Profitразделитель ссылочного текста №_12_2023, decembrie 2023

Cam aşa stau lucrurile…

Alexandru TANAS |

POTENŢIALUL LEULUI. Cît de mult va dura criza financiară? Cît de serioase vor fi efectele ei pentru economie? Se va deprecia oare leul moldovenesc? Iată lista departe de a fi completă a întrebărilor care îi frămîntă pe oamenii de afaceri din ţără.

 Or, se pare că nici chiar un laureat al Premiului Nobel în economie nu va putea da un răspuns explicit. Aţi putea să ne spuneţi: cum poate fi prognozat cursul leului în raport cu dolarul SUA sau euro, dacă acesta depinde de o serie întreagă de factori, greu de prevăzut în condiţiile crizei financiare globale?

O anumită separare a economiei moldoveneşti face posibilă menţinerea stabilităţii indicatorilor macroeconomici. Şi chiar dacă impactul crizei financiare în Europa, Ucraina şi Rusia va căpăta un caracter durabil, aceasta nu va implica consecinţe dezastruoase pentru economia moldovenească, pentru că aceasta are o cotă foarte nesemnificativă în volumul consumului acestor state. Astfel, calmul pe piaţă şi stabilitatea în activitatea sistemului bancar sînt chiar în mîinile cetăţenilor Moldovei, mai exact, în stările lor de spirit.

Vom explica la ce ne referim. Activitatea stabilă a sectorului bancar în această perioadă complicată este asigurată de resursele interne, pe care mizează băncile. Vom recunoaşte că aceste resurse nu sînt nelimitate, dar ele există şi sînt suficiente pentru a asigura cu resurse financiare sectorul real al economiei. Este foarte important ca pe piaţă să nu fie provocate stări de panică, cînd la depunători îşi are efectul cunoscutul instinct al turmei. Depunătorii care deţin la bănci economii de 17 mlrd. lei, insistînd asupra dreptului lor de a retrage aceşti bani înainte de termen, trebuie să ţină minte şi să înţeleagă că ridicarea masivă a banilor ar putea să ducă, în final, orice bancă la pierderea lichidităţii curente. Astfel, înainte să intrăm în panică, trebuie să cunoaştem indicatorii care caracterizează stabilitatea băncii. Anume cu acest scop, BNM obligă toate băncile comerciale, fără excepţie, să-şi publice  rapoartele care conţin inclusiv şi aceşti indicatori. Potrivit situaţiei  de la mijlocul lunii noiembrie, toate băncile moldoveneşti aveau o lichiditate curentă şi la termen înaltă. De exemplu, media lichidităţii curente pe sistem, la mijlocul lunii noiembrie, depăşea 30% faţă de normativul de 20%.

Specialiştii ştiu că dovada situaţiei şi a stării de lucruri reale la bancă sînt acţiunile acesteia pe piaţă. Să zicem, dacă banca nu impune restricţii la retragerea banilor, nu ridică dobînzile la credite şi nu cere rambursarea acestora înainte de termen, cel mai probabil, la această bancă totul e în regulă. Nu există nici un fel de simptome sau semne că băncile moldoveneşti s-ar comporta astfel, ci în alt mod. Dimpotrivă, acum toate băncile au nevoie de resurse pentru un singur scop: sporirea volumelor de creditare, în vederea acoperirii cererii pentru credite care arată că economia se dezvoltă.

Cu acest scop, unele bănci au ridicat cu 2-3% dobînzile la depozite, făcîndu-le mai atractive, ceea ce îi caracterizează pe managerii lor ca pe nişte bancheri clarvăzători, capabili să prevadă şi să prognozeze situaţia în viitor. În condiţiile imposibilităţii de atragere a banilor din exterior, băncile simt nevoia de resurse pe care au posibilitatea să le plaseze în sectorul real, creditînd în acesta proiecte de business profitabile. Cu ajutorul unor atare proiecte, creşterea PIB-ului în anul 2008 ar putea să constituie 5-6%, ceea ce ne va garanta nouă tuturor menţinerea unei situaţii macroeconomice stabile şi un curs obişnuit al leului faţă de cuplul $ şi euro.

Volatilitatea nesemnificativă a cursului leului, în limitele de 1-2%, cînd trendul acestuia evoluează ba în sus, ba în jos, pe de o parte, menţine încrederea depunătorilor, iar pe de altă parte, nu-i permite inflaţiei să crească. Printr-un leu relativ puternic, BNM a frînat iscusit, pînă acum, majorarea preţurilor la resursele energetice de o importanţă strategică pentru economie – gazele naturale şi produsele petroliere. Or, la un curs de 14-15 MDL pentru $1, tarifele la gaze, căldură, energia electrică, precum şi preţurile la benzină, motorină şi produsele alimentare puteau fi mult mai mari. Astfel, prin cursul leului se determină şi grija echilibrată a BNM pentru agenţii economici, de care depinde creşterea PIB-ului,  şi populaţie, pentru care este important indicele capacităţii de cumpărare.

BNM înţelege că şi pentru unii, şi pentru ceilalţi inflaţia este dăunătoare în egală măsură. De aceea, ca să nu dăuneze nimănui şi, totodată, să menţină o piaţă stabilă, BNM este gata de sacrificii. Nu este exclus că va sacrifica chiar şi rezervele valutare ale statului, care se apropie de cotaţia de $2 mlrd. Tocmai acestea vor deveni pentru Moldova acea pernuţă de siguranţă, care ar putea fi necesară pentru menţinerea potenţialului leului pe plan de termen lung. Rezervele însă vor fi pernuţa secundă, adică de rezervă, dacă Moldova, în condiţiile crizei financiare mondiale durabile, se va lipsi de prima pernuţă – banii transferaţi de cetăţenii noştri de peste hotare. Şi atît. Cam aşa stau lucrurile.

Comentarii [6]

Comentariu
  • 11.04.2015 08:23:58
  • 16.01.2016 01:14:27
  • 21.01.2019 02:06:06
  • 17.08.2019 12:14:04
  • 18.09.2020 09:35:11
  • 26.04.2021 10:45:11

Adauga-ţi comentariu

© 2008 "Profit"

 

În cazul preluărilor materialelor de pe site este necesară indicarea sursei Profit.md
Sesiuni curente:
23
Afişări de site:
2507667
Vizitori unici:
5317723

WebArt Pro