Profitразделитель ссылочного текста №_12_2023, decembrie 2023

Soluţii există oricând

Mariana TABUNCIC | 77 de întrebări în 20 de minute

Funcţia de ministru al finanţelor este deţinută de Veaceslav Negruţa de aproape trei ani de zile. El nu a venit străin în acest domeniu, ba, dimpotrivă, întreaga sa carieră profesională de 18 ani s-a axat anume pe domeniul gestionării banilor publici. Prin urmare, atunci când a ajuns în funcţia de ministru, ştia din interior problemele cu care se confruntă sistemul financiar al ţării, fapt care îl ajută să gestioneze eficient activitatea unuia dintre cele mai importante ministere din ţară. Ministrul finanţelor este un optimist incurabil, tocmai de aceea deviza lui în viaţă este: „Nu am dreptul la disperare. Soluţii există oricând”.

1. Dle ministru, funcţia pe care o deţineţi este una dintre cele mai importante şi responsabile în stat, deoarece este vorba despre gestionarea banului public. Cum Vă simţiţi în această funcţie deja de aproape trei ani?

De fapt, toate funcţiile sunt responsabile, indiferent dacă este vorba de o funcţie în administraţie sau într-o afacere. Important este să ştii că eşti la locul tău şi că poţi face faţă obligaţiunilor pe care le ai.

2. Funcţia de ministru a fost o provocare pentru Dvs.?

Nu, cred că mai degrabă a fost un element într-un lanţ logic care a culminat cu funcţia de ministru al finanţelor. Mi-am început activitatea în domeniul finanţelor publice şi economie, iar tot ce am făcut pe parcursul anilor a fost doar să-mi clădesc cariera anume în această sferă de activitate.  

3. De ce calităţi trebuie să dispună în ministru al finanţelor pentru a face faţă situaţiei?

De o bună pregătire profesională, principialitate, corectitudine în relaţiile cu oamenii şi respectul faţă de lege. Legea trebuie să fie mereu în capul mesei.

4. Pe cât de uşor, dar, cel mai important, sigur din punct de vedere financiar se simte ministrul Veaceslav Negruţa când în subordonarea sa directă se află Inspectoratul Fiscal şi Serviciul Vamal?

De fapt, în subordinea ministrului finanţelor se află 4500 de oameni din sistemul finanţelor publice. Serviciul Fiscal şi cel Vamal sunt două elemente ale unui tot întreg care se cheamă administrarea fiscală şi vamală. Anume acestea sunt instrumentele necesare pentru a pune în aplicare politica fiscală a oricărui stat. Este adevărat, sunt sectoare sensibile din punctul de vedere al contactului permanent cu oamenii şi mediul de afaceri. Dar tot ceea ce fac aceste instituţii urmăresc un singur scop - să-i ajute pe contribuabili să se conformeze legislaţiei fiscale şi vamale pentru onorarea, în cele din urmă, a obligaţiunilor faţă de buget, faţă de societate.  

5. Cum apreciaţi actuala administrare fiscală?


Este evident că până a vorbi de o administrare fiscală eficientă mai avem multe de făcut. Este necesar de a schimba mentalitatea veche care macină acest sistem şi creează multiple probleme. În special, se lucrează la schimbarea imaginii controlorului fiscal în cea de auditor fiscal. Acesta din urmă ar trebui să fie un prieten al contribuabilului, care să-l ajute să respecte legea şi nu doar să-l penalizeze.

6. Ce au arătat primele trei luni ale anului 2012, care, tradiţional, sunt considerate cele mai dificile pentru bugetul de stat?

Cele circa trei săptămâni din ianuarie-februarie, când a căzut un strat semnificativ de zăpadă, iar serviciile de transport nu au fost în stare să practice activităţile specifice perioadei de după sărbătorile de iarnă şi-a lăsat o amprentă grea asupra economiei din acest an şi asupra acumulărilor la buget. Dar am depăşit şi această situaţie, iar luna martie a fost una foarte activă. Încasările nu sunt satisfăcătoare, dar suficiente pentru a efectua plăţile prevăzute la buget.

