Potrivit amendamentelor, care urmează a fi aprobate de Parlament, Ministerul Justiţiei nu va mai fi obligat să ceară Curţii de Apel dizolvarea formaţiunilor care înregistrează rezultate modeste în alegeri. Guvernul şi-a motivat acţiunile de salvamar prin necesitatea armonizării legislaţiei naţionale cu normele europene, dar şi cu articolul 41 din Constituţie, care proclamă libertatea de asociere în partide şi alte organizaţii social-politice. Potrivit Guvernului, statul nu poate obliga partidele să participe în alegeri, dacă acestea nu doresc să se înscrie în cursa electorală. Totodată, orice decizie de desfiinţare a formaţiunilor politice vine în contradicţie cu Convenţia Europeană a Drepturilor Omului care garantează libertatea de întrunire şi cea de asociere.
     Analiştii şi politicienii susţin că, pe de o parte, legea este bună şi în conformitate cu standardele europene. Pe de altă parte, ei atrag atenţia asupra faptului că aprobarea ei coincide cu restructurarea a două partide: „Moldova Unită” şi Mişcarea „Acţiunea Europeană”. Acestea s-au făcut peste noapte cu deputaţi în Parlament, deşi au înregistrat rezultate foarte şi foarte modeste la alegerile parlamentare din 5 aprilie şi 29 iulie 2009.
     Mult se pedalează şi pe versiunea că Alianţa pentru Integrare Europeană (AIE) încearcă să elimine din ecuaţie Partidul Comuniştilor (PCRM) în eventualitatea organizării unor noi alegeri anticipate prin promovarea partidului „Moldova Unită”, care, la fel ca şi PCRM, se consideră un partid de stînga şi, în plus, are în componenţa sa foşti deputaţi comunişti. Totodată, consolidarea Mişcării „Acţiunea Europeană” din contul deputaţilor Alianţei „Moldova Noastră” (AMN) ar scoate din joc şi formaţiunea lui Serafim Urechean, fiind cunoscută competiţia din cadrul coaliţiei de guvernare. 
Conform datelor Ministerului Justiţiei, 15 din cele 28 de partide înregistrate erau ameninţate de pericolul desfiinţării. Datorită noilor amendamente însă toate 15 vor ieşi uscate la liman. Chiar dacă legea nu este funcţională, deocamdată, aceasta a stîrnit deja discuţii aprinse în rîndul politicienilor.

    Opiniile politicienilor

     Serafim URECHEAN – prim-vicepreşedinte al Parlamentului, lider al AMN
    Cred că este corect să fie excluse orice restricţii faţă de partide, deoarece existenţa acestora nu ţine de voinţa guvernării, indiferent de culoare, şi de atribuţiile statului. La început de drum nici un partid nu este atotputernic. Din acest motiv, statul nu are dreptul să se amestece în treburile interne ale unui partid. Zvonurile privind favorizarea unor formaţiuni politice prin intermediul acestor amendamente nu sînt altceva decît nişte bîrfe. Acest proiect de lege nu favorizează pe nimeni, ci corespunde reformelor democratice pe care AIE şi-a asumat să le implementeze.

    Mihai GODEA – lider al fracţiunii parlamentare a Partidului Liberal Democrat
    Este vorba de un proiect care este în conformitate cu normele democratice şi  europene spre care tindem. Dacă există dreptul la asociere, inclusiv politică, atunci de ce punem unora beţe în roate. Nu putem limita drepturile nimănui.

    Veaceslav UNTILĂ – deputat neafiliat, lider al Mişcării „Acţiunea Europeană”
     Legea veche oricum nu funcţionează. Ce folos că ea există, dacă nu este aplicată în practică. Nici un partid nu a fost dizolvat pînă în prezent, tocmai pentru că acest lucru nu este democratic. Nu ne rămîne decît să rescriem legea aşa cum prevede norma europeană.

     Ion HADÎRCĂ – lider al fracţiunii parlamentare a Partidului Liberal
     Consider că într-un fel oarecare partidele trebuie să fie sancţionate pentru eşecul suferit în alegeri. Conducerea acestor partide trebuie să realizeze că ceva nu merge şi sînt necesare reforme: modificarea strategiei, a programului, a componenţei calitative, poate chiar este nevoie de aderat in corpore la alt partid. Totodată, într-o ţară democratică autorităţile nu trebuie să interzică dreptul la asociere sau dreptul de a reprezenta orice pătură socială. În acest scop, AIE elaborează un şir de modificări la Codul Electoral, care vor permite participarea blocurilor în alegeri, fapt interzis de precedenta guvernare comunistă. Dacă însă nici blocurile nu vor întruni numărul necesar de voturi pentru a accede în Parlament, atunci ele nu sînt eficiente şi reprezentative. Nu pot spune dacă acest proiect de lege favorizează careva partide, deoarece nu am văzut încă textul în detaliu. Dacă „Moldova Unită” sau oricare alt partid au reprezentativitate şi îşi cumulează energiile, pot spera la o reprezentare în Parlament. Dacă însă este vorba de structuri artificiale, create în anumite scopuri, atunci şansele lor de a accede în Legislativ sînt minime.

    Dumitru DIACOV – preşedinte de onoare al Partidului Democrat
    La prima vedere, este un proiect democratic, căci nu este corect să elimini administrativ nişte partide. Pe de altă parte, cunoaştem realităţile moldoveneşti: multă gălăgie, multă demagogie, alegători induşi în eroare de numărul mare al formaţiunilor politice. Dacă un partid nu poate să se manifeste şi nu are sprijinul populaţiei, atunci care este rostul existenţei acestuia? Trebuie să oferim cetăţenilor alternative mai bune. La moment, nu pot spune care va fi decizia finală a Partidului Democrat.

    Igor DODON – deputat PCRM
    Nouă guvernare continuă să schimbe regulile de joc chiar în timpul jocului. Cu regret, puterea actuală încearcă să favorizeze unele proiecte politice apărute de curînd pe eşichierul politic. Consider că acest lucru nu este corect şi contravine, din cîte cunosc, rigorilor europene. Dacă acest proiect de lege va fi supus votului în Parlament, voi propune fracţiunii PCRM să nu-l susţină.
    Pe cît de mult va favoriza anumite partiduţe amendarea Legii privind partidele politice, vom afla abia după alegeri. Cert este că numai de noi, alegătorii, depinde cine va ajunge să ne guverneze după un nou eventual scrutin electoral.