Profitразделитель ссылочного текста №_12_2023, decembrie 2023

Vinul - aurul şi petrolul Moldovei

Irina BOZIANU | Top Wine

Ce este mai plăcut decît să stai la gura unei sobe, să vezi cum trosneşte focul în vatră, să auzi cum vîntul adie uşor la geam, iar sufletul să fie uns şi alinat de un vin care-ţi aminteşte de un buchet de flori de primăvară. Vinul are puterea miraculoasă de a limpezi şi, totodată, de a tulbura gîndurile omului, de aceea fiecare în parte trebuie să cunoască cum poate fi servit vinul de calitate, cum pot fi deosebite vinurile bune de cele mai slabe şi cu ce pot fi servite ele pentru a-ţi aduce mai multă satisfacţie.

 

 Revista economico-financiară „Profit”, în colaborare cu agenţia INFOTAG, a organizat pe 27 iunie, curent, cea de-a treia degustare de vinuri moldoveneşti „Top Wine”, la care au participat experţi din domeniul vinificaţiei şi degustători-amatori, care şi-au spus părerile în ce priveşte vinurile din R. Moldova şi au relatat ce înseamnă „arta vinificaţiei”. În cadrul degustării, 7 companii autohtone au prezentat 10 mostre de „Pinot Gris” şi 8 mostre de „Pinot Noir” produse în anii 2005-2007.

Aceste soiuri de vin sînt foarte greu de înţeles, dar vinificatorii noştri moldoveni şi-au depus toată dragostea în fabricarea lor, încît doar sorbind o picătură din astfel de vinuri inima începe să ceară mai mult şi mai mult. Vinurile companiilor „Vitis Hînceşti”, „Lion Gri”, „Sălcuţa”, „Acorex-Wine Holding”, „Dionysos Mereni”, „Acord Private Reserve”, „DK-Intertrade” şi „Chateau Vartely”, prezentate la  degustare, au fost toate demne de note mari şi aprecieri la cel mai înalt nivel. Aceste produse au fost apreciate de degustători (profesionişti şi amatori) după culoare, aromă şi gust, iar nota maximă pentru fiecare parametru a fost de 5, 10 şi, respectiv, 20 de puncte.

Experţii şi profesioniştii experimentaţi – Nicolae Şterbeţ, director general al companiei „Vitis Hînceşti”; Nelli Sonic, vicepreşedinte al companiei „Lion Gri”; Arcadie Foşnea, director pentru activitatea de producţie al companiei „Chateau Vartely”, şi Eugen Pîslaru, director general al companiei „Sălcuţa” – au prezentat, în timpul degustării o caracteristică amănunţită a vinurilor (Pinot Gris şi Pinot Noir), atrăgîndu-le atenţia consumatorilor asupra unor detalii în ce priveşte păstrarea lor.

Vicepreşedintele companiei „Lion Gri”, Nelli Sonic, a menţionat, în timpul discuţiilor, că vinul este aurul şi petrolul Republicii Moldova, iar dacă ar fi să adunăm tot vinul de calitate, de la toate companiile bune, am cuceri, la rînd, toate expoziţiile cu degustare din lume şi atunci se va demonstra că nimeni nu depune atîta suflet în fabricarea vinurilor ca moldovenii.

Mi-au plăcut mult cuvintele pe care le-a rostit expertul în timp ce încerca să le explice degustătorilor ce ar trebui să însemne vinul ţării noastre pentru fiecare în parte.


Nelli SONIC:  Noi am fi bucuroşi dacă cultura vinificaţiei va începe de aici, din R. Moldova. Cînd fiecare cetăţean în parte va înţelege ce se serveşte şi ce se produce în ţara noastră, atunci ceilalţi, cu siguranţă, vor înţelege. Haideţi, atunci, să începem să ne cunoaştem producţia, pentru a putea mai apoi relata cu mîndrie ce bogăţii ascunde R. Moldova.