7. Care sunt tendinţele vizavi de acumulările la buget reieşind din rezultatele primului trimestru al anului 2012?

Tendinţele sunt în creştere la unele poziţii, inclusiv la TVA pe intern. În acelaşi timp, se prefigurează deja anumite riscuri, cum ar fi colectările accizelor la băuturile tari. Vom interveni pentru a corecta situaţia.

8. În anul 2012 expiră Memorandumul de colaborare de trei ani cu FMI. În opinia Dvs., ar trebui să urmeze un nou program?

Deocamdată, nu am avut careva discuţii serioase cu colegii de la FMI în ceea ce priveşte perspectiva unui nou program. Însă în cadrul următoarei misiuni care se va afla în Moldova în perioada 3-17 mai vom purta discuţii cu privire la necesitatea unui nou program cu Fondul. Din punctul meu de vedere, Moldova are nevoie de un astfel de program, deoarece acesta reprezintă o foaie de parcurs pe care noi ne-o asumăm pentru a promova reforme, economia fiind încă una fragilă, expusă destul de mult influenţelor externe. Totodată, având o foaie de parcurs cu FMI, avem o deschidere mai mare din partea altor parteneri străini.

9. Cum apreciaţi situaţia oamenilor de afaceri din Moldova?

Dacă ar fi s-o comparăm cu situaţia de până la 2009, atunci cred că este una relativ bună. În prezent, oamenii de afaceri au o mai mare siguranţă că statul nu va interveni şi nu-i va lipsi de propriile afaceri. Este un semnal destul de bun. Oamenii de afaceri au simţit că pot să-şi apere drepturile, inclusiv prin intermediul sistemului judecătoresc. Oricum, trebuie încă multe de făcut pentru a avea un mediu de afaceri dezvoltat şi atractiv. Pe de altă parte, oamenii de afaceri trebuie să înţeleagă că prosperitatea nu poate fi vecină cu sărăcia. Este nevoie de o responsabilitate socială, inclusiv din partea businessmenilor.

10. Consideraţi să statul întreprinde suficiente măsuri pentru a îmbunătăţi climatul investiţional?

Cred că explicaţiile ar fi mai multe, iar ele poartă un caracter multidimensional. Pe de o parte, o amprentă puternică asupra mediului de afaceri şi-a lăsat-o criza din 2008-2009, în rezultatul căreia oamenii de afaceri, locali şi străini, au devenit mult mai prudenţi atunci când este vorba de iniţierea unei afaceri. Incertitudinea care a planat mult timp asupra alegerii preşedintelui ţării, de asemenea, a diminuat încrederea investitorilor străini faţă de economia Moldovei.

11. Care sunt scopurile pe care şi le propune să le realizeze în 2012 Ministerul Finanţelor?

Pentru noi este important ca în 2012 să avem o nouă lege cu privire la finanţele publice şi responsabilitatea bugetar-fiscală. Este nevoie ca la fiecare nivel să se poarte responsabilitate pentru orice bănuţ public cheltuit. Al doilea aspect ţine de reformarea administrării fiscale. Elementele principale au fost deja incluse în Codul Fiscal şi aici mă refer, în special, la metodele indirecte de estimare a veniturilor. În prezent impozite plătesc doar săracii, pe când o parte dintre cei care au venituri mari se eschivează de la plata impozitelor. Prin urmare, metodele indirecte vor impune ca impozitele să fie plătite şi de cei care au venituri mari. Apropo, aceştia folosesc cel mai mult infrastructura creată pe banii celor săraci.

12. Ce lucruri aţi reuşit deja să faceţi în funcţia de ministru şi de care nu Vă va fi ruşine niciodată?

Mie nu-mi este ruşine de nimic din ceea ce am făcut. Ar putea să-mi pară rău de ceea ce nu mi-a reuşit.

13. Ce nu-i reuşeşte ministrului finanţelor şi care sunt motivele?

Încerc să le reuşesc pe toate☺.

14. Persoanele apropiate Dvs. s-au deprins cu faptul că sunteţi ministru?

Pe de o parte, îmi duc dorul, dar, pe de altă parte, se mândresc. Cred că anume asta ne creează confortul necesar tuturor.

