„Profit”: Stimate dle ministru, în ultimul timp, se vorbeşte tot mai mult despre o preconizată reînregistrare a partidelor din Moldova. Despre ce este vorba?

V.P.: Cred că se interpretează greşit lucrurile. În acest an a intrat în vigoare Legea cu privire la partidele politice, care are un şir de prevederi absolut noi pentru Republica Moldova, în special, referitor la finanţarea acestora din bugetul de stat. Noua Lege prevede că toate formaţiunile politice din Moldova trebuie să-şi aducă documentele de constituire în conformitate cu prevederile acesteia pînă la 1 octombrie 2008. Modificările respective trebuie prezentate spre înregistrare la Ministerul Justiţiei. Înregistrarea modificărilor şi completărilor operate în statutul sau programul partidului politic se efectuează în conformitate cu prevederile ce reglementează înregistrarea iniţială a partidelor politice, care se aplică în modul corespunzător. Probabil, acest aspect şi este perceput, în mod eronat, ca o preconizată „reînregistrare” a partidelor. Norme similare au existat în vechea lege privind partidele şi alte organizaţii social-politice. De asemenea, aceeaşi regulă există şi funcţionează, fără probleme, în privinţa asociaţiilor obşteşti şi cultelor religioase. Termenul a fost stabilit doar în legătură cu intrarea în vigoare a noii Legi, pentru a fixa o dată limită de disciplinare a partidelor politice în ceea ce priveşte ajustarea documentelor lor de activitate la noile reglementări. Nu am putea totuşi califica înregistrarea modificărilor în statutul sau programul partidului ca fiind, de fiecare dată, o reînregistrare a acestuia. Sînt înregistrate modificările în statut şi program, nu partidele. Ele au fost şi rămîn deja înregistrate. Este, pur şi simplu, o chestiune de procedură.

„Profit”: Înseamnă aceasta că toate partidele din Moldova vor trebui să desfăşoare obligatoriu pînă la 1 octombrie congrese?

V.P.: În corelaţie cu cele menţionate anterior, potrivit Legii, partidele politice urmează, pînă la 1 octombrie 2008, să-şi aducă în concordanţă cu legea documentele care se află la baza constituirii şi funcţionării lor. Pentru a fi mai explicit, aceasta înseamnă că documentele respective urmează a fi modificate sau completate, astfel încît să conţină toate elementele obligatorii prevăzute de lege. Modificarea şi completarea lor se efectuează potrivit procedurii prevăzute în statutul partidului şi se aprobă de către organele sale împuternicite prin statut. Noi urmărim doar ca aceste norme statutare să fie respectate.

„Profit”: Cîte partide avem în prezent în Moldova?

V.P.: Sînt 29 de formaţiuni înregistrate oficial. O cerere de înregistrare a unei formaţiuni politice se află în curs de examinare. De asemenea, o altă formaţiune se află în litigiu cu Ministerul Justiţiei, dat fiind faptul că noi am respins cererea de înregistrare a acesteia din cauza încălcărilor depistate.

„Profit”: Ştiu că unele formaţiuni politice au desfăşurat deja congrese pentru a se conforma noii Legi cu privire la partidele politice. Cîte formaţiuni au prezentat deja la Minister spre înregistrare rezultatele congreselor?

V.P.: Potrivit Legii, partidele politice sînt obligate să respecte legislaţia Republicii Moldova şi prevederile statutelor lor. În egală măsură, în cazul modificării legislaţiei, precum şi în cazul constatării necorespunderii statutelor şi programelor lor cu prevederile legale, partidele au obligaţia de a-şi aduce documentele în corespundere cu normele legale, modificîndu-le şi completîndu-le în conformitate cu procedura stabilită. Aceasta este o obligaţie continuă. Avînd aspiraţia de a cuceri puterea de stat, consider că partidele politice sînt primele care trebuie să manifeste suficientă maturitate politică şi responsabilitate civică şi să-şi dovedească respectul faţă de Lege, prin alinierea la prevederile acesteia. Pînă la acest moment, doar două partide au prezentat actele de modificare a statutelor în scopul ajustării la noile prevederi legale. Alte două formaţiuni au informat Ministerul Justiţiei despre operarea modificărilor în statute, însă nu au prezentat încă setul de acte necesare pentru înregistrare.