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

Experţii consideră vinul „Pinot Gris” ca fiind unul foarte capricios, care trebuie consumat doar în stare proaspătă. Culoarea bobiţelor de acest soi este albă spre gri, de unde provine şi denumirea de „Pinot Gris”. Însuşi vinul produs din aceşti  struguri poate avea culoarea de la auriu-gălbui pînă la intens spre arămiu cu nuanţe de roz palid. „Pinot Gris” este cunoscut ca soi încă din Evul mediu, însă abia în sec. XX savanţii i-au descoperit adevăratele posibilităţi. Acest soi, cu o istorie de peste 2 mii de ani, face parte din familia Bourgogne, fiind rudă cu „Chardonay”, „Aligote”, „Pinot Noir” şi alte soiuri franceze. Cuvîntul „Pinot” înseamnă în franceză „con de pin” – strugurele avînd forma asemănătoare cu acesta. Patria „Pinot Gris” este regiunea Bourgogne din Franţa. „Pinot Gris” este cel mai intens cultivat în Australia, Franţa, Italia, Germania, Noua Zeelandă, Canada, Africa de Sud. Vinul din acest soi de struguri a început să apară mai intens pe piaţa internaţională în ultimii 5-6 ani, abia atunci amatorii acestui vin au început să-l procure mai des şi să-i acorde atenţia necesară.

Pentru „Pinot Gris” este tipică aciditatea moderată, de aceea strugurii sînt recoltaţi în perioada maturării depline. Vinul „Pinot Gris” se serveşte de cele mai multe ori cu peşte, cu fructe de mare, caşcaval sau cu carne de găină.

„Chardonay” este considerat de către vinificatori regina vinurilor albe, „Pinot Gris” însă - prinţesa, ea fiind gata să detroneze regina pentru a-i ocupa locul. Potrivit lor, nu există vinul „tău” sau al „meu”, există vinul „nostru”, vinul ţării noastre frumoase. Aşa cum nu găsim femei urîte, aşa nu găsim nici vinuri urîte. Există puţin timp. Femeii nu-i ajunge timp pentru a se descoperi sau bărbatului nu i-a ajuns timp să o aprecieze. La fel este şi cu vinul... Trebuie doar să-i oferim timp pentru a fi descoperit.

 În prezent, Italia vinde un volum de „Pinot Gris” similar cu cel comercializat de cîteva ţări împreună. Şi în R. Moldova, cu cîţiva ani buni în urmă, vinificatorii cultivau acest soi, dar, din anumite motive, el era folosit doar la fabricarea vinurilor spumante. Doar în ultimii ani, cînd au fost aduse în R. Moldova clonuri noi, cu specific italian, care sînt perfecte din punct de vedere calitativ, producătorii de vin din ţara noastră au început să producă vin din acest soi de calitate destul de înaltă, ele luînd deja premiile cele mai mari la cîteva concursuri.  

Profesioniştii experimentaţi în domeniu descriu acest soi de struguri ca fiind foarte sensibil, îndeosebi la diferite boli.


Nicolae ŞTERBEŢ: De aceea viticultorii se fereau mereu de acest soi. Ei aveau nevoie de recoltă mare, iar pentru cultivarea şi păstrarea acestui soi se făceau cheltuieli mari. Din această cauză, la noi în republică, el nu s-a dezvoltat atît de mult. Acum, cînd au apărut tehnologii noi în viticultură, producătorii de vin din R. Moldova investesc mai mult în cultivarea strugurilor „Pinot Gris”. Pentru moment, pe piaţa internă, primul loc l-a ocupat „Chardonay”-ul, al doilea loc – „Sauvignon”-ul, al treilea loc îl va ocupa, la sigur, „Pinot Gris”.

 

 

 

 

 

 

 

În timpul degustării, fiecare dintre participanţi a caracterizat acest soi de vin dulce-acrişor cu cele mai frumoase cuvinte posibile, însă doar la cîţiva din ei au coincis părerile şi notele asupra unui vin anume. Cel mai înalt a fost apreciat vinul cu nr.10 (mai tîrziu, s-a constatat că producătorul lui este „Sălcuţa”, anul 1995), care aminteşte de o compoziţie din fructe proaspete; pe locul doi s-a clasat mostra cu  nr.8 („Acord Private Reserve”, 2005), pe locul trei – mostrele cu nr.4 („Acorex”, 2006), nr.5 („DK-Intertrade”, 2006) şi nr.7 („Lion Gri”, 2005).