15. Cum suportă ei faptul că sunteţi mereu ocupat?

Ei se bucură că eu sunt mereu ocupat cu lucruri importante şi necesare.

16. Ţinând cont de situaţia bugetului de stat, Vă este uşor sau dificil să refuzaţi multora în acordarea resurselor financiare spunând „Nu!”

Este adevărat că în această perioadă de aproape trei ani am învăţat să spun „Nu!”, ceea ce poate îmi lipsea până acum. Dar am învăţat să spun asta având argumentele necesare. De aceea nu-mi este ruşine să mă uit liber în ochii oamenilor cărora le-am spus „Nu!”

17. Ce studii aveţi?

Economice. Am absolvit Academia de Studii Economice din Moldova, Facultatea Management.

18. Cariera Dvs. profesională a început în ..?

Anul 1994, în cadrul Ministerului Finanţelor.

19. La ce vârstă aţi câştigat primii bani?

Cred că pe la vârsta de 10 ani în brigada şcolărească.

20. Mai ţineţi minte pe ce i-aţi cheltuit?

Pe nişte lucruri pe care părinţii nu şi-au permis să mi le cumpere. În special, era vorba de o minge de fotbal.

21. Ce profesie are soţia Dvs.?

Soţia mea, Eugenia, este economist-contabil.

22. Există loc în familie pentru doi economişti?

Da. Mai există loc şi pentru doi copii.

23. Cum V-aţi cunoscut?

A fost romantic. În anul 1991 în Bulgaria. Eram plecaţi ambii în brigada studenţească la cules levănţică.

24. Cum aţi caracteriza-o în câteva cuvinte?

Este o fiinţă foarte apropiată sufletului meu, cu care ne înţelegem din jumătate de cuvânt. De asemenea, este şi principalul meu critic, deoarece, având studiile necesare în domeniu, poate să-mi spună unde greşesc sau să-mi sugereze anumite idei. Ea, fiind contabil în sectorul real al economiei, sigur că vede şi unele lucruri care, poate, nouă, celor de la minister, ne scapă.

25. Ce înseamnă a Vă înţelege din jumătate de cuvânt?

Nu trebuie să ne convingem prea mult unul pe altul.

26. Îi faceţi des cadouri?

Fac, dar nu atât de des poate pe cât ne-am dori.

27. Obişnuiţi să discutaţi acasă problemele de la serviciu?

Doar ceea ce ţine de specialitatea pe care o avem. Subiecte  economice. Nu şi problemele de la serviciu.

28. Dar să vă împărtăşiţi succesele şi realizările?

Împreună împărţim atât bucuria succesului, cât şi povara insuccesului.

29. Să înţelegem că ambii contribuiţi la formarea bugetului familiei?

Evident.

30. Dar cine îl cheltuieşte?

Tot împreună. Chiar dacă eu sunt manager de specialitate, iar soţia contabil, acasă ne mai schimbăm cu rolurile. Oricum, cumpărăturile importante le facem împreună.

31. Ce pasiuni, preferinţe au copiii Dvs.?

Avem doi copii. Fiica, Valeria, împlineşte curând 18 ani, iar fiul Adrian - 12 ani. Valeria îşi face studiile la colegiu şi este pasionată de fotografie, desen, muzică. Adrian, ca majoritatea băieţilor, este pasionat de fotbal.

32. Învăţaţi copiii cum să cheltuiască raţional banii?

Da, dar în acelaşi timp, încercăm să le spunem că banul, înainte de a fi cheltuit, trebuie muncit şi el nu se câştigă uşor.

33. Obişnuiţi să le daţi bani de buzunar?

Sigur. Ei sunt suficient de pregătiţi pentru a avea un ban în buzunar şi a-l cheltui raţional.

34. Consideraţi că educaţia financiară a copiilor trebuie făcută de la vârste mici sau atunci când aceştia sunt mai mari?

Evident că încă de la vârste mici. Tot ce avem noi, maturii, în viaţa de zi cu zi este important să le transmitem copiilor într-o manieră accesibilă vârstei lor.

35. Sunteţi de acord cu faptul că părinţii trebuie să le ofere şansa copiilor să vadă cum se fac banii?   

Cred că da. Dar asta se face prin muncă împreună. Copilul poate fi antrenat în activităţile pe care le desfăşoară părinţii. Anume atunci el vede şi înţelege că doar printr-un efort poţi obţine ceva.

