ale Parteneriatului Estic (PaE), care în prezent se întreabă dacă Uniunea Europeană va binevoi să-şi menţină asistenţa financiară şi după 2013. Criza Zonei Euro, dar şi primăvara arabă nu dau mari speranţe ţărilor membre ale PaE – Armenia, Azerbai-djan, Georgia, Belarus, Moldova şi Ucraina – mai ales că mulţi oficiali europeni s-au pronunţat deja pentru reducerea fondurilor alocate Politicii Europene de Vecinătate (PEV).

În prezent, în Europa predomină un scepticism vizavi de viitorul PaE, însă trebuie să spunem că acesta a existat încă de la lansarea programului. Totuşi ultimele evoluţii din economia europeană arată că UE are treburi mai importante de rezolvat decît alocarea banilor pentru partenerii estici, cu atît mai mult în condiţiile unui buget de austeritate pentru 2012. Nici negocierile bugetului european pe termen lung (2014-2020) nu decurg într-o atmosferă tocmai optimistă: Comisia Europeană cere mult, însă cele 27 de state membre sînt dispuse să aloce puţin.

Summitul PaE de la Varşovia din 29-30 septembrie a tulburat şi mai mult apele la acest capitol. În primul rînd, mai mulţi importanţi oficiali europeni nu au onorat cu prezenţa lor întrunirea. Printre aceştia se numără şi preşedintele francez Nicolas Sarkozy, care a preferat să meargă la deschiderea unei linii de cale ferată în Maroc. În al doilea rînd, nici presa vestică nu a manifestat un interes prea mare pentru summit ceea ce înseamnă că şi cetăţenii europeni au rămas în afara lui. În aceste împrejurări, este logic să ne întrebăm despre ce fel de integrare cu UE putem vorbi, dacă europenii habar nu au despre vecinii lor din est? Cum îi putem convinge să ne accepte în perspectiva unei extinderi a Uniunii? Apoi, din cauza democraţiei problematice din Belarus şi Ucraina, discuţiile summitului s-au bazat, în special, pe problemele din aceste două state, în loc să fie concentrate asupra posibilităţilor de  semnare a acordurilor de liber schimb şi de a călători fără vize în UE. Şi nu în ultimul rînd, Declaraţia adoptată la summit a fost destul de superficială, fără termene concrete şi obligaţii exacte de ambele părţi. Ea poate fi categorisită ca încă un document generalist despre perspectivele europene ale estului.

Comentatorul politic al ziarului polonez „Dziennik Gazeta Prawna daily”, Zbigniew Parafianowicz, a opinat în cadrul unui seminar la Varşovia cu jurnaliştii moldoveni că „programul „Parteneriatul Estic” are şanse mici de prelungire, iar UE va acorda bani puţini statelor PaE”.

Zbigniew PARAFIANOWICZ: Există trei motive pentru prognoza mea pesimistă: primăvara arabă, deficitul bugetar din UE şi criza Zonei Euro. Evoluţiile din lumea arabă au atras deja atenţia şi banii Franţei, Germaniei şi Marii Britanii – principalii sponsori din UE. Să facem o simplă comparaţie - UE a acordat Tunisiei un ajutor de €100 mil., aceeaşi sumă a fost acordată şi Egiptului, iar Libia a obţinut un suport de €150 mil. Aceste trei ţări deja au obţinut, practic, suma de €600 mil. alocată pentru şase ţări PaE pentru perioada 2010-2013. Apoi mai este şi deficitul bugetar din UE, şi dezbaterile privind bugetul pe termen lung. Comisia Europeană a solicitat pentru PEV (anii 2014-2020) suma de €16,1 mlrd., însă nu cred că această sumă va fi acceptată de Parlamentul European. Mai ales că Germania, Franţa şi ţările Benelux s-au pronunţat împotrivă, deci suma reală va fi cu mult mai mică.

În acelaşi timp, criza din Grecia, Italia, Cipru şi Portugalia dă mare bătăie de cap Europei, astfel încît aceasta nu vrea să mai aibă de a face cu parteneri săraci din Est.