Tatiana CLIMCO: Probele care au fost prezentate au meritat să fie în atenţia noastră, deoarece aici s-a simţit atît sufletul şi străduinţa vinificatorului, cît şi calda şi plăcuta natură moldovenească. Toate vinurile sînt la fel de bune şi minunate, ele situîndu-se la acelaşi nivel. Vinul trebuie întîlnit cu ochii – dacă ei îţi fac semn că-l poţi mirosi, atunci nu rămîne decît să-l îndrepţi spre nas pentru a te îmbăta cu mirosu-i de zămos şi „duches”. Din ochi mi-a făcut mostra cu nr.2 („Lion Gri”, 2007), dar vinuri interesante au fost şi cele cu nr.4 („Acorex”, 2006), nr.5 („DK-Intertrade”, 2006) şi nr.7 („Lion Gri”, 2005), ele concurînd între ele. Cred că dacă pe masa fiecărui dintre noi se vor afla astfel de vinuri, atunci vom putea spune că sîntem oameni bogaţi.

 

 

 

 

 

Ruzanna MANUCHEAN: Astăzi, am auzit destul de multe păreri cu privire la vinificaţia din Moldova. Pot doar să felicit vinificatorii noştri, deoarece toate vinurile pe care le-am gustat vorbesc despre faptul că producţia vinificatorilor se află la cel mai înalt nivel. În prezent, vinul începe să fie o parte din cultura R. Moldova. Cel mai mult mi-a plăcut vinul cu nr. 8 („Acord Private Reserve”, 2005), care s-a diferenţiat foarte pronunţat de celelalte, îmi era foarte greu să nu-l observ. Pe locul II, după părerea mea, s-a clasat vinul cu nr. 4 („Acorex”, 2006), iar pe locul III – vinurile cu nr.2 („Lion Gri”, 2007) şi cu nr.3 („Acorex”, 2007).

 

  

 

 

 

 

 

 

 

Stanislav DOMBROVSCHI: Noi ne ocupăm cu producerea apelor potabile, de  aceea ştim cît e de greu să faci consumatorul mulţumit. Vreau să le mulţumesc organizatorilor pentru această degustare care ne învaţă să preţuim şi mai mult bogăţia ţării noastre. Toate vinurile prezentate bucură. Cred că şi la următoarele degustări vor fi vinuri interesante. Este foarte important progresul vinificatorilor, care, indiferent de greutăţi, merg mai departe pentru a-şi dezvolta produsul. Cred că un produs bun îşi va găsi mereu consumatorul. Cu această ocazie vreau să vă urez sincere succese în această direcţie.Vreau să spun că mie mi-a plăcut proba cu nr. 7 („Lion Gri”, 2005), cu nr.6 („Chateau Vartely”, 2006) şi cu nr.3 („Acorex”, 2006).

 

 

 

  

  

Fiodor MIHLEAEV: Pe lîngă faptul că particip pentru prima dată la o degustare de acest gen, eu încă nu sînt cetăţean al R. Moldova. Nu am decît un an de cînd locuiesc aici. Pe parcursul acestui an am avut ocazia să gust diferite vinuri şi toate merită cea mai mare atenţie. Vinul „Pinot” îl gust pentru prima dată. Sincer să spun, m-am pomenit într-un şoc plăcut. Luînd în considerare faptul că nu sînt profesionist în acest domeniu, am fost nevoit să compar vinurile din ceea ce am avut astăzi în faţă. Cel mai mult mi-a plăcut mostra cu nr.8 („Acord Private Reserve”, 2005). Pe locul II aş clasa mostra cu nr.7 („Lion Gri”, 2005).

 

 

 

 

 

 

 

Arcadie FOŞNEA: Ar fi mai corect ca cele uşoare să le apreciem aparte pentru a-l găsi pe cel mai bun, iar cele mai grele – aparte. Vreau să laud toţi vinificatorii că au prezentat nişte mostre tipice acestui soi şi cu o varietate foarte largă. Pentru mine cele mai interesante au fost vinurile uşoare, nr.2 şi nr.4. Mostrele cu nr.7 şi nr.8 au fost nişte vinuri maturate în lemn, de aceea sînt puţin mai grele, dar destul de interesante. Un vin destul de plăcut şi deosebit este cel cu nr.10 – foarte fructuos, cu o aromă foarte expresivă de barbaris.