36. Cum aţi caracteriza situaţia actuală a economiei moldoveneşti?

Stabilă, dar expusă încă anumitor riscuri.

37. Dvs., în calitate de ministru, sunteţi îngrijorat de faptul că Moldova se îndatorează tot mai mult?


Nu, pentru că Moldova nu se îndatorează tot mai mult, chiar dacă ia credite şi împrumuturi de peste hotare. Ba, dimpotrivă, datoria este în descreştere, raportată la produsul intern brut. Dacă în anul 2010 datoria de stat externă raportată la PIB constituia 26%, atunci în 2011 ea este de 24%.

38. De ce în toţi aceşti ani economia moldovenească nu poate scăpa măcar puţin de influenţa factorilor externi?

Pentru că noi suntem parte a economiei şi a proceselor economice externe. Suntem o ţară mică, înconjurată de pieţe mari de desfacere a mărfurilor. În acelaşi timp, suntem aproape fără resurse naturale.

39. Nu consideraţi că băncile trăiesc cu un anumit presentiment, că situaţia nu va fi la fel de optimistă cum o prognozează Ministerul Economiei şi Banca Naţională?

Desigur, băncile pot avea calculele lor vizavi de un fenomen sau altul, inclusiv creşterea economică, dar dacă ne uităm foarte clar la dobânzile care se practică atât la depozite, cât şi la credite eu cred că băncile înţeleg tendinţa de reducere a inflaţiei, reacţionând prin reducerea dobânzilor. Mai multe resurse creditare ieftine pentru economie creează o temelie pentru creşterea economică ulterioară.

40. Cum credeţi, de ce mediul de afaceri nu prea ia în serios prognoza inflaţiei BNM pentru anul 2012 care este de 4,9%?

Iniţial, inflaţia pentru 2012 a fost prognozată de 7,1%. Acum BNM a revizuit prognoza în sensul diminuării acesteia. Avem toată certitudinea să spunem că nivelul inflaţiei va fi relativ mic. Dar sunt factori care contribuie la majorarea inflaţiei, cum ar fi evoluţia preţurilor la energie şi produsele petroliere. De asemenea, inflaţia depinde şi de condiţiile climaterice. Cred că o inflaţie de 6-7% ar fi una rezonabilă în actualele condiţii.

41. Pe cât de mult în activitatea Dvs. de ministru Vă ajută experienţa acumulată în cadrul BNM, a Ministerului Finanţelor şi în sectorul real al economiei?

Cred că este un avantaj pentru mine, deoarece cunosc bucătăria BNM şi politica monetar-valutară din interior. Faptul că ai muncit în Ministerul Finanţelor pe segmentul politică bugetar-fiscală evident că te ajută să iei corect unele decizii la nivel macroeconomic, deja în funcţie de ministru.

42. Ministerul Finanţelor intenţionează să emită obligaţiuni de stat cu termen de circulaţie de 3-5 ani şi cu o dobândă la nivel de 10-12%?

Important este să fie cerere. Ministerul Finanţelor este gata să emită astfel de obligaţiuni, dar, deocamdată, vedem că pentru cele emise pentru doi ani este o cerere relativ mică. La moment, există valori mobiliare emise pe jumătate de an care sunt destul de atractive. Cel care vrea să investească în astfel de obligaţiuni, ia în calcul mai mulţi factori. În primul rând, incertitudinea economică la nivel mondial îi face pe investitori să investească mijloacele libere în instrumente de scurtă durată. De asemenea, procesul de contopire a ciclului economic cu cel politic, care se atestă în Moldova, îi face pe investitori să-şi raţionalizeze decizia investiţională. Cu siguranţă însă, atunci când va fi momentul, noi vom lua în calcul şi posibilitatea de a emite obligaţiuni cu termen mai mare de circulaţie.

43. În cazul în care nivelul de lichiditate al băncilor depăşeşte limita admisă se poate presupune că băncile ar fi dispuse să investească o parte din fondurile lor în astfel de obligaţiuni, nu doar populaţia?