Pe de altă parte, Guvernul de la Chişinău pare să nu fie afectat de semnele rele din Vest. Premierul Vlad Filat consideră că „oboseala din UE, cauzată de criza economică, nu trebuie să afecteze integrarea europeană a R.Moldova”. „Exemplu este Croaţia, care în plină criză economică merge în UE”, a explicat Filat. Entuziasmul lui nu apare însă pe loc gol, căci UE a încurajat enorm R.Moldova, mai ales după eşuarea revoluţiei oranj în Ucraina. De atunci, guvernul proeuropean de la Chişinău a fost susţinut necondiţionat de o bună parte dintre oficialii europeni. Chiar dacă summitul PaE de la Varşovia nu a generat rezultate palpabile, el a emis un semnal clar R. Moldova –  UE este cu ochii pe noi şi îşi exprimă speranţa că vom reuşi în realizarea reformelor democratice. Mesajul se conţine atît în Declaraţia summitului, cît şi în poza de familie a tuturor oficialilor ce au participat la eveniment. Vlad Filat a fost plasat la centru, în dreapta cancelarului german Angela Merkel, asta în condiţiile în care oficialii nu se aliniază în astfel de poze de capul lor, ci la indicaţia celor cu influenţă.

Probabil aceste lucruri l-au motivat pe primul-ministru moldovean să afirme că este real să obţinem un regim liberalizat de vize cu UE pînă la finele lui 2012, precum şi să semnăm Acordul de Asociere cu UE pînă la sfîrşitul anului 2014. În acelaşi timp, prognozele pozitive ale premierului moldovean sînt împărtăşite doar într-o mică măsură de analişti politici şi presa străină.  

Michal POTOCKI, comentator la ziarul polonez „Dziennik Gazeta Prawna daily”:  Interesul UE pentru Parteneriatul Estic este în scădere, dar nu trebuie să disperăm. Dacă ţările PaE vor înainta idei şi proiecte interesante, atunci UE ar putea să-şi schimbe strategia. Iniţiativa de a reanima programul trebuie să vină de la voi - ţările partenere. Moldova, de exemplu, are şanse mari să semneze Acordul de Asociere cu UE chiar înaintea Ucrainei, asta pentru că avansează repede în procesul de negocieri. Un lucru este de remarcat: Moldova a avut iniţiativa de a expedia un document către Bruxelles prin care solicita mai mulţi bani în vederea sprijinirii proiectelor de securitate energetică etc. Acest activism îi face faţă bună în UE.

Speranţa că UE nu va uita de partenerii săi din est a fost aprinsă de către premierul Ungariei, Viktor Orban. Oficialul a declarat în cadrul conferinţei de închidere a summitului PaE de la Varşovia că „dacă UE nu se va extinde, atunci economia europeană va pierde în competitivitate”. Viktor Orban crede că anume extinderea este soluţia pentru multe dintre problemele cu care se confruntă UE în prezent, inclusiv de ordin economic.

Comisarul european pentru Comerţ, Karel De Gucht, a menţionat în cadrul unui seminar economic că „scopul UE este de a încheia acorduri de asociere cu partenerii săi estici, pentru o cooperare politică şi economică ambiţioasă”.

Karel DE GUCHT: Obiectivul nostru este de a nu permite instalarea unei noi cortine de fier între noi şi Rusia, Ucraina, Moldova şi Caucaz. În condiţiile incertitudinii pe pieţele financiare, este vital să nu uităm de liberalizarea comerţului, care ne va permite să sporim eficienţa economică.


Preşedintele Consiliului European, Herman van Rompuy, a dat asigurări că ţările care vor munci, vor fi răsplătite pe merit de către UE. Oficialul consideră că „Moldova a înregistrat progrese considerabile în negocierea Acordului de Asociere cu UE, iar suportul financiar al UE va depinde de paşii cu care ne vom apropia mai mult de valorile şi standardele europene”. Mai mult decît atît, preşedintele Consiliului European susţine că „Parteneriatul Estic este o miză pentru viitorul UE, pentru că este critic de important pentru prosperiatea, securitatea şi pacea regiunii de Est, respectiv a UE”.

Ex-ministrul de Externe al Poloniei şi fostul europarlamentar, Dariusz Rosati, crede în „viitorul luminos” al PaE, dar pentru aceasta „Bruxelles-ul trebuie să-şi adapteze politica sa faţă de fostele republici sovietice”.

Dariusz ROSATI: Pentru început Bruxelles-ul ar trebui să explice clar beneficiile de integrare europeană pentru aceste ţări. Apoi, bugetul PaE ar trebui să fie cu mult mai mare, astfel încît să concureze cu beneficiile financiare pe care le propune Rusia. Joaca de-a cine va atrage ţările ex-sovietice de partea lui continuă. Pe moment, argumentele Rusiei sînt mai convingătoare: preţuri avantajoase la petrol şi gaze naturale. Amplificarea negocierilor UE cu statele PaE privind acordurile de asociere ar fi o mişcare bună în situaţia dată.