Potrivit experţilor, pentru a obţine o aromă şi un gust al vinului asemănător cu mostrele prezentate la degustare, o importanţă deosebită o are limpezirea mustului în timpul producerii. Prin limpezirea lui, sînt înlăturate o mulţime de impurităţi, astfel vinul va deveni mai fin şi mai pur în aromă.

„Pinot Noir” – fata cochetă cu o mulţime de mistere

 

Şi vinul din soiul de struguri „Pinot Noir” a fost apreciat tot atît de mult ca şi  „Pinot Gris”, ele provenind din aceeaşi familie. Degustătorii au comparat acest soi cu o fată cochetă pe care parcă o cunoşti, dar care ascunde, totodată, atîtea mistere. Acest vin este considerat unul pentru doamne. În fiecare ţară el se înţelege diferit şi are un gust diferit. Undeva, la gust, aminteşte de laptele condensat, în altă parte aminteşte de frişcă. El este considerat băutura cea mai adorată a amatorilor de vin roşu. Pentru a fi plăcut gustului, acest vin trebuie păstrat în condiţii echilibrate – nici foarte reci, nici foarte calde – numai aşa el va deveni unic şi irezistibil.

Nelli SONIC:
„Pinot Noir” este cel mai cochet soi din toate soiurile de struguri. „Pinot Noir” poate fi comparat cu un fotomodel sau cu o actriţă. Este plin de talent şi farmec. Acest vin nu-l poţi cunoaşte foarte uşor după gust. În tinereţe el poate avea gustul zmeurei proaspăt stoarse sau a unei căpşune proaspete de vară. Atunci cînd e mai în vîrstă devine incomparabil cu fructele, dezvoltînd mirosul de vînat.

 

Acest vin sec, dar cu o culoare intensă, doar la o mică atingere, te conduce în sînul naturii. Ea, frumoasa femeie cu voalul lăsat în voia vîntului, te cucereşte şi pune pentru totdeauna stăpînire pe sîngele-ţi de boier. Incomparabil şi irezistibil, acest vin îşi poate schimba aroma cu fiecare vîrstă, devenind de fiecare dată tot mai puternic şi mai măreţ. Dacă în vinul tînăr putem simţi un gust de cireşe, de prune uscate şi căpşune, pe măsură ce vinul este mai păstrat, la sorbirea lui, putem simţi atît stafidele, fînul, tutunul, cît şi pielea, ciupercile, piperul negru.

 

 

Eugen PÎSLARU: „Pinot Noir” este unul dintre cele mai respectate vinuri din lume. Eu l-aş compara cu o femeie capricioasă. Foarte bun, foarte frumos, foarte bogat la gust, la aromă, dar foarte capricios la stoarcere şi la producere. Acest soi este foarte capricios, lui nu-i sînt de ajuns unele condiţii bune în natură – solul potrivit sau clima favorabilă (multă căldură) – el are nevoie şi de o combinaţie  dintre toate acestea. Pentru ca „Pinot Noir” să ajungă un vin calitativ, este nevoie  ca vinificatorul să dea dovadă de un profesionalism foarte înalt.

 

 

 

 

 

 

 


Acest vin are cea mai veche istorie, de 2 mii de ani, şi există dovezi că în Bourgogne se întîlnea deja în secolul IV e.n. şi se numea „Mourilon Noir”, doar în sec. XIV a căpătat denumirea de „Pinot Noir”.

„Pinot Noir” lăstăreşete devreme şi este supus îngheţurilor tîrzii, astfel el este predispus riscului de a pierde roada. El nu iubeşte solurile fertile sau grele, ci cele calcaroase şi iubeşte o climă umedă. Patria lui este Bourgogne, dar cele mai interesante vinuri din „Pinot Noir”, practic, le obţine Noua Zeelandă, datorită climei reci de lîngă Ocean şi a solului vulcanic. În Franţa sînt cultivate circa 22 mii ha de „Pinot Noir” – a cincea parte din suprafaţa de struguri din R. Moldova (100 mii ha). În general, este un soi destul de complicat şi numai în anii buni pot fi obţinute nişte vinuri originale. „Pinot Noir” este un vin care se dezvoltă bine şi repede, dar nu-şi pierde calitatea.