Băncile oricum sunt active, pentru că ele sunt marii cumpărători ai valorilor mobiliare şi, evident, orice exces de lichiditate în sistemul bancar determină băncile să caute posibilitatea de a investi. În condiţiile în care economia nu solicită excesul acesta de lichidităţi, înseamnă că valorile mobiliare ar putea fi o opţiune. Totul depinde de bancă.

44. În prezent, dobânda la depozite în sectorul bancar este în medie de 10-11%. Nu consideraţi că însăşi situaţia de pe piaţă cere emiterea de către stat a obligaţiunilor cu o dobândă mai atractivă decât depozitele bancare?

Nu, pentru că astăzi valorile mobiliare sunt comercializate cu o dobândă adecvată de 6-7% în funcţie de maturitate. Pe de altă parte, statul ar fi dispus să achite o dobândă mai mare pentru valorile mobiliare, în condiţiile în care are insuficienţă de mijloace pentru a-şi finanţa deficitul bugetar. Dar în prezent noi suntem securizaţi cu pachetul financiar necesar pentru următorii câţiva ani şi nu vedem necesitatea de a face risipă de bani publici plătind dobânzi mai mari unor investitori.

45. Ce sume acumulează Ministerul Finanţelor din emiterea valorilor mobiliare pe parcursul unui an?


Depinde de la an la an. Potrivit datelor din ultimii ani, este vorba de circa 150-200 mil. lei anual pe care îi folosim pentru finanţarea deficitului bugetar.

46. Micşorarea dobânzii la valorile mobiliare de stat până la nivelul de 5,5-6,5% poate fi considerată meritul ministrului finanţelor şi al guvernatorului BNM?

Eu cred că mai degrabă este reacţia pieţei, adică rezultatul dintre cerere şi ofertă. Cererea şi oferta sunt noţiuni economice şi nu trebuie sa fie personificate. Pe de o parte, este Ministerul Finanţelor care emite aceste valori mobiliare, iar pe de altă parte, sunt băncile comerciale, care le iau în portofoliul lor.

47. Sunteţi de acord cu faptul că banilor le place liniştea?

Poate că da, dar în acest caz ei nu s-ar înmulţi☺.

48. Dar că inspiraţia vine doar muncind?

Inspiraţie poate fi şi în afara muncii.

 


49. Familia pentru Dvs. este …

Totul.

50. Ce nu aţi face nici pentru un milion de dolari?


Este greu de spus. Eu niciodată nu am pus banul în capul mesei şi nu m-am ghidat de atractivitatea unei sume de bani. De aceea, pur şi simplu, sunt lucruri pe care le-aş face şi sunt lucruri pe care nu le-aş face, indiferent de suma de bani.

51. Dar ce aţi face cu un milion de dolari?

L-aş face pe cel de al doilea milion.

52. Aveţi mulţi prieteni?

Eu nu am atât de mulţi, dar am prieteni adevăraţi.

53. Sunteţi o persoană autocritică?

Da, eu accept critica şi am cerinţe foarte mari faţă de mine. Doar după aceasta pot cere şi de la ceilalţi.

54. Ce vă face să vă pierdeţi calmul?

Nimeni şi nimic n-a reuşit să mă facă să-mi pierd calmul.


55. Ce vă place la Chişinău?

Îmi place totul în acest oraş, pentru că aici mi-am petrecut cea mai mare parte a vieţii. La 17 ani am plecat de acasă şi de atunci sunt chişinăuian. Dar de la 1 martie am plecat de la Chişinău şi locuiesc la ţară, la Truşeni.
 
56. Dar ce vă deranjează?

Chişinăul este un oraş frumos şi verde. Sigur, poate un pic obositor şi uneori ai vrea mai puţină aglomeraţie. Dar este în puterile noastre să schimbăm lucrurile.

57. În timpul liber preferaţi să …

Citesc sau mă uit la un film alături de cei dragi.

58. Preferaţi vânătoarea sau pescuitul?

Nici una, nici alta. Ador peştele şi carnea, dar sunt un pacifist înrăit.

59. Marea sau muntele?

Ambele, pe rând.

60. Vinul roşu sau vinul alb?

Roşu.