„Profit”: Avînd în vedere că e un act ce emană de la cei ce deţin puterea publică, sînt sigur că cititorii noştri ar fi curioşi să ştie dacă printre formaţiunile care şi-au ajustat deja statutele la prevederile noii Legi se numără şi partidul de guvernămînt.

V.P.: A fost chiar primul care făcut acest lucru.

„Profit”: Luînd în calcul specificul revistei noastre, nu pot să nu vă întreb: de ce s-a decis că finanţarea partidelor din buget va începe de la jumătatea anului 2009, dar nu de la 1 ianuarie 2008, după cum se prevedea anterior? Aceasta a dat motiv opoziţiei să vă acuze că aţi făcut acest lucru intenţionat, ca opoziţia să nu aibă bani pentru alegeri.

V.P.: Finanţarea partidelor are drept criteriu de distribuire rezultatele obţinute în alegeri. Deci, dacă ar fi început la 1 ianuarie 2008, finanţarea din bugetul de stat ar fi trebuit să se refere la rezultatele alegerilor parlamentare din 2005 şi la cele locale din 2007, anterioare apariţiei acestei reguli de finanţare. Am considerat că ar fi mai corect ca partidele să cunoască din start noile reguli de joc, iar finanţarea lor din bugetul de stat să înceapă deja după alegerile parlamentare din 2009 şi, respectiv, cele locale generale din 2011.

„Profit”: Cum va avea loc această finanţare la modul practic?

V.P.: În fiecare an, în bugetul de stat vor fi prevăzute pînă la 0,2% din venituri pentru finanţarea partidelor. Această sumă va fi distribuită în felul următor – 50% pentru finanţarea partidelor proporţional rezultatelor obţinute în alegerile parlamentare; 50% – pentru finanţarea partidelor proporţional rezultatelor obţinute în alegerile locale generale. Însă, în cazul alegerilor locale este o prevedere suplimentară – au dreptul de a obţine finanţare din bugetul de stat formaţiunile care au acumulat minimum 50 de aleşi locali în unităţile administrativ-teritoriale de nivelul doi.

„Profit”: Vor avea partidele dreptul şi la alte finanţări, decît cele din bugetul de stat?

V.P.: Desigur. În afară de cotizaţiile membrilor, ele vor avea dreptul la donaţii din partea persoanelor fizice şi juridice, cu condiţia că acestea sînt din ţară şi se efectuează în condiţii de maximă transparenţă şi în conformitate cu legislaţia în vigoare. Legea interzice finanţarea partidelor din exterior. Totodată, un partid nu va putea avea venituri anuale provenite din donaţii în cuantum mai mare decît echivalentul a 0,1% din veniturile bugetului de stat pentru anul respectiv. O altă restricţie este ca o persoană fizică să nu facă donaţii partidelor în decurs de un an mai mari de 500 salarii medii lunare pe economia naţională stabilite pe anul respectiv, iar o persoană juridică – 1000. Partidele pot obţine, de asemenea, venituri şi din activitatea editorială, din activitatea legată nemijlocit de administrarea proprietăţii sale, precum şi din alte activităţi economice ce rezultă direct din scopul prevăzut în statut.

„Profit”: Cum vor fi verificate partidele la capitolul cheltuieli financiare?

V.P.: Fiecare partid va fi obligat să ţină Registrul donaţiilor, unde vor fi indicate toate sumele primite, de la cine au fost primite, cum au fost gestionate etc. În fiecare an, pînă la data de 31 martie, partidele vor prezenta rapoarte financiare. Pentru sumele primite din bugetul de stat, rapoartele vor fi prezentate la Curtea de Conturi, iar pentru donaţii şi alte venituri – la Ministerul Finanţelor.

„Profit”: Putem spune că această Lege este în deplină concordanţă cu rigorile europene?

V.P.: În linii mari, da. Legea cu privire la partidele politice a fost supusă expertizei Consiliului Europei. În mare parte, la definitivarea textului Legii, s-a ţinut cont de recomandările experţilor, evident, reieşind şi din specificul naţional. De aceea, consider că Moldova are o Lege conformă normelor europene, care, sînt sigur, îşi va dovedi eficacitatea în practică.

„Profit”: Dle ministru, vă mulţumim pentru interviu şi vă dorim succese în continuare.