Acest soi creşte foarte bine în Franţa, Germania, Italia, Austria, Ungaria, precum şi în ţările din Europa de Sud – Bulgaria, Cehia, Moldova, Georgia, Azerbaidjan, Kazahstan, Kîrgîzstan şi România. Aici „Pinot Noir” este servit deseori la o masă bogată cu carne de miel, peşte, făinoase de tip italian.

De data aceasta, gîndurile degustătorilor profesionişti şi ale celor amatori au coincis, majoritatea din ei clasînd mostra cu nr.8 („Lion Gri”, 2003) din soiul de vin „Pinot Noir” pe locul I, locul II fiind ocupat de către mostrele cu nr. 7 („Chateau Vartely”, 2005) şi cu nr. 6 („Acorex Wine”, 2005). Celelalte vinuri aveau un gust mai greoi, deoarece se aflau în prima fază de maturare. Vinurile „Pinot Noir”, spre deosebire de „Pinot Gris”, aşteaptă să fie servite doar în faza de maturare deplină, atunci ele oferind amatorului o fineţe în gust şi o prospeţime în miros.

Tatiana CLIMCO:
Toate vinurile sînt interesante. Primele probe dezvoltă gusturi de fructe. În primul se simt foarte bine pomuşoarele de pădure, în al treilea se simte foarte bine zmeura şi mura. Dar cel mai mult mi-au plăcut mostrele cu nr. 6 („Acorex Wine”, 2005) şi cu nr. 8 („Lion Gri”, 2003) – o combinaţie perfectă dintre aromă şi gust.

 

 

 

Constantin STRATAN: Primele două vinuri tinere „Pinot Noir” sînt foarte bune şi intense  - le-am dat note maxime. Au un gust de fructe foarte prununţat şi culorile sînt destul de intense. Note bune au primit şi ultimele două vinuri. Mostrele cu nr.8 şi nr.7 („Chateau Vartely”, 2005) au un gust impresionant de mure.

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

Fiodor MIHLEAEV:  Nota maximă am pus-o probei cu nr.6 („Acorex Wine”, 2005). V-aş sfătui să lucraţi mai mult cu corpul diplomatic, căci vinurile sînt super, iar noi, ucrainenii, sîntem gata să venim în Moldova pentru a gusta şi chiar a procura vinurile producătorilor moldoveni, care au dat dovadă de o calitate înaltă. Mă bucur mult că am avut onoarea de a participa la această degustare. Mulţumim organizatorilor.

 

 

Arcadie FOŞNEA: Eu am repartizat aceste opt vinuri în două grupuri. Primele trei - („Vitis Hînceşti”, 2007; „DK-Intertrade”, 2007; „Dionysos Mereni”, 2007) şi cel cu nr.5 („Vitis Hînceşti”, 2006) – consider că sînt vinuri mai tinere şi au ceva comun – gust de cireşe, căpşune, vişine. Vinurile cu nr.4 („DK-Intertrade”, 2006), nr.6 („Acorex Wine”, 2005), nr. 7 („Chateau Vartely”, 2005) şi nr.8 („Lion Gri”, 2003) sînt deja vinuri mai mature cu arome secundare, de paprică, condimente, piele dubită. Din aceste vinuri tinere mi-a plăcut cel cu nr.3 („Dionysos Mereni”, 2007), deoarece este puţin mai echilibrat în comparaţie cu celelalte. Din grupa a doua mi-a plăcut cel cu nr.7, deoarece este destul de expresiv, aromele sînt încă vii.

 

 

 

 

 

Un vin de calitate poate fi găsit foarte uşor la companiile producătoare de vin din R. Moldova, trebuie doar să ştim cum să-l alegem, să-i cunoaştem gustul, mirosul şi culoarea.