61. Care este emisiunea TV preferată?

Toate din cele din care poţi să înveţi şi să afle ceva nou. Nu-mi plac emisiunile cu care pierzi timpul. Astfel de emisiuni atrofiază societatea şi nu-i permit să se dezvolte.

62. Filmul preferat?

Sunt mai multe – „Codul lui Da Vinci”, „Titanicul”, „Pe aripi de vânturi”, filme vechi sovietice cu care am crescut.  Sunt filme pe care le vizionez în funcţie de starea sufletească pe care o am.

63. Cartea preferată?

La fel am mai multe cărţi pe care le citesc şi recitesc cu plăcere. Am citit,  practic, toate lucrările lui Dan Brown pentru că sunt interesante şi captivante. De asemenea, am citit multe cărţi din domeniul psihologiei şi al relaţiilor interpersonale.

64. Sunteţi necruţător faţă de propria persoană?

Cred că da.

65. Copiii se interesează de ceea ce faceţi Dvs.?

Sigur.

66. Dacă nu aţi fi fost economist, atunci ce profesie aţi fi îmbrăţişat?

Probabil, medic. Pentru că fratele tatălui meu era chirurg şi mă direcţiona spre această meserie. Însă atunci când am plecat de acasă la Chişinău, nici eu şi nici părinţii nu ştiam că voi fi economist. M-am dus acolo unde concursul era cel mai mare şi, evident, acesta era la economie. Trebuia să-mi demonstrez mie că ştiu şi pot.  

67. Care este orarul de lucru al unui ministru?

Non-stop. Chiar şi când dormi, tot cifre ţi se învârt în cap.

68. Este adevărat că foştii prieteni sunt mai răi decât oamenii străini?

Eu nu am foşti prieteni. Prietenii mei sunt prieteni adevăraţi. Ei nu sunt prieteni noi sau vechi.

69. Care este cea mai mare realizare a Dvs. în plan personal?

Familia şi cei doi copii.

70. Dar profesional?

Eu sper să pot vorbi despre asta mai pe la apus de soare.

71. Vă consideraţi o persoană norocoasă?  

Da. Pentru că multe lucruri care mi le-am propus le-am realizat.

72. Deseori vă spuneţi „Dacă vreau, pot”?

Cu asta încep ziua.

73. Este adevărat că omul fără vise este ca şi păsarea fără aripi?

Da. Fiecare om trebuie să fie ghidat de un vis. Realizându-l, trebuie să-şi creeze un nou vis.

74. Care este cel mai mare vis al Dvs.?

Să văd sfârşitul perioadei de tranziţie pentru R.Moldova. Perioada aceasta este prea lungă şi chinuieşte prea multe familii. Sper să ajung în ziua în care vom constata că nu mai suntem în tranziţie, ci în normalitate.

75. În psihologie se spune că „nu pot” nu există, există doar „nu vreau”? Sunteţi de acord cu acest lucru?

Da, sunt de acord.

76. Vi s-a întâmplat în viaţă să jucaţi după reguli străine?

Am ştiut şi am studiat mai întâi regulile. Dacă nu ştii regulile şi nu le respecţi – rişti să joci la limita fault-lui şi poţi să fii eliminat din joc. Legea pentru mine reprezintă regula de joc. Nu m-am aventurat în jocuri fără reguli.
 
77. Care este deviza Dvs.?

Nu am dreptul la disperare. Soluţii există oricând.■

 

Comentarii [6]

Comentariu
  • 20.04.2012 08:25:07 Svetlana
    Bravo d-lui Negruţa. Întotdeauna el este pentru mine un exemplu... Baftă-n toate în continuare şi Dumnezeu să vă fie alături la bine şi la rău.
  • 25.10.2012 04:41:43
  • 05.07.2013 03:44:08
  • 22.08.2014 05:46:23
  • 18.09.2016 07:03:19
  • 27.11.2019 12:26:37

Adauga-ţi comentariu

© 2008 "Profit"

 

În cazul preluărilor materialelor de pe site este necesară indicarea sursei Profit.md
Sesiuni curente:
17
Afişări de site:
2506420
Vizitori unici:
5312840

WebArt Pro