Ar fi eronat însă să credem că ţările PaE profită de banii europeni, iar UE nu primeşte nimic în schimb. Economiştii spun că UE are nevoie de noi ca piaţă de desfacere pentru produsele sale, fapt confirmat de statistici. Exporturile UE spre vecinii săi estici au crescut de la €8,8 mlrd. în 2000 la €29,5 mlrd. în 2010. Importurile din est s-au majorat, de asemenea, de la €7,8 mlrd. în 2000 pînă la €25,2 mlrd. în 2010. Principalele ţări care fac comerţ cu PaE sînt Germania, Italia şi Polonia, prin urmare ştim la poarta cui trebuie să batem în căutarea suportului financiar şi politic în UE. Atît vest-europenii, cît şi est-europenii trebuie să înţeleagă că Europa este un organism, iar ţările ei pot trăi în simbioză perfectă. Doar împreună putem supravieţui. Ţărilor PaE nu le rămîne decît să depună eforturi considerabile pentru a se apropia de standardele UE, lucru care va fi benefic acestor ţări, indiferent dacă vor adera sau nu la UE.

 

Notă Profit

Contribuţia UE la europenizarea statelor PaE


La lansarea programului, UE a alocat €600 mil. pentru Armenia, Azerbaidjan, Belarus, Georgia, Moldova şi Ucraina pentru anii 2010-2013. Ulterior, la aceste fonduri a fost adăugată suma de €350 mil., iar alte €250 mil. au fost redirecţionate din contul Instrumentului European de Vecinătate şi Parteneriat (IEVP). Aceşti bani par mari la prima vedere, însă ei nu pot răspunde provocărilor cu care se confruntă economiile în tranziţie şi democraţiile în formare ale ţărilor PaE. Experţii spun că €1,2 mlrd. pentru o perioadă de trei ani reprezintă o sumă nesemnificativă pentru UE, dar şi pentru cei şase parteneri estici.

Suma iniţială de €600 mil. a fost programată după cum urmează: a) €175 mil. pentru programe de Consolidare a Capacităţilor Instituţionale (CCI) – acestea presupun sporirea performanţelor  instituţionale ale ţărilor PaE prin proiecte de twinning, schimb de experienţă, internshipuri etc.; b) €75 mil. pentru Programe Pilot de Dezvoltare Regională (PPDR) cu scopul de a diminua diferenţele socioeconomice dintre statele PaE, ceea ce înseamnă proiecte de infrastructură şi de dezvoltare a micului business; c) €350 mil. pentru cooperarea pe dimensiunea multilaterală care cuprinde şase iniţiative emblematice ale PaE şi platforme tematice pentru Forumul Societăţii Civile.

Programele CCI au început în 2011, iar Moldova a obţinut în acest sens cea mai mare sumă dintre toate - €50 mil. PPDR vor fi implementate începînd cu 2012, pînă atunci UE şi partenerii săi trebuie să convină asupra domeniilor concrete. Cele şase iniţiative emblematice ale PaE constau în: 1) programul de management integrat al frontierelor (€44,5 mil.); 2) susţinerea întreprinderilor mici şi mijlocii (€57 mil.); 3) dezvoltarea pieţei energetice regionale/eficienţa energetică (€41 mil.); 4) diversificarea surselor energetice; 5) prevenirea şi combaterea de-zastrelor naturale şi a celor provocate de om (€12 mil.); promovarea bunei guvernări în domeniul mediului (€12 mil.). Implementarea primelor patru iniţiative a început deja.

Prin intermediul PEV, UE a atribuit vecinilor săi din est €4 mlrd. în perioada 2007-2013. Dacă este să luăm în calcul şi suportul instituţiilor financiare europene precum Banca Europeană de Investiţii, atunci aceste instituţii pot oferi împrumuturi statelor din estul Europei de pînă la €3,7 mlrd.■

Comentarii [7]

Comentariu
  • 27.04.2013 08:51:57
  • 21.05.2013 04:59:59
  • 23.12.2013 10:28:33
  • 01.09.2014 05:01:56
  • 19.01.2016 03:01:02
  • 11.10.2016 12:58:36
  • 03.10.2021 11:15:58

Adauga-ţi comentariu

© 2008 "Profit"

 

În cazul preluărilor materialelor de pe site este necesară indicarea sursei Profit.md
Sesiuni curente:
20
Afişări de site:
2507324
Vizitori unici:
5314647

WebArt Pro