„Pinot Rose” - un vin care a lăsat degustătorii fără cuvinte

În afara concursului a fost propus pentru degustare vinul sec original „Pinot Rose” de la compania „Chateau Vartely”, care a lăsat amatorii de vinuri fără cuvinte. E foarte greu să compari acest vin, este unic în felul său, îl putem chiar considera o operă de artă. Degustătorii n-au prea spus multe lucruri despre acest vin, unicele expresii fiind: „E super!”; „Pot spune doar: felicitări!”; „A fost nemaipomenit, fantastic!”.

Acest vin aduce în inimile noastre arome de primăvară, iar culoarea de un roz-palid aminteşte de primele flori de caise şi mirosul lor îmbătător. Ca să înţelegeţi mai bine ce a însemnat acest vin pentru degustătorii profesionişti şi amatori, vă comunic că paharele din care a fost servit vinul au rămas goale dintr-odată, unii chiar au cerut să li se mai toarne un pic. Pe cînd la degustare din fiecare vin se soarbe doar cîte puţin.  

Ne-am convins încă o dată că în R. Moldova locuiesc oameni aleşi, profesionişti în toate domeniile, îndeosebi în producerea vinului.                

Dacă înainte foarte multă lume punea pe masa de sărbătoare un vin proaspăt de casă, în prezent, majoritatea solicită un vin proaspăt în sticle, fabricat la una dintre companiile autohtone. De ce?

Nicolae Şterbeţ a comunicat că vinul de la fabrică este mai blînd, are aromă, are gust echilibrat, dirijat prin procesele tehnologice, însă vinul de casă este brutal în gust şi nu are armonie între culoare, gust şi aromă. Vinul de casă, de obicei, este oxidat. Diferenţa dintre ele este atît de mare, deoarece omul nu poate respecta procesul tehnologic, care face vinul calitativ, în condiţiile de casă.

Potrivit lui, un vin bun nu poate costa mai mult de $10-15. Dacă vinul este mai scump, atunci acolo nu s-a pus accentul pe calitate, ci pe legendă – fie că sticla este mai sofisticată, fie că vinul este păstrat deja de foarte mulţi ani. Dacă vinul va costa mai ieftin, şi consumatori vor fi mai mulţi.

Deci să învăţăm împreună ce înseamnă un vin calitativ şi cum îl putem preţui. Un vin bun va fi mereu prioritatea unui om în care curge sînge de aristocrat. Să devenim şi noi oameni de rang înalt, cunoscîndu-ne măreţia ţării noastre, ce ne va duce vestea în toată lumea: „Arta de a produce vin de calitate”.

 

Cine sînd judecătorii?  

Vlad GROSU, 
director comercial al companiei „Raiffeisen Leasing”;
Alexei TOPOROV,
director general al companiei de asigurări „Garanţie”;
Grigore FURTUNĂ,
secretar al consiliului BC Moldova Agroindbank S.A.;
Victor ŞUMILO,
director al companiei „Continent” (diler autorizat în vînzările de maşini Toyota Moldova);
Ruzanna MANUCHEAN,
manager relaţii cu publicul şi publicitate la compania „Acorex-Wine Holding”;
Stanislav DOMBROVSCHI,
director comercial al întreprinderii moldo-germane „Resan”;
Tatiana DOMBROVSCHI,
consultant financiar al companiei „Euro Lise Moldova”;
Fiodor MIHLEAEV,
reprezentant al ambasadei Ucrainei în Moldova;
Constantin STRATAN,
tehnolog-şef al companiei „Dionysos Mareni”;
Ala POLUSTANOVA,
director de departament la BC Moldova Agroindbank S.A.;
Irina SÎRBU,
studentă la Universitatea din Florida (SUA);
Tatiana FURDUI,
director vînzări la compania „Lion Gri”;
Ion LUPU,
manager vînzări la compania „Lion Gri”;
Irina BOZIANU,
reporter special al revistei „Profit”.

 

 

Comentarii [5]

Comentariu
  • 25.12.2013 07:19:54
  • 08.06.2015 06:07:05
  • 07.04.2017 08:16:46
  • 05.08.2018 11:18:41
  • 09.05.2019 08:13:10

Adauga-ţi comentariu

© 2008 "Profit"

 

În cazul preluărilor materialelor de pe site este necesară indicarea sursei Profit.md
Sesiuni curente:
8
Afişări de site:
2507727
Vizitori unici:
5317982

WebArt